Giulio Angioni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Giulio Angioni
Giulio Angioni.jpg
Giulio Angioni
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Guasila, Italia Modificați la Wikidata
Decedat (77 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Cagliari, Italia Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Italy.svg Italia
Flag of Italy (1861–1946).svg Regatul Italiei Modificați la Wikidata
Ocupațieantropolog
scriitor
romancier[*]
profesor universitar
jurnalist
poet Modificați la Wikidata
Limbilimba italiană[1]  Modificați la Wikidata
StudiiUniversity of Cagliari[*]  Modificați la Wikidata
PregătireErnesto de Martino[*]  Modificați la Wikidata
Opere semnificativeLe fiamme di Toledo[*][[Le fiamme di Toledo |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Viareggio  Modificați la Wikidata

Giulio Angioni (n. , Guasila, Italia – d. ,[2] Cagliari, Italia) este un scriitor și antropolog italian (din Sardinia).

Biografie[modificare | modificare sursă]

Profesor de Antropologie Culturală la Universitatea din Cagliari. Pe lângă lucrările de specialitate a publicat cu un ritm constant o serie de opere literare, dintre care cele mai cunoscute sunt romanele Le fiamme di Toledo (Flăcarile din Toledo), Assandira, Doppio cielo (Cer dublu), Gabbiani sul Carso (Pescăruși pe Carso).

Lucrări publicate[modificare | modificare sursă]

Ficțiune[modificare | modificare sursă]

Eseuri[modificare | modificare sursă]

  • Tre saggi sull'antropologia dell'età coloniale, Flaccovio 1973
  • Sa laurera: Il lavoro contadino in Sardegna, EDeS 1976 e Il Maestrale 2005
  • Il sapere della mano: saggi di antroplogia del lavoro, Sellerio 1986
  • Pane e formaggio e altre cose di Sardegna, Zonza 2000
  • Fare dire sentire. L'identico e il diverso nelle culture, Il Maestrale 2011

Variate[modificare | modificare sursă]

  • Tutti dicono Sardegna EdeS 1990
  • Cartas de logu: scrittori sardi allo specchio CUEC 2007
  • Il dito alzato (Sellerio 2012)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • A. M. Amendola, L'isola che sorprende. La narrativa sarda in italiano (1974-2006), Cagliari, CUEC 200, 160-179.
  • C. Lavinio, Narrare un'isola. Lingua e stile di scrittori sardi, Roma, Bulzoni, 1991, 151-171.
  • E. Hall, Greek tragedy and the politics of subjectivity in recent fiction, "Classical Receptions Journal", 1 (1), 23-42, Oxford University Press, 2009.
  • F. Manai, Cosa succede a Fraus? Sardegna e mondo nel racconto di Giulio Angioni, Cagliari, CUEC, 2006.
  • M. Marras, Ecrivains insulaires et auto-représentation, "Europaea", VI, 1-2 (2000), 17-77.
  • A. Ottavi, Les romanciers italiens contemporains, Paris, Hachette, 1992, 142-145.
  • L. Schröder, Sardinienbilder. Kontinuitäten und Innovationen in der sardischen Literatur und Publizistik der Nachkriegszeit, Bern, Peter Lang, 2000.
  • B. Wagner, Sardinien, Insel im Dialog. Texte, Diskurse, Filme, Tübingen, Francke Verlag, 2008.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  2. ^ a b Addio all'antropologo e scrittore Giulio Angioni (în italiană), , accesat în  

Legături externe[modificare | modificare sursă]