Bertrand Russell

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Bertrand Arthur William Russell, 3rd Earl Russell
Bertrand Russell transparent bg.png
Bertrand Russell în 1950
Date personale
Nume la naștereBertrand Arthur William Russell Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4][5][6][7][8][9] Modificați la Wikidata
Trellech[*], Regatul Unit Modificați la Wikidata
Decedat (97 de ani)[1][10][2][3][4][11][5][6][7][8][9] Modificați la Wikidata
Penrhyndeudraeth[*], Regatul Unit Modificați la Wikidata
PărințiJohn Russell[*]
Katharine Russell, Viscountess Amberley[*] Modificați la Wikidata
Frați și suroriFrank Russell, 2nd Earl Russell[*] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAlys Pearsall Smith[*] ()
Dora Russell[*] ()[12]
Patricia Helen Spence[*] ()
Edith Finch Russell[*] ()
Patricia Russell[*] Modificați la Wikidata
CopiiConrad Russell, 5th Earl Russell[*]
John Russell[*]
Lady Katharine Tait[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United Kingdom.svg Regatul Unit
Flag of the United Kingdom.svg Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei Modificați la Wikidata
Religieagnosticism[13] Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
social critic[*]
eseist[*]
logician[*]
epistemolog[*]
philosopher of language[*]
activist politic[*]
metaphysician[*]
filosof analitic[*]
autobiograf[*]
scriitor
filozof
profesor universitar
scriitor de science fiction[*]
filosof al științei[*]
om politic Modificați la Wikidata
Filozofi occidentali
Filozofia secolului XX
Școală/tradițieFilozofie analitică
Interese principale
Etică, Epistemologie, Logică, Matematică, Filozofia limbajului, Filozofia științei, Religie
Idei importante
Atomism logic, cunoaștere prin descriere, paradoxul lui Russell.
InfluențeA influențat
Euclid, David Hume, G.E. Moore, Alfred North Whitehead, WittgensteinWittgenstein, A. J. Ayer, Rudolph Carnap, Kurt Gödel, Karl Popper, W. V. Quine
Semnătură
Bertrand Russell signature.svg
Prezență online
Medalia Premiului Nobel

Bertrand Arthur William Russell (n. 18 mai 1872, Trellech - d. 2 februarie 1970, Penrhyndeudraeth, Țara Galilor, Regatul Unit) a fost un logician, filosof, matematician, istoric, eseist și critic social britanic[14][15] În timpul vieții s-a declarat ca fiind liberal, socialist și pacifist, dar în același timp a admis că nu a fost cu adevărat niciunul dintre aceste lucruri.[16] Cu toate că a locuit preponderent în Anglia, Russell s-a născut în Țara Galilor, țară în care a și murit, la vârsta de 97 de ani.[17]

La începutul anilor 1900 Russel a condus revolta britanică împotriva idealismului. Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege și protejatul său Ludwig Wittgenstein, și este văzut ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX.[15] A fost co-autor (împreună cu A. N. Whitehead) la Principia Mathematica, o încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic On Denoting este considerat o paradigma a filosofiei[18] Lucrările sale au avut o influență considerabilă asupra logicii, matematicii, teoriei mulțimilor, lingvisticii și filosofiei, în special filosofia limbajului, epistemologie și metafizică.

Russel a fost un proeminent activist anti-război; a militat pentru comerțul liber și anti-imperialism.[19][20] În timpul primului război mondial a fost arestat pentru acțiunile sale pacifiste[21], iar apoi a făcut campanie împotriva lui Adolf Hitler, a criticat totalitarismul lui Stalin, a atacat Statele Unite ale Americii pentru implicarea în războiul din Vietnam și a fost un susținător declarat al dezarmării nucleare.[22]

În anul 1950, i-a fost acordat Premiul Nobel pentru Literatură, în recunoașterea lucrărilor sale semnificative, în care promovează umanitarismul și libertatea de conștiință.[23]

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Trellech, Monmouthshire, Țara Galilor, într-o familie aristocratică engleză. Bunicul din partea mamei, John Russell, a fost prim ministru al Marii Britanii. Nașul lui Bertrand Russell este filozoful John Stuart Mill. În 1890 își începe studiile la Trinity College, Cambridge unde este influențat de Alfred North Whitehead.

Russell a fost întotdeauna un truditor intelectual comparabil cu John Milton.

Bertrand Russell a fost un important promotor al înființării Ligii Națiunilor și ONU.

Citate:[modificare | modificare sursă]

  • Trei pasiuni simple, dar extrem de puternice, mi-au guvernat viața: nevoia de iubire, foamea de cunoaștere și mila nețărmurită pentru suferințele omenirii.
  • Filosofia merită să fie studiată nu de dragul unor răspunsuri precise la întrebările ei, ci mai degrabă întrebărilor înseși; deoarece aceste întrebări lărgesc concepția noastră a ceea ce este posibil, ele ne îmbogățesc imaginația intelectuală și diminuează siguranța dogmatică ce împiedică mintea să speculeze.
  • Ca să fie deplin fericit, e necesar ca omul nu numai să se bucure de ceea ce are, dar și să spere în ceea ce-și dorește.
  • Faptul că întreaga matematică aparține logicii simbolice este una dintre cele mai mari descoperiri din epoca noastră. Odată acest lucru stabilit, cercetarea principiilor matematicii nu se mai bazează decât pe însăși analiza logicii simbolice.
  • William James predica "voința de a crede". În ceea ce mă privește, aș pleda pentru "voința de a pune la îndoială..." Nu de voința de a crede este nevoie, ci de dorința de a afla, care este exact contrariul ei.
  • Matematica, văzută în mod corect, arată nu numai adevărul, ci și frumusețea supremă, o frumusețe rece și austeră, ca a unei sculpturi.
  • Adepții capitalismului sunt foarte pricepuți atunci când e vorba de a invoca principiile sacrosancte ale libertății, care sunt înglobate într-o singură sentință: cei privilegiați nu trebuie opriți din exercitarea tiraniei asupra celor lipsiți de privilegii.
  • Știința poate stabili limite cunoașterii, dar nu trebuie să limiteze imaginația.
  • Poate că universul în sine are un scop, dar, chiar dacă ar fi așa, nimic nu sugerează faptul că acest scop ar putea fi similar cu al nostru.
  • Adevarata esență a desfătării, a exaltării, simțul de a fi mai mult decât un simplu om, piatră de temelie a celei mai înalte excelențe, poate fi găsită atât în matematică, cât și în poezie.

Ediții în limba română[modificare | modificare sursă]

  • Autobiografia lui Bertrand Russell, trad. de Anca Bărbulescu, Editura Humanitas, București, 2018.
  • Credința unui om liber. Scrieri esențiale, vol.1, trad. de Dan Crăciun, Editura Vellant, București, 2018.
  • În căutarea fericirii, ed.a III-a, trad. de S.G. Drăgan, Editura Humanitas, București, 2018.
  • Elogiul inactivității, trad. de Ciprian Șulea, Editura Vellant, București, 2018.
  • Eseuri sceptice, trad. de S.G. Drăgan, Editura Humanitas, București, 2015.
  • Credințele mele, trad. de S.G. Drăgan, Editura Humanitas, București, 2014.
  • Cunoașterea lumii exterioare, trad. de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2013.
  • Religie și știință, trad. de Monica Medeleanu, Editura Herald, București, 2012
  • Misticism și logică și alte eseuri, trad. de Monica Medeleanu, Editura Herald, București, 2011
  • Problemele filosofiei, Editura All, București, 2006
  • Istoria filosofiei occidentale, vol.1 & vol. 2, trad. de D. Stoianovici, Editura Humanitas, București, 2005.
  • Idealurile politice: Puterea, trad. de Sergiu Bălan, Editura Antaios, Oradea, 2002.
  • De ce nu sunt creștin, trad. de Mihaela Iacob și Petru Berar, Editura BPT, București, 1980

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Bertrand Russell”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  4. ^ a b SNAC, accesat în  
  5. ^ a b Find a Grave, accesat în  
  6. ^ a b The Peerage, accesat în  
  7. ^ a b Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  8. ^ a b NooSFere, accesat în  
  9. ^ a b Indiana Philosophy Ontology Project, accesat în  
  10. ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  11. ^ Nationalencyklopedin, accesat în  
  12. ^ The Feminist Companion to Literature in English, p. 934 
  13. ^ https://www.theguardian.com/commentisfree/2013/dec/09/bertrand-russell-agnostic-atheism  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  14. ^ Sidney Hook, "Lord Russell and the War Crimes Trial", Bertrand Russell: critical assessments, Volume 1, edited by A. D. Irvine, (New York 1999) page 178
  15. ^ a b Stanford Encyclopedia of Philosophy, "Bertrand Russell", 1 May 2003
  16. ^ I have imagined myself in turn a Liberal, a Socialist, or a Pacifist, but I have never been any of these things, in any profound sense. --Autobiography, p. 260.
  17. ^ Hestler, Anna (). Wales. Marshall Cavendish. p. 53. ISBN 076141195X. 
  18. ^ Ludlow, Peter, "Descriptions", The Stanford Encyclopedia of Philosophy (Fall 2008 Edition), Edward N. Zalta (ed.), URL = [1].
  19. ^ Richard Rempel (). „From Imperialism to Free Trade: Couturat, Halevy and Russell's First Crusade”. Journal of the History of Ideas. University of Pennsylvania Press. 40 (3): 423–443. doi:10.2307/2709246. 
  20. ^ Bertrand Russell () [1917]. Political Ideals. Routledge. ISBN 0-415-10907-8. 
  21. ^ Samoiloff, Louise Cripps. C.L.R. James: Memories and Commentaries, p. 19. Associated University Presses, 1997. ISBN 0-8453-4865-5
  22. ^ The Nobel Foundation (1950). Bertrand Russell: The Nobel Prize in Literature 1950. Retrieved on 11 June 2007.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Bertrand Russell
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de Bertrand Russell.



Acest articol face parte din seria Filozofi ai limbajului
Donald Davidson | Jacques Derrida | Gottlob Frege | Saul Kripke | Hilary Putnam | Bertrand Russell | John R. Searle | W.O. Quine | Ludwig Wittgenstein