Julie Wilhelmine Hagen-Schwarz
| Julie Wilhelmine Hagen-Schwarz | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | [1]  Aksi(d), Regiunea Harju, Estonia[2] |
| Decedată | (77 de ani)[1] Iuriev, Gubernia Livonia, Imperiul Rus |
| Părinți | Avgust Mattias Haghen[*] |
| Căsătorită cu | Șvarț, Liudvig Ieduardovici[*] |
| Copii | Eduard Emil August Schwarz[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Ocupație | pictoriță |
| Locul desfășurării activității | Sankt Petersburg[3] Dresda[3] München[3] Roma[3] |
| Activitate | |
| Domeniu artistic | pictură |
| Studii | Universitatea din Tartu |
Modifică date / text  | |
Julie Wilhelmine Hagen-Schwarz (n. , Aksi(d), Regiunea Harju, Estonia – d. , Iuriev, Gubernia Livonia, Imperiul Rus) a fost o pictoriță germană baltică, pictând în principal portrete.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A fost fiica pictorului August Matthias Hagen; s-a născut în timp ce părinții ei erau într-o excursie de pictură. Din copilărie a minfestat interes pentru desen așa ca tatăl ei i-a dat lecții. După ce a absolvit școli publice, s-a inscris la Universitatea din Tartu, unde a fost imediat atrasă de pictatul portretelor.
După absolvire, a primit o subvenție să studieze în Germania. A început cu Friedrich Gonne în Dresden, apoi a mers la München, obținând un post la atelierul lui Moritz Rugendas.[4] Trei ani mai târziu s-a întors în Tartu și a primit altă subvenție de la Nicolae I al Rusiei pentru a studia în Italia. De data asta, a fost însoțită de tatăl ei, care spera că clima din Italia îi va ajuta vederea care îi slăbea.
În 1854, s-a întors acasă, fiind deja o artistă cunoscută pentru participarea la numeroase expoziții din Europa. La scurt timp s-a căsătorit cu astronomul Ludwig Schwarz, care mai târziu a devenit directorul observatorului local. Luna de miere a constat într-o expediție în sud-estul Siberiei,[4] acoperind 600 de verste, unde soțul ei a făcut parte din echipa de explorare a resurselor minerale și a pregătit o hartă detaliată în numele Societății Geografice Rusești. După cum se aștepta, a folosit această oprtunitate să schițeze tot ce era interesant.
În 1858, a devenit prima femeie aleasă la Academia Imperială de Arte.[4] După aceea, și-a petrecut o mare parte din timp în Sankt Petersburg, participând la toate expozițiile locale și naționale. În total, a realizat peste 700 de portrete.
-
Autoportret -
Villa d'Este -
Pădure -
August Hagen, 1873 -
-
Marisa V. Wolf, 1884
,_Julie_Wilhelmine_Hagen-Schwarz,_TKM_TR_5023_M_829.jpg)
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d „Julie Wilhelmine Hagen-Schwarz”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ Deutsche Biographie, accesat în
- ^ a b c d RKDartists, accesat în
- ^ a b c Brief biography from the University of Tartu Library.
