Frederic Wilhelm al III-lea al Prusiei

Frederic Wilhelm al III-lea
Rege al Prusiei; Elector de Brandenburg
Date personale
Născut	3 august 1770 Potsdam, Prusia
Decedat	7 iunie 1840 (69 de ani) Berlin
Înmormântat	Mausoleum im Schlosspark Charlottenburg[*][[Mausoleum im Schlosspark Charlottenburg (mausoleum in Charlottenburg-Wilmersdorf, Germany)|​]]
Părinți	Frederic Wilhelm II Frederika Louisa de Hesse-Darmstadt
Frați și surori	Frederica Charlotte a Prusiei Prințul Louis Carol al Prusiei Wilhelmine a Prusiei Prințesa Augusta a Prusiei Heinrich von Preußen[*][[Heinrich von Preußen ((1781-1846); third son and sixth child of Frederick William II of Prussia and Frederica Louisa of Hesse-Darmstadt)|​]] Prințul Wilhelm al Prusiei unnamed daughter von Hohenzollern[*][[unnamed daughter von Hohenzollern ((1770-1770); illegitimate daughter of Frederick William II of Prussia and Wilhelmine, Gräfin von Lichtenau)|​]] Ulrike Sophie von Berckholzen[*][[Ulrike Sophie von Berckholzen (illegitimate daughter of Frederick William II and Wilhelmine, Gräfin von Lichtenau)|​]] Christiane Sophie Friederike von Lützenberg[*][[Christiane Sophie Friederike von Lützenberg (illegitimate daughter of Frederick William II of Prussia and Wilhelmine, Gräfin von Lichtenau)|​]] Count Alexander von der Mark[*][[Count Alexander von der Mark (illegitimate son of Frederick William II of Prussia and Wilhelmine, Gräfin von Lichtenau)|​]] Marianne von der Mark[*][[Marianne von der Mark (illegitimate daughter of Frederick William II of Prussia and Wilhelmine, Gräfin von Lichtenau (1780-1814))|​]] Gustav Adolf Wilhelm von Ingenheim[*]​ Friedrich Wilhelm Graf von Brandenburg[*][[Friedrich Wilhelm Graf von Brandenburg (German general; son of Frederick William II of Prussia and Sophie von Dönhoff (1792-1850))|​]] Julie von Brandenburg[*][[Julie von Brandenburg (daughter of Frederick William II of Prussia and Sophie von Dönhoff (1793–1848))|​]]
Căsătorit cu	Louise de Mecklenburg-Strelitz Auguste Gräfin von Harrach (c. morganatică)
Număr de copii	10
Copii	Frederic Wilhelm al IV-lea Wilhelm I al Germaniei Prințesa Charlotte, împărăteasă a Rusiei Prințesa Frederica Prințul Carol Prințesa Alexandrine Prințul Ferdinand Prințesa Louise Prințul Albert
Cetățenie	Regatul Prusiei
Religie	calvinism[*]​
Ocupație	compozitor monarh
Locul desfășurării activității	Berlin (1797–1840)
Limbi vorbite	limba germană
Apartenență nobiliară
Titluri	Principatul Orange[*]​
Familie nobiliară	Casa de Hohenzollern
Domnie
Domnie	16 noiembrie 1797 – 7 iunie 1840
Predecesor	Frederic Wilhelm al II-lea
Succesor	Frederic Wilhelm al IV-lea
Semnătură

Frederic Wilhelm al III-lea (în germană Friedrich Wilhelm III.), (n. 3 august 1770, Potsdam, Regatul Prusiei – d. 7 iunie 1840, Berlin, Regatul Prusiei) a fost rege al Prusiei din 1797 până în 1840.

Biografie

A fost fiul lui Frederic Wilhelm al II-lea al Prusiei și nepotul lui Frederic cel Mare. S-a născut în Potsdam (1770). În copilărie era cunoscut ca având o fire timidă și retrasă, fiind o persoană care vorbea puțin.

La data de 24 decembrie 1793 s-a căsătorit cu Louise de Mecklenburg-Strelitz, cu care a aut 10 copii. În palatul său regal din Berlin regele duce o viață liniștită având o căsătorie fără probleme. Regele este dezgustat de moravurile decadente de la curte (intrigi și aventuri amoroase) pe care caută să le îndrepte. Politica lui externă a fost o politică retrasă, neutrală.

Acceptă greu reformele, nu arată interese deosebite pentru artă, politica lui neutrală se va dovedi ca o politică greșită. Franța pretinde teritoriile landurilor de azi Hessen și Renania-Palatinat care devin „Département du Mont-Tonnerre” în timpul Revoluției franceze.

Acestă situație îl obligă să se alieze cu Anglia, Rusia și Austria contra Franței, care va fi atacată la 1 martie 1799, războiul va fi câștigat de aliați crescând prestigiul Prusiei în Europa.

După aceste conflicte militare duce mai departe o politică retrasă, izolând Prusia, chiar atunci când Franța nu respectă neutralitatea Germaniei de nord, caută să rămână neutral.

Această politică neutrală și șovăitoare a lui au înlesnit ulterior lui Napoleon învingerea la 9 oct. 1806 a Prusiei izolate și victoriile lui Napoleon contra Austriei și Rusiei.

Dezmembrarea Prusiei ca stat și tributul pretins de Franța au determinat acceptarea de către regele șovăielnic a „reformelor prusace”, reforme care au dus la modernizarea defensivă a Prusiei, la aceasta contribuind politicieni ca Hardenberg, dem Freiherr vom Stein, Wilhelm von Humboldt, și militari ca Gneisenau și Scharnhorst.

În timpul lui Frederic Wilhelm al III-lea (1813) s-a instituit în război ordinul militar prusac Crucea de Fier. Prin legea din 1814 au fost alocate fonduri pentru organizarea armatei prusace. Koblenzul va fi fortificat.

Învățământul va fi sprijinit mai mult de către stat. Sub conducerea lui Wilhelm von Humboldt a fost înființată la 11 august 1810 Universitatea din Berlin.

Prin edictul de la 1 martie 1812 sunt din inițiativa regelui 30 000 de evrei primesc drepturi egale cu cetățenii germani. În 1817 a dispus unirea credincioșilor reformați (calvini) și evanghelici (luterani) într-o singură biserică (Uniunea Prusacă a Bisericilor^{⁠(en)[traduceți]}).

Mișcările populare cauzate de revoluția din iulie au determinat regele să ducă o politică absolutistă, încheind la 26 septembrie 1815 „Sfânta Alianță” cu Austria și Rusia. Contribuie la înăbușirea mișcării pentru independență din Italia și Spania, sau înlesnește prin supravegherea granițelor înăbușirea revoltei poloneze din 1831 de către Rusia.

Sub influența reacțiunii (Congresul de la Viena și a principele Metternich) regele a introdus la 1 august 1819 cenzura presei și supravegherea universității.

Friedrich Engels, întemeietor al marxism-leninismului, scrie despre rege la data de 8 noiembrie 1845:

În Prusia a domnit Friedrich Wilhelm al III-lea, poreclit ca „cel drept”, el fiind unul din cele mai mari capete de lemn care au împodobit un tron.

Vezi și

• Castelul Glienicke