Insula Hațeg

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Reconstrucția lui Zalmoxes robustus, un dinozaur erbivor din ecosistemul Insulei Hațeg

Insula Hațeg a fost o insulă tropicală din Oceanul Tethys, în timpul erei Cretacic (147 - 65 milioane ani în urmă). Se situa în zona care corespunde azi Bazinului Hațeg sau Țării Hațegului, de unde și numele insulei. Fosile maastrichtian de dinozauri pitici au fost descoperite în rocile insulei.[1]

Ea a fost formată, în principal, prin ridicarea tectonică în timpul orogenezei alpine timpurii, cauzată de coliziunea plăcilor africane și eurasiatice spre sfârșitul Cretacicului.[2] Nu există un analog real în prezent, dar în general, insula Hainan (în largul coastei Chinei) este probabil cea mai apropiată în ceea ce privește clima, geologia și topografia. Vegetația, de exemplu, a fost, desigur, complet diferită de cea de astăzi, precum și fauna.

Paleontologul Franz Nopcsa a introdus teoria conform căreia mărimea animalelor era determinată de disponibilitatea limitată de resurse pe care le presupunea mediul insular. De aici și forma specifică de piticism întâlnită la scheletele de dinozauri descoperite în zonă. Teoria „nanismului insular” a lui Nopcsa a devenit general acceptată. Noile descoperiri sugerează însă că nu toți dinozaurii din Hațeg au avut talii modeste, cu unele exemplare care atingeau lungimi de până la 15 m, ceea ce cu greu poate fi interpretat ca „pitic”.[3]

Fauna[modificare | modificare sursă]

Aproximativ nouă specii de dinozauri și mai multe specii de pterosaur sunt considerate a fi indigene pe insulă. Majoritatea acestor animale erau versiuni mai mici ale megafaunei continentale, care au devenit mai mici datorită naturii insulare, deși acest lucru nu s-a întâmplat pentru Hatzegopteryx, care, fiind unul dintre cei mai mari pterosauri vreodată, este un exemplu de gigantism insular. Mamiferele sunt aproape exclusiv reprezentate de multituberculate endemice, un grup endemic care a evoluat în izolarea insulei și a dezvoltat obiceiuri unice insectivore,[4] precum și un singur eutherian.[5]

Dinozauri de Țara Hațegului, timbre românești emise în 2016.

Printre aceste animale se numără:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Grigorescu, D. (). „Rediscovery of a 'forgotten land': The last three decades of research on the dinosaur-bearing deposits from the Hațeg Basin”. Acta Palaeontologica Romaniae. 5: 191–204. 
  2. ^ Tom Baird and Richard Conium. „Geology of Hațeg”. Paleobiology and Biodiversity Research Group, Department of Earth Sciences, University of Bristol. Accesat în . It was formed by uplift caused by the closing of the Tethys Ocean by the collision of the African and Eurasian plates 
  3. ^ Palaeogeography, Palaeoclimatology, Palaeoecology. Volum Elsevier dedicat Țării Hațegului recenzie pe site-ul Universității din București
  4. ^ Thierry Smith, Codrea Vlad, Red Iron-Pigmented Tooth Enamel in a Multituberculate Mammal from the Late Cretaceous Transylvanian " Hațeg Island ", Article in PLoS ONE 10(7):e0132550-1-16 · July 2015 DOI: 10.1371/journal.pone.0132550
  5. ^ Codrea, Vlad; Smith, Thierry; Dica, Paul; Folie, Annelise; Garcia, Géraldine; Godefroit, Pascal; Van Itterbeeck, Jimmy (2002). "Dinosaur egg nests, mammals and other vertebrates from a new Maastrichtian site of the Hațeg Basin (Romania)". Comptes Rendus Palevol. 1 (3): 173–180. doi:10.1016/S1631-0683(02)00021-0. ISSN 1631-0683.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Cretacic
Cretacic timpuriu Cretacic târziu
Berriasian | Valanginian | Hauterivian
Barremian | Apțian | Albian
Cenomanian | Turonian | Coniacian
Santonian | Campanian | Maestrichtian