Etanolamină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Etanolamină
Ethanolamine-2D-skeletal-B.png
Ethanolamine 3D spacefill.png
Nume IUPAC 2-aminoetanol
Identificare
Număr CAS 141-43-5
Informații generale
Formulă chimică C2H7NO
Aspect lichid incolor vâscos
Masă molară 61,08 g/mol
Proprietăți
Densitate 1,012 g/cm3
Punct de topire 10,3 °C
Punct de fierbere 170 °C
Solubilitate în apă
miscibil
Miros miros de amoniac
Indice de refracție(nD) 1,4539  Modificați la Wikidata
Vâscozitate dinamică 0,019 Poiseuille  Modificați la Wikidata
Pericol
C : CorozivX : Nociv
Coroziv, Nociv,
Fraze R R20, R34, R36/37/38
Fraze S S26, S27, S36/37, S39, S45
SGH05 : Coroziv
Pericol
H302, H312, H314, H332, H335, P261, P280, P305, P308, P313, P338, P351,
NFPA 704

NFPA 704.svg

2
3
0
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Etanolamina, cunoscută și sub denumirile de 2-aminoetanol sau monoetanolamină, este un compus organic cu formula HO-CH2-CH2-NH2. Din punct de vedere chimic, este atât un alcool primar, cât și o amină primară, datorită grupărilor hidroxil și amino. Este un compus incolor, lichid și vâscos, cu un miros asemănător amoniacului. Derivații săi sunt larg răspândiți în natură, cum este de exemplu cazul lipidelor.

Obținere[modificare | modificare sursă]

La nivel industrial, monoetanolamina este obținută în urma reacției dintre oxidul de etilenă și amoniac în soluție apoasă. În urma reacției se obțin și produși secundari, anume dietanolamina și trietanolamina. [1]

Reaction of ethylene oxide with ammonia.png

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Klaus Weissermel; Hans-Jürgen Arpe; Charlet R. Lindley; Stephen Hawkins (2003). „Chap. 7. Oxidation Products of Ethylene”. Industrial Organic Chemistry. Wiley-VCH. pp. 159–161. ISBN 3-527-30578-5