Sari la conținut

Escară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Escară
Specialitatedermatologie  Modificați la Wikidata
Clasificare și resurse externe
ICD-11  Modificați la Wikidata
ICD-9-CM707.00[1][2]
707.0[1][2]  Modificați la Wikidata
DiseasesDB10606
MedlinePlus007071
MeSH IDD003668[1]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Ulcerele de presiune, cunoscute și sub denumirea de escare de decubit sau leziuni de presiune, sunt leziuni localizate ale pielii și/sau țesutului subiacent care apar de obicei peste o proeminență osoasă ca urmare a presiunii de obicei pe termen lung sau a presiunii în combinație cu forța de forfecare sau frecare. Cele mai frecvente locuri sunt pielea care acoperă sacrul, coccisul, călcâiele și șoldurile, deși alte locuri pot fi afectate, cum ar fi coatele, genunchii, gleznele, spatele umerilor sau partea din spate a craniului.

Ulcerele de presiune apar din cauza presiunii aplicate pe țesutul moale, rezultând în fluxul sanguin complet sau parțial obstrucționat către țesutul moale. Forfecarea este, de asemenea, o cauză, deoarece poate pune presiune pe vasele de sânge care hrănesc pielea. Ulcerele de presiune se dezvoltă cel mai frecvent la persoanele care nu se mișcă, cum ar fi cei care se află la pat în stare cronică sau care folosesc în mod constant un scaun cu rotile. Se crede că alți factori pot influența toleranța pielii la presiune și forfecare, crescând astfel riscul apariției ulcerului de presiune. Acești factori sunt malnutriția de proteine raportate la nivel caloric, microclimatul (umiditatea pielii cauzată de transpirație sau incontinență), bolile care reduc fluxul de sânge către piele, cum ar fi arterioscleroza, sau bolile care reduc senzația la nivelul pielii, cum ar fi paralizia sau neuropatia. Vindecarea ulcerelor de presiune poate fi încetinită de vârsta persoanei, afecțiunile medicale (cum ar fi arterioscleroza, diabetul sau infecțiile), fumatul sau medicamentele, cum ar fi antiinflamatoarele.

Deși adesea prevenite și tratabile dacă sunt detectate devreme, ulcerele de presiune pot fi foarte dificil de prevenit la persoanele în stare critică, bătrânii fragili și persoanele cu mobilitate redusă, cum ar fi utilizatorii de scaune cu rotile (mai ales acolo unde este implicată o leziune a coloanei vertebrale). Prevenția primară este redistribuirea presiunii prin întoarcerea regulată a persoanei. Beneficiul întoarcerii pentru a evita alte răni este bine documentat încă din secolul al XIX-lea.[3] Pe lângă întoarcerea și repoziționarea persoanei în pat sau scaun cu rotile, este importantă o dietă echilibrată, cu proteine adecvate[4] și menținerea pielii liberă de expunerea la urină și scaun.[5]

Rata ulcerelor de presiune în cadrul spitalelor este mare; prevalența în spitalele europene variază de la 8,3% la 23%, iar prevalența a fost de 26% în instituțiile medicale din Canada între 1990 și 2003.[6] În 2013, au existat 29.000 de decese documentate din cauza ulcerelor de presiune la nivel global, în creștere față de 14.000 de decese în 1990.[7]

Statele Unite au urmărit ratele leziunilor cauzate de presiune încă de la începutul anilor 2000. Whittington și Briones au raportat rate la nivel național de leziuni de presiune în spitale de 6% până la 8%.[8] Până la începutul anilor 2010, Lyder și colegii săi au făcut cercetări ca rata leziunilor cauzate de presiune să scadă la aproximativ 4,5% în populația asigurată cu Medicare, în urma introducerii Ghidului internațional pentru prevenirea leziunilor de presiune.[9] Padula și colegii săi au asistat la o creștere de +29% a ratelor leziunilor cauzate de presiune în ultimii ani, asociată cu lansarea politicilor de limitare a Medicare.[10]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b c Monarch Disease Ontology release 2018-06-29[*][[Monarch Disease Ontology release 2018-06-29 (Release of the Monarch Disease Ontology)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  2. ^ a b Disease Ontology, accesat în  
  3. ^ „Pressure ulcers: avoidable or unavoidable? Results of the National Pressure Ulcer Advisory Panel Consensus Conference”. Ostomy/Wound Management. 57 (2): 24–37. februarie 2011. PMID 21350270. 
  4. ^ „Pressure Ulcer and Nutrition”. Indian Journal of Critical Care Medicine. 22 (4): 283–289. aprilie 2018. doi:10.4103/ijccm.IJCCM_277_17. PMC 5930532 Accesibil gratuit. PMID 29743767. 
  5. ^ „Review of the Current Management of Pressure Ulcers”. Advances in Wound Care. 7 (2): 57–67. februarie 2018. doi:10.1089/wound.2016.0697. PMC 5792240 Accesibil gratuit. PMID 29392094. 
  6. ^ „Support surfaces for pressure ulcer prevention”. The Cochrane Database of Systematic Reviews. 2015 (9): CD001735. septembrie 2015. doi:10.1002/14651858.CD001735.pub5. PMC 7075275 Accesibil gratuit. PMID 26333288. 
  7. ^ „Global, regional, and national age-sex specific all-cause and cause-specific mortality for 240 causes of death, 1990–2013: a systematic analysis for the Global Burden of Disease Study 2013”. Lancet. 385 (9963): 117–171. ianuarie 2015. doi:10.1016/S0140-6736(14)61682-2. PMC 4340604 Accesibil gratuit. PMID 25530442. 
  8. ^ „National Prevalence and Incidence Study: 6-year sequential acute care data”. Advances in Skin & Wound Care. 17 (9): 490–494. . doi:10.1097/00129334-200411000-00016. PMID 15632743. 
  9. ^ „Hospital-acquired pressure ulcers: results from the national Medicare Patient Safety Monitoring System study”. Journal of the American Geriatrics Society. 60 (9): 1603–1608. septembrie 2012. doi:10.1111/j.1532-5415.2012.04106.x. PMID 22985136. 
  10. ^ „Adverse Effects of the Medicare PSI-90 Hospital Penalty System on Revenue-Neutral Hospital-Acquired Conditions”. Journal of Patient Safety. 16 (2): e97–e102. iunie 2020. doi:10.1097/PTS.0000000000000517. PMID 30110019. 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
  • Perfuzie – biomecanica sistemică a eliberării sângelui

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Clasificare
Resurse externe


Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Escară&oldid=16599642