Edouard Goursat

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Edouard Goursat
Goursat Edouard.jpg
Edouard Goursat
Date personale
Nume la naștereÉdouard Jean-Baptiste Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Lanzac, Franța Modificați la Wikidata
Decedat (78 de ani)[1][7][2][3][4][5][6] Modificați la Wikidata
Paris, Franța[8][9] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of France.svg Franța Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materÉcole Normale Supérieure  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea din Paris
University of Toulouse (1896-1969)[*]  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Poncelet[*] ()
Grand prix des sciences mathématiques[*] ()
Petit d'Ormoy, Carriere, Thebault Award[*] ()
Legiunea de onoare

Edouard Jean-Baptiste Goursat (n. 21 mai 1858 la Lanzac - d. 25 noiembrie 1936 la Paris) a fost un matematician francez, cunoscut în special pentru lucrarea Cours d'analyse mathématique care a fost publicată abia în prima jumătate a secolului al XX-lea și care a fixat un standard înalt pentru analiza matematică, mai ales pentru analiza complexă.

Goursat a mai publicat studii privind ecuațiile cu derivate parțiale și seriile hipergeometrice.

A fost profesor la Universitatea din Toulouse, apoi la Școala Normală Superioară din Paris și în continuare la Sorbona. În 1919 devine membru al Academiei Franceze de Științe. A deținut și funcția de președinte al Societății de Matematică din Franța.

L-au avut ca profesor matematicienii români: Aurel Angelescu, Gheorghe Bratu, Gheorghe Călugăreanu, Nicolae Ciorănescu, Anton Davidoglu, Caius Iacob, Dumitru Ionescu, Traian Lalescu, Miron Nicolescu, Dimitrie Pompeiu, Simion Stoilow, Gheorghe Țițeica, Tiberiu Popoviciu, Constantin Popovici, Neculai Racliș, Ovidiu N. Țino, Radu Bădescu, Nicolae Teodorescu, Petre Sergescu, Simion Sanielevici, Florin Vasilescu.

Activitate științifică[modificare | modificare sursă]

S-a ocupat cu: teoria funcțiilor analitice, ecuațiile hipergeometrice, ecuațiile cu derivate parțiale, ecuațiile integrale.

A dat o clasificare ecuațiilor diferențiale cu derivate parțiale, bazate pe natura caracteristicilor lor. A studiat ecuațiile diferențiale propuse de Pfaff, cărora le-a dat soluțiile. În 1905 s-a ocupat de teoremele de existență pentru ecuațiile diferențiale. A dat o metodă de separare a variabilelor pentru ecuațiile cu patru variabile.

Are cercetări importante în domeniul ecuațiilor hipergeometrice. A creat o nouă teorie pentru ecuațiile integrale, ținând seama de importanța lor în interpretarea fenomenelor fizicii și în domeniul fizicii matematice.

În geometrie, contribuțiile sale privesc mai ales suprafețele minime, pentru care a fost premiat de Academia Franceză de Științe.

Scrieri[modificare | modificare sursă]

  • 1913: Cours d'Analyse mathématique în 3 volume, cu ediția a doua în 1927;
  • 1921: Leçons sur l'intégration des équations aux dérivées partielles du première ordre;
  • 1907: Sur un cas élémentaire de l'équation de Fredholm.
  1. ^ a b „Edouard Goursat”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive, accesat în  
  4. ^ a b Édouard Jean-Baptiste Goursat, Comité des travaux historiques et scientifiques, accesat în  
  5. ^ a b Édouard Goursat, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b Édouard Jean Baptiste Goursat, Brockhaus Enzyklopädie 
  7. ^ Гурса Эдуар, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  8. ^ „Edouard Goursat”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ Гурса Эдуар, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]