Discuție Utilizator:Medenagan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search

Bună ziua. Aţi trimis anul trecut fişierul Imagine:G liiceanu.JPG. Care este originea fişierului şi care este situaţia lui privind drepturile de autor? Vă rog să vedeţi Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini şi să puneţi formatul corespunzător la imagine. Dacă imaginea este protejată şi nu avem permisiunea de copiere va trebui s-o ştergem. Mulţumesc. — AdiJapan  6 februarie 2006 14:11 (EET)

Multumiri[modificare sursă]

Multumiri tuturor pentru gandurile bune transmise de Sarbatori. Medenagan

Feminism[modificare sursă]

Articolul precedent a fost sters datorita faptului ca era o violare decopyrght, fiind copiat de la adresa asta. Orioane -msg- 1 ianuarie 2008 13:00 (EET)

In regula. Am incercat sa pun eu ceva, o pagina sumara. Medenagan

Bucovina[modificare sursă]

Unii contributori contestă unele informaţii puse de dv. în articolul Bucovina şi a apărut un mic revert war. Aţi putea să citaţi sursa? Mi-ar părea rău ca situaţia de acolo să degenereze. Al dv., --Turbojet 4 aprilie 2008 14:19 (EEST)

Scuze, am urmărit greşit. Nu dv. aţi pus informaţia în discuţie. Vă rog să ignoraţi mesajul precedent. Al dv. --Turbojet 4 aprilie 2008 14:27 (EEST)

Filtrul de spam[modificare sursă]

Probabil vă referiţi la acest mesaj de eroare. Mesajul vă spune care este problema şi cum o puteţi rezolva. Nu-mi dau seama de ce a ajuns docs.weblog.ro pe lista de adrese neacceptate, probabil s-a plîns cineva şi a făcut reclamaţie. Puteţi face cerere să fie scoasă din listă. — AdiJapan 9 mai 2008 12:25 (EEST)

Probabil, insa nu ma pricep sa fac cereri etc. Intamplarea imi da un prilej in plus sa pun capat.

Liiceanu[modificare sursă]

"Polemica Liiceanu" a existat, indiferent cine avea dreptate, si s-a scris destul despre ea incat sa fie notabila. Normal ar trebui mentionata in articol. Eu zic ca e un compromis acceptabil ca ea sa apara doar la "Legaturi externe". Impresia mea e ca sunteti un "fan" al lui Liiceanu si incercati sa ascundeti controversele create in jurul lui. AMDATi (discuție) 1 iulie 2009 19:41 (EEST)

Îmi pare rău, dar nu a existat nici o "polemică", pentru asta e necesar să existe două părți. Cineva a făcut o afirmație - complet hazardată: "X este crocodil". Ca urmare, X l-a dat în judecată pentru calomnie și a cîștigat. Punct. Acum nu stăm să dezbatem dacă un ins, cu problematice raporturi mintale, a avut sau nu dreptate că X e crocodil, nici nu luăm act de vreo "polemică" undeva. Nu când există o singură parte, nu când ea e spulberată.
Suntem deci la nivelul "fan al lui Liiceanu", acum, eu trebuie să răspund că sunteți "fanul" nu știu cui, și ne ducem amândoi în gard. Poate încercăm puțină obiectivitate, dincolo de tribune.
Din punctul meu de vedere, acele "link'uri" sunt puse insistent aici de cei care au interesul să denigreze continuu un om, punct. Îi știți, de altfel, sunt cei care intervin aici cu legionarismo-securismo-conspiraționisme, pe toate paginile. Dacă vreți să prelungiți o temă nulă și un contencios inexistent, spuneți-o, dar vă previn că e cu deosebire plicticos.Medenagan (discuție)
Repet, despre "polemica" s-a scris mult in presa. Prea mult ca ea sa nu fie macar amintita. Si, repet din nou, parerea mea e ca ar trebui mentionata in corpul articolului, 1 rand sau 2, nu mai mult, cat sa explice despre ce a fost vorba, intr-un mod neutru. Evitarea mentionarii ei seamana cu ascunderea sub pres a ce nu convine, si va duce la adaugarea ei in viitor, in stilul vandalistic al diversilor "binevoitori". AMDATi (discuție) 1 iulie 2009 22:06 (EEST)
Eu vă înțeleg argumentul; dar nu sunt deloc de acord. Nu a existat - încă o dată - nici o polemică. Acolo unde vedeți dvs. acest titlu ("Polemica X") veți observa că e vorba doar de ziarul care a lansat acuzațiile (ceva cu un prof obscur din provincie, de vreo 70 de ani, nu mai stiu). Acolo unde veți citi "polemică", deci, veți găsi și ziarele care au lansat scandalul (Ziua etc. - cred ca doar atat). Ar fi vrut ei să fie o polemică - toată lumea a luat-o prompt ca pe o enormitate -, ar vrea și acum să impună cuvântul, doar că nu le-a răspuns pur și simplu nimeni.
Nu, dragă AMATi, ignorarea nu e nesănătoasă. Ce e scandalos într-un scandal, vorba cuiva, e faptul că ne obișnuim cu el. Înțelegi. Nu scandalul în sine. Ci faptul că-i dăm curs, îl publicităm, îl menționăm si preluam si noi, până când devine fapt divers și ne obișnuim cu el, diferența dintre adevăr și acuză devenind insesizabilă ("o fi ceva adevărat, de vreme ce scrie și acolo, și acolo..."). Facem operă de colportaj, îl ajutăm pe calomniator. Or, dacă eu vă acuz de ceva, ar trebui să vă puteți apăra în justiție, și eu să-mi primesc pedeapsa cuvenită pentru această acuză absurdă, prima pedeapsă fiind uitarea. Nu să fie menționat mereu, în dreptul numelui dvs., faptul că ați fost acuzat de ceva (hoție, homosexualitate etc.), in aeternum. Pentru că, așa, calomniatorul a câștigat, nici nu mai are importanță sentința, adevărul, veritatea. Or, într-o enciclopedie, fie ea și publică, fără control critic, mi se pare că e important să distingi net între ce e pertinent și ce e neavenit. Atat. Multumesc. Medenagan (discuție)
Amdati, nu orice informație verificabilă despre un subiect enciclopedic este la rîndul ei enciclopedică. Ziarele, mai ales cele ca Ziua, scriu multe nimicuri și baliverne. Ce șanse au acuzațiile celor de la Ziua să rămînă în istorie? Cîte prostii nu s-au spus și despre Eminescu, Caragiale și alții, și din ele de cîte s-a ales praful?
Dacă „polemica” asta va deveni mai mult decît niște biete articole de ziar, dacă va fi consemnată în lucrări serioase, atunci o vom menționa și noi. Nu uita că ziarele sînt surse de documentare cu o valoare cu totul marginală, la limita acceptabilului, pentru că cel mai adesea autorii articolelor nu se pricep bine la nici un domeniu și pentru că nevoia de a vinde zilnic o fițuică îi face pe redactori să coboare mult ștacheta. Adevăratele informații de natură enciclopedică sînt reluate, sintetizate, comentate și interpretate de lucrări scrise de specialiști. — AdiJapan 2 iulie 2009 15:49 (EEST)


ION SPÂNU

Mă surprinde că, iată, cînd se împlinesc deja 6 ani de cînd am publicat în "Ziua" articolul "Liicheanu", insistaâi pe un neadevăr: că Liiceanu a cîștigat procesul cu mine! Nu este adevărat! Următorul termen este pe 20 februarie 2013, la Tribunalul București! În ceea ce privește limbajul cu care încercați să minimalizați faptul că Liiceanu este un plagiator, nu faceți altceva decît să va faceți de rîs și dvs., ca și dl. Liiceanu. Pentru corectitudine și pentru a nu vă distruge credibilitatea, ați putea menționa că Liiceanu a fost dat afară de la Institutul de filosofie tot pentru plagiat, iar poziția d-lui Noica o cunoașteți din documentele de la CNSAS, unde "bătrînul" confirmă plagiatul. Și ar mai fi ceva. La pagina mea din Wiki, v-ați permis să îmi negați și biografia, și cărțile publicate. Totuși, cine vă credeți? Cu ce drept monopolizați informațiile? Orice ați face, adevărul iese la suprafață. Rețineți, căci vă face bine: cu Aletheia nu te pui!

Problemă cu sursa fişierului Rodin - Ganditorul.jpg[modificare sursă]

File Copyright problem

Vă mulţumim pentru că aţi încărcat Fişier:Rodin - Ganditorul.jpg. Am observat că pagina de descriere a fişierului nu specifică în acest moment cine a creat conţinutul, şi astfel situaţia drepturilor de autor este neclară. Dacă nu aţi creat dumneavoastră acest fişier, va trebui să specificaţi cine deţine drepturile de autor. Dacă l-aţi obţinut de pe un website, atunci este suficient de regulă un link spre site-ul de unde a fost luată imaginea, împreună cu condiţiile complete de utilizare a conţinutului acelui site. Dacă însă deţinătorul drepturilor de autor este altul decât proprietarul site-ului, acesta trebuie specificat şi el în mod clar.

Dacă aţi mai încărcat şi alte fişiere, verificaţi dacă aţi specificat şi sursa şi licenţa acestora. Puteţi găsi o listă a fişierelor încărcate de dumneavoastră aici. Fişierele a căror sursă şi licenţă nu sunt specificate vor fi şterse în decurs de o săptămână de la marcarea lor, conform politicii de ştergere. De asemenea, fişierul va fi şters dacă este sub incidenţa drepturilor de autor şi sub o licenţă restrictivă. Dacă aveţi întrebări, le puteţi adresa la Cafenea. Mulţumesc.  —Andreidiscuţie 3 septembrie 2009 20:52 (EEST)

Imi pare rau, dar nu-mi amintesc sa fi incarcat nici un astfel de fisier. Daca nu e o eroare de identificare (vad intr-adevar un "Medenagan" acolo), daca deci astfel de erori sunt imposibile, trebuie sa fie ceva de foarte multa vreme, de care nu-mi mai aduc aminte. Procedati deci in consecinta, anulandu-l. Medenagan


Problemă privind drepturile de autor ale fişierului Zigu Ornea.jpg[modificare sursă]

File Copyright problem

Vă mulţumesc pentru încărcarea fişierului Zigu Ornea.jpg. Acestuia, însă, îi lipsesc informaţiile privind drepturile de autor. Wikipedia ia foarte în serios problemele drepturilor de autor. Fişierul va fi şters în curând, dacă nu se pot determina sursa fişierului şi licenţa sub care este disponibil. Dacă ştiţi aceste informaţii, atunci vă rugăm să adăugaţi o etichetă corespunzătoare în pagina de descriere a imaginii.

Dacă aţi încărcat şi alte fişiere, asiguraţi-vă că aţi specificat corect licenţa şi sursa. Puteţi găsi o listă de fişiere încărcate de dumneavoastră aici.

Dacă aveţi întrebări, le puteţi adresa la Cafenea. Vă mulţumim pentru colaborare.  —Andreidiscuţie 16 decembrie 2009 09:46 (EET)


Sebastian[modificare sursă]

Mersi pentru mesaj. Aş face o distincţie între "a vandaliza" şi "a corecta". Şi v-aş mai întreba ceva, nu neapărat ca să-mi răspundeţi, ci mai mult aşa, de conversaţie. Dvs. chiar aţi citit articolele interbelice ale lui Sebastian, din presa de atunci? Sau, mai degrabă, fiţi sincer, aţi citit pasajele citate - aşa cum au fost ele citate - de M. Petreu în cartea ei? Am şi o veste bună pentru Dvs., dacă tot ziceţi că îl "iubiţi nespus pe Sebastian". El n-a fost nicidecum extremist, aşa cum îl prezintă cartea în discuţie, ci a fost constant antihitlerist, anticomunist şi antidemagog. Riscul e că veţi rămîne din nou în ofseid cînd vor apărea în continuare dovezile. După "iubirea nespusă" într-o direcţie, aţi alunecat în "iubirea nespusă" în cealaltă direcţie. Nici aşa nu e bine.

Mai bine spuneţi-mi pe care idee "extremistă" a lui Sebastian doriţi precizări bibliografice (titlu articol, loc de apariţie, citate concludente) şi vă dau (tot cu drag) o mînă de ajutor. Le am pe toate la îndemînă, în format electronic... Poate vă convingeţi atunci că Sebastian a fost unul dintre foarte puţinii ziarişti democraţi din cultura română. Şi asta în vremuri dintre cele mai dificile. Lorenzo (discuţie) 28 decembrie 2009 17:47 (EET)


Dacă aveţi toate articolele lui Sebastian în format electronic e formidabil, v-aş fi îndatorat dacă mi le-aţi putea furniza. Remarcabilă colecţie...
De acord cu distincţia, 'a vandaliza' e cam scurt. Nici cu 'a corecta' nu mă împac, v-aş propune: 'a reacţiona'...
Uitaţi, ca să simplificăm. Eu ştiu că studiul lui Petreu a lovit dur. Suntem departe de a fi naivi, cred. Imaginea din Jurnal era splendidă; devenise un idol al gentileţei şi umanităţii în timpuri teribile, opus în permanenţă categoriei Cioran-Eliade-Camil, într-un antagonism simplu. Apoi, ce aflăm? Şi asta e lovitura lui Petreu... Aflăm că a început prin a fi exact ca şi ei, ba chiar binişor înaintea lor. Ne-am prăbuşit. S-o admitem: ne-am prăbuşit...
Pretind că toate reacţiile a contrario la Petreu sunt psihologice. Ne-a spus că mama nu e virgină, că a fost căsătorită, a avut copii şi chiar îi plăceau bărbaţii... E crunt şi fără apel.
Sebastian a scris acele lucruri. Textele există. Nu se poate face slalom prin ele, nu se pot compensa cu altele, nu se pot relativiza, asta e o naivitate. Pentru a nu ajunge, la un moment dat, să afirmi chiar contrariul a ceea ce afirmă S. însuşi, e comic. Fraza lui Cioran, 'nici o personalitate de azi nu-mi inspiră mai multă admiraţie decât Hitler' există. Înţelegeţi. Degeaba o contextualizez şi o subţiez până nu mai rămâne nimic din ea, 'explicând' cu artificii sofistice că noaptea e zi. Gata, ea există, s-a terminat. Îl iubesc enorm, dar n-am ce face, eu nu pot nega evidenţa... E comic că mă puneţi să citez din S., lucru aşa de uşor de făcut. Asta-mi arată că pentru dvs. frazele sunt contextualizabile sau atenuabile prin alte fraze, din care ar ieşi eventual 'mai bine' (democrat etc.). Îmi dau seama că aveţi - pe bună dreptate, vă urmez - un dispreţ pentru logica formală. Dar Petreu e în logică. După părerea mea, despre cartea ei n-aveau de ce să se pronunţe critici literari, ci doar teoreticienii de pe piaţa ideilor. (Poate istoricii literari, dacă cineva de suprafaţa unui Zigu Ornea ar mai exista.) Cartea nu era pentru ei. Realmente bat câmpii cu graţie, întâmpinările lor sunt ridicole, sunt exact 'ba tu-ul' de la grădiniţă: ba mama nu e urâtă şi grasă şi nu e... Astea nu-s argumente. Suntem la un nivel inadmisibil. Teoreticienii (nu neapărat familiarizaţi cu logica şi filozofia, dar în sfârşit, dacă se poate, cu atât mai bine) au totuşi pe lumea aasta un respect format pentru predicaţie, pentru acordul enunţului cu realul, pentru demonstraţia silogistică, şi sunt mai puţin dispuşi să asculte suspine, patetisme lacrimale, să relativizeze şi să contextualizeze disperat etc. Identifică sofismul cu un simţ infailibil. Cartea lui Petreu e tezistă, dar numai în ton; răspunsurile lor sunt în formă, sunt de un ridicol care pesemne nu v-a scăpat. Tristeţea lor e neavenită. Să se mărginească la opera lui Sebastian, şi să lase aceste lucruri pe seama acelor tipi care se pot aduna sobru în faţa unui text fără să leşine. Quand meme...
Uf, nu vreau să sune... Dar în sfârşit, înţelegeţi ce vreau să spun.
Cât despre carte, am unele nuanţe. Cu toate astea, trebuie admis, Petreu a touché juste, cum se zice. Nu e nimic de făcut, ştiinţa e căutarea adevărului în urma observaţiilor metodice. Observaţiile există, sute, metoda e acolo, textele sunt jos, la revedere.
...Vedeţi, mă gîndeam uneori că Sebastian ar fi putut să ne ajute mai mult. Dacă ne lăsa - în Jurnal - un indiciu mai clar (nu poezia din Cum am devenit...) despre fosta lui rinocerizare, despre durata şi amplitudinea ei, am fi putut s-o înţelegem imediat, ca pe un episod pasager. Îi 'reproşez' asta. Fie Jurnalul a fost periat, fie... Ne-a lăsat o personalitate angelică. Asta nu putea să sfârşească bine. Iată-ne acum, la 70 de ani, orbecăind din cauza lipsei lui de prevedere şi poate chiar, vai, de onestitate. Poate n-a făcut-o din ruşine, din delicateţe... Ne-a lăsat o moştenire problematică.
În sfârşit, toate astea se vor termina, şi după părerea mea, se vor termina bine. Scandalul ăsta nu e nefast pentru posteritatea lui. Nimeni nu s-ar mai fi ocupat multă vreme de o figură angelică. Acum, are o miză, are carne: aduce chiar cu un om...
În doi ani, din observaţiile noastre detaliate la Wikipedia vor rămâne trei rânduri - plicticoase şi fără echivoc.
Vă mulţumesc.
Medenagan (discuţie)


Am citit ce-aţi scris, inclusiv link-ul indicat. Regret că trebuie să repet: n-am găsit nici un singur citat din Sebastian, în gîndurile dvs. năvalnice. Din Cioran despre Hitler - da, dar asta era altă poveste. În schimb repovestiţi, cu vorbele dvs., ipotezele Martei Petreu, care se bazează pe un şir întreg de falsificări deliberate ale adevărului istoric: prin evitarea oricărui text neconform cu teza de "demonstrat", prin eliminarea din discuţie sau calomnierea specialiştilor care au mai studiat problema şi n-au găsit nimic din ce-a găsit M.P., prin trunchierea citatelor şi deformarea textelor scrise de Sebastian, printr-o psihanaliză diletantă (de pildă, se consemnează doar atitudinile pozitive ale lui S. faţă de Nae Ionescu, nu şi dubiile lui, ironiile, disocierile sau criticile la adresa aceluia), prin vehemenţa artificială, fals justiţiară etc. etc. Am adăugat, în articolul despre Sebastian, două link-uri, comentarii ale lui D.C.-E. şi L.A. la M. Petreu. Ambii citează din Sebastian, compară apoi cu felul în care răstălmăceşte M.P. E vorba de un demers elementar, de verificare a surselor, să ştim despre ce vorbim, înainte de-a construi ipoteze abracadabrante. Altminteri, o să-mi recomandaţi un spectaculos tratat astronomic, de Marta Petreu, care dovedeşte cu o mie de argumente importanţa fiinţelor umane, ca locuitori ai Pămîntului, care e plat, nu se mişcă şi se află în centrul sistemului solar. După care vă miraţi că nu mă convinge acuitatea demonstraţiei captivante. Minunat, dar poate că n-am chef să mă mai joc cu castelele de nisip. Mai ales cînd asta înseamnă să calomniez un scriitor mort, care nu se mai poate apăra. Citiţi cele două link-uri şi pe urmă vorbim din nou, dacă vreţi. Lorenzo (discuţie) 28 decembrie 2009 21:51 (EET)



Vă propun să ne calmăm. N-am văzut nimic 'năvalnic' în gîndurile mele, nici pe departe pe cât de năvalnică e iritarea dvs. manifestă şi crescândă, parcă. Din nou, calmul e preferabil totdeauna.
Dacă eu produc citatele (care există, sper pentru dvs. că nu vă bazaţi teza pe inventarea sau contrafacerea lor, gândită de Marta Petreu, că trecem din ridicol în psihologie şi plecăm toţi acasă), sa zicem 4-5 citate la fel de scurte şi clare precum cel din Cioran (pe care păreţi a-l valida instantaneu ca revelator), din care rezultă că omul ăsta era, în anii aceia, orice numai democrat nu, o tristă clonă juvenilă a lui N.I. (nu-l condamn deloc pentru asta), că pentru el Anschluss-ul era inevitabil, că-l admira pe Mussolini, revoluţia - de stânga sau de dreapta, numai să dispară sistemul democratic - ş.a.m.d., atunci, accesul la acele texte ale lui Sebastian devine probabil?
Pentru a nu ne strădui în zadar.
Aveţi ceva de critic literar...

Medenagan (discuţie)


În viaţa mea n-am fost mai calm. Mă bucur că sînteţi de acord să discutăm "pe concret". Iată, să luăm de pildă afirmaţia Dvs. că, pentru Sebastian, Anschluss-ul era inevitabil. Ce înseamnă acest enunţ? Că Sebastian era un partizan al extremismului - în lectura Martei Petreu. Că Sebastian analiza, cu luciditate şi cu o gîndire independentă, situaţia politică din anul 1933 şi le-o prezenta cititorilor ziarului "Cuvîntul". Iar acele fapte, aşa cum le-a analizat Sebastian în 1933, s-au întîmplat apoi pas cu pas, după cîţiva ani.

Pînă aici avem de-a face cu interpretări diferite. Aparent, ambele pot fi posibile, depinde doar pe care scaun ne aşezăm, înainte de-a vorbi. Aş face un pas mai înainte, întrebîndu-vă: care sînt pasajele concrete, care confirmă că Sebastian îşi dorea Anschluss-ul? Că îl sprijinea politic? Care sînt, adică, pasajele concrete care legitimează interpretarea de tip Marta Petreu? Regret să vă spun, dar nu le veţi găsi. (Cînd aveţi timp, căutaţi-le eventual în articolul lui Sebastian, Paranteza Dolfuss, în Cuvîntul din 23 iunie 1933, p. 1.)

In asta consta principala metoda de falsificare din cartea Martei Petreu. Autoarea pleacă de la textele lui Sebastian şi mereu le "înfloreşte", le atribuie intenţiile ei deformatoare. Problema - daca vrem o dată să ne înţelegem - nu e să ne întrebăm dacă Anschluss-ul era sau nu inevitabil, pentru Sebastian, în anul 1933. Ci dacă analiza asta reflecta sau nu la el un partizanat politic.

Am ceva de critic literar? Nu ştiu. De ce? Un critic literar face gălăgie cînd citeşte minciuni? :) Lorenzo (discuţie) 29 decembrie 2009 11:53 (EET)


Ne vom întinde prea mult aici, şi pagina e pentru altceva. Să dăm rapid ultimele răspunsuri, pentru a nu abuza, şi să socotim afacerea încheiată (e prea tânără oricum).
Iarăşi nu-mi spuneţi vreun cuvânt despre arhiva. Sebastian de care-aţi pomenit... Înţeleg că nu se pune problema unui transfer, mă înclin.
Bun, s-o luăm rapid.
1. Citatele. Ceea ce e ciudat e litota presupusă aici. Cerându-mi citate, dvs. păreţi a nu fi citit cartea Martei P., unde acestea, totuşi, există! Sau să socotiţi că tot ce e citat acolo vrea să spună de fapt altceva decât spune Petreu, care şi-a petrecut un an de zile cercetând la bibliotecă pentru a scoate pe piaţă un fals (premeditare) sau o probă a unui deranjament mintal (nepremeditare). Deci că e ori ticăloasă ori iresponsabilă. Poate nu vă daţi seama, dar e exact ceea ce implică poziţia dvs..
Rapid câteva citate:
- democraţia e depăşită, trăiască revoluţia colectivistă: 'Ordinea capitalistă a pornit să se clatine de nişte friguri care par ale morţii'
- revoluţia lui Franco e justificată de 'neastâmpărul' revoluţionar şi de 'dorul de aventură'.
- Anschluss-ul e o 'fatalitate istorică' (istorică!). Ah, ar trebui să le-o spunem austriecilor de azi - sau de ieri -, ar fi încântaţi să priceapă.
- admiraţia pentru fascismul italian: 'Ceea ce admir de aceea în istoria tânără a Italiei este tocmai procesul brusc de încadrare pe care l-a trăit. Revoluţia fascistă a trecut linii şi hotare, a diferenţiat şi a stabilit raporturi de viaţă distincte pentru oameni distincţi. Evident, o asemenea ordonare colectivă şi salutară nu e fără riscuri şi injustiţii. Dar când înseşi resursele de viaţă ale unui popor sunt în joc, aceste riscuri şi aceste nedreptăţi sunt neglijabile.'
- idem: 'Mi se pare că nu are nimeni dreptul să judece justificarea fascismului italian, înainte de a fi răsfoit aceste volume [regimul fascist publicase enciclopedia italiană, şi faptul îl entuziasmează - n.m.]. Întrebarea este dacă o asemenea operă nu ajunge pentru a legitima un regim.' (Dacă NU ajunge!...)
Ş.a.m.d., ş.a.m.d, nu mai zic catastrofele pe care le spune despre Europa, democraţie etc., sunt la tot pasul acolo, cu sutele.
2. Nuanţă: Dvs. spuneţi: avem scrieri care demonstrează că omul a fost democrat. Nu: că a DEVENIT democrat, dragă Lorenzo. Îmi pare rău să vă spun, dar nu e deloc acelaşi lucru, ba chiar dimpotrivă...
3. Năismul lui, pentru subtilitatea receptării. Ce părere aveţi, cum i-am putea contrazice pe coreligionarii lui Sebastian, care au scris în anii aceia lucruri limpezi despre el, acuzându-l de aceleaşi lucruri precum cele vădite de doamna Petreu după 70 de ani? Adică, bun, M. Petreu n-a citit bine, noi toţi nu citim şi nu interpretăm bine (adică angelic): dar ce părere aveţi despre cei care i-au 'dat dreptate' acesteia cu 70 de ani înainte?... Păi năismul lui nu că era cunoscut sau evident, dar sărea pe pereţi!... Dacă problematizarea vă pune un contencios delicat, are rost discuţia. Dacă nu, veţi admite, ocupăm pagina.
4. Criticii. Criticii literari sunt acele făpturi admirabile care, fără o cunoaştere a logicii şi a istoriei ideilor, cred că se pot pronunţa despre discurs. Pe temeiul că orice logos e egal cu oricare altul. (Simion sau Manolescu pronunţându-se despre Noica etc., nu insist.) Ca să înţelegi de ce e periculoasă o frază, şi când ea exprimă gândurile autorului ei (iar nu o 'expunere' pentru cititori... doamne, sunteţi de un comic involuntar minunat, trebuie să fiţi un om tare simpatic) îţi trebuie o familiaritate cu istoria ideilor. De logică nu mai spun. Sorry, dar nu e 'o chestiune de interpretare', deloc! Când lucrurile fac serie, există un procedeu metodic numit deducţie, god damnit. Ideile aparţin unui trunchi ideatic, au un corpus, pot fi identificate etc. Îmi dau seama că puteţi spune aşa lucruri drăgălaşe din pură inocenţă, nefrecventând zona.
5. Din nou criticii. Aţi observat un lucru? Cine au fost cei care au sărit ca arşi, patetic, în stil ziaristic - fără un pic de raţionalizare, de nuanţă, fără să se întrebe totuşi, să se îndoiască... - în apărarea lui Sebastian? - sunt în imensă majoritate... critici literari. Nu e drăgălaş, aşa, în sine? (Am citit nu ştiu de când textul discipolului lui Simion, e, cu indulgenţă spus, ridicol.) Dar s-a referit Petreu la valoarea operei literare a lui Sebastian? Ce caută criticii în supa asta, care ţine integral de istoria ideilor, anume a celor politice şi a mentalităţilor? Nu orice discurs este egal cu un altul. Aş fi fost încântat să se fi pronunţat oricine altcineva, scriitorii, croitorii, astronomii. Dar, ca să vă preiau metafora, criticii literari sunt astrologi care se pronunţă serios despre astronomie.
Reacţia breslei în cauză probează doar că suntem şi rămânem în psihologie. Le-a fost maculat un înger. Acel sfânt blând, rafinat, cultivat, proustian subtil, strivit de brutalitatea istoriei. Foarte bine. Numai că acela, care apare în Jurnal, e CEL DE MAI TÂRZIU!... Uf, grele sunt nuanţele. Şi noi n-am ştiut toate astea, nici din cărţile lui, nici din ce ne-a spus până acum istoria literară. Asta e tot ce pretinde Petreu...
Mă grăbesc să închei, subiectul e vast, am rezumat cât am putut cu cele mai bune sentimente, dragă Lorenzo, în ce vă priveşte. Afacerea se va regla oricum de la sine, după mai multă vreme, cum e firesc.
Medenagan (discuţie)

Vă dau dreptate, pagina de discuţii e intr-adevăr făcută pentru altceva. Consider şi eu dezbaterea cu pricina, în acest moment, aici, încheiată.

Mă bucur că ne simpatizăm reciproc - pe mine m-a înduioşat cel mai mult insistenţa cu care argumentaţi lucruri pe care nu le-aţi citit în mod direct, le-aţi preluat gata mestecate şi confecţionate din cartea Martei Petreu, iar apoi le explicaţi celui care a citit şi a copiat direct din ziar textele lui Sebastian. Îmi vine în minte povestea cu castraveţii vînduţi grădinarului. Mă rog. (Chestia cu Sebastian care a devenit democrat aţi luat-o iarăşi de la Marta Petreu. În realitate el nu s-a schimbat absolut deloc - o notează şi ceilalţi exegeţi ai săi - a fost democrat de la început şi a rămas astfel pînă la sfîrşit. Textele lui, care dovedesc limpede asta, sînt din anii 1932 şi 1933, înainte de fabulista "cuminţire" proclamată de Petreu.)

Din ce am constatat, escrocheriile în zona schimbului de idei se aprind cu flacără mare, dar se consumă repede, nu durează. Regret decepţia pe care o veţi avea curînd, cînd va trebui să vă "reîndrăgostiţi" de Sebastian, constatînd că imaginea lui de extremist a fost traficată şi falsificată, cu totală lipsă de scrupule. Sper că, în acel moment, îi veţi corecta şi interpretarea nedreaptă de pe Wikipedia, de la care a pornit discuţia noastră. Tot răul spre bine. Salutări. Lorenzo (discuţie) 29 decembrie 2009 16:39 (EET)


Aveţi dreptate. Adevărul e că insistenţa dvs. m-a făcut să mă situez mai mult împotrivă decât mi-ar îngădui-o sincera mea admiraţie pentru el. Sunt multe de nuanţat aici. N-am apucat să spun nici o vorbă, astfel, despre erorile din cartea lui P., despre unele raccourci-uri comice...
Rămâneţi deci apropitar egoist al arhivei informatizate S.? Uf, sunt dezolat, dar ce putem face în această viaţă.
Orice dezvoltare nouă ne-ar ajuta să-l îmbrăţişăm din nou pe Sebastian e, fireşte, binevenită. Dar, dacă n-a scris cumva, atunci, schizoid, într-o zi una şi în altă zi alta, totul şi contrariul lui, mă îndoiesc că asemenea revelaţii ne-ar fi prea curând rezervate.
Toate gândurile bune.
Medenagan (discuţie)


Dacă îmi indicaţi o adresă de mail şi cîteva probleme punctuale care vă interesează în publicistica lui Sebastian din anii 1932-1933 (de ex. hitlerismul, comunismul, democraţia etc.), vă pot trimite cîteva articole, fără problemă. Fireşte, nu toate, că sînt cu sutele... Lorenzo (discuţie) 29 decembrie 2009 17:22 (EET)


Trimis in pagina dvs.
Medenagan

Daca mi se permite sa intervin in discutie (si-mi ofer scuzele in cazul in care fortez nota prin interventia mea aici), cred ca e necesar sa punctez cateva lucruri esentiale. Desi nu am citit (inca?) volumul Martei Petreu, ci doar recenzii (de multe ori negative) ale acestuia, cred ca argumentul de fond se face pierdut printre clisee. Reactiile privind tipul de cercetare preferat de dna. Petreu si modul ei de a extrage concluziile pot fi justificate - vezi, convingatoare -, si asta tot n-ar impiedica citarea volumului ca sursa (se subintelege: cu atribuirea afirmatiilor, cu citarea punctelor de vedere contrare acolo unde acestea au fort formulate de alte surse la randul lor citabile etc. etc.). Dar, si ai la obiect: destul de vag exprimatele simpatii ale tanarului Sebastian fata de fascism nu sunt documentate doar de Petreu. Pentru o sursa care afirma acelasi lucru, sustinandu-l cu citate si tratandu-l ca un simptom al unui fenomen mai larg: Paul Cernat, Avangarda romana si complexul... - nu am citate exacte, dar le pot reproduce daca mi se va cere (am cumparat si citit acest volum, dar marele sau dezavantaj ramane lipsa unui indice de nume).

Inca un lucru foarte important (zic eu): vorbim de fascism, in cel mai restrans sens pe care il are acest cuvant. Vorbim, cu alte cuvinte, de ipostaza mussoliniana, pe care Sebastian in mod evident a privit-o cu simpatie. Nu vorbim de nazism, nu vorbim de antisemitism - de altfel, asa cum noteaza si Cernat, Sebastian nu se confrunta cu un fascism italian antisemit, acesta aparand, dupa multe presiuni germane, doar catre 1938. Avem in fata un fenomen antidemocratic (sau macar non-democratic), in conditiile in care acest fapt ajunsese sa fie perceput ca o virtute de catre intelectuali de toate etniile. Mai mult, vorbim de un fascism cu inclinatii moderniste (futurismul la el acasa!), cu un cult al eficientei si al juvenilului, cu pretentii de socialism si sindicalism reformate in sensul comunitatii nationale - valori care aveau, separat sau impreuna, o mare putere de atractie in medii de cele mai diverse orientari, si care puteau sau nu sa se plieze si pe un fond de antisemitism. Cadrul se plia pe antisemitism in Romania, in mintile unor Nae Ionescu sau Crainic (evolutia lui Codreanu insusi fiind probabil mai sinuoasa); dar putea la fel de bine sa fascineze si evrei - nu doar Sebastian, ci si Jacques Costin sau chiar Aderca (ne-o spune jurnalul lui Sebastian!).

Si inca, daca mi se permite: fascismul, "inghetat" in Italia de pana in 1938, este un fenomen ilegitim si in esenta stupid (se poate argumenta, mai ales daca il opunem democratiei functionale care il precedea la nivel mondial); atractia lui "estetizata" este poate de inteles, dar, intr-adevar, este o problema cand vine vorba de faptul politic, de reactia implicita a lui Sebastian et al. impotriva democratiei. Totusi, fie el stupid si ilegitim, acel fascism la care se raporta Sebastian nu este si obligatoriu criminal - nu in cotele nazismului, care nu-si atinsese paroxismul, nici macar in cotele legionarismului, care se manifestase de la inceput ca o miscare a violentei pure. De altfel, la acea vreme Italia parea inca un adversar geopolitic al nazismului, curtata ca atare de catre democratiile occidentale, si emulata de acestea in unele aspecte (mobilizarea in masa etc.). Asta nu scuza cu nimic opereta politica montata de Mussolini, nici metodele lui mafiote de a trata cu opozitia politica.

Atunci cand vine vorba de fascism si discriminare rasiala, poate ca vorbim de un fenomen ideologic mai larg. Italia aceea ivada Etiopia, dar crea sectii speciale ale partidului fascist pentru populatia locala, pe care Hitler o privea ca rasa inferioara. Italia a putut exercita fascinatie nu doar asupra evreilor din Romania, ci si asupra unor figuri de genul sionistului Abba Ahimeir si panafricanistului Marcus Garvey. De altfel, inainte de introducerea impusa a legislatiei rasiste, evrei din intreaga lume se inscriau in corporatiile nationale sau internationale ale partidului fascist italian, in multe cazuri salvandu-se de persecutii prin protectia pe care le-o oferea uniforma (o asemenea scena e descrisa in Nagy-Talavera, Fascismul in Ungaria si Romania, referitor la evreii budapestani). Mai mult, absenta initiala discursului rasist este printre multele motive care ii fac pe neofascistii italieni sa se raporteze mai degraba la Evola, Hitler sau chiar Codreanu decat la Mussolini (studiul aprofundat al acestei mutatii ii apartine istoricului Renzo de Felice).

Cu alte cuvinte, admiratia lui Sebastian pentru asemenea politici nu era atat de compramitatoare, nici atat de paradoxala, pe cat s-ar presupune pornind de la un cliseu - nu numai ca subscriu la argumentul dvs, Medenagan, privitoar la necesara onestitate a mentionarii unor astfel de aspecte, dar afirm si ca ele, desi controversate, nu sunt chiar atat de controversate pe cat s-ar crede. Noi toti, partizani ai democratiei, le punem in controversa, in baza unor valori pe care le vedem ca de bun simt; dar asta nu ne da dreptul de a le ignora sau tortura in asa fel incat dispara efectiv din biografia lui Sebastian. Nu doar ca ar fi lipsit de respect pentru faptul istoric, dar ar fi, in mod paradoxal, procesul Eliade in oglinda - acolo unde partizanii lui Eliade au incercat sa omita sau sa indulceasca atituudini (e drept, mult mai aberante) ale mentorului, noi am lustrui un fals si lipsit de sens monument al etern-democratului Sebastian. Desi ar fi nedrept sa nu remarc ca ambele atitudini exprimate in disputa de mai sus, ca si perspicacitatea ambilor participanti, ridica semnificativ nivelul dezbaterii si calitatea contributiilor in cadrul acestui proiect.

Acestea fiind zise, ma retin din a mai comenta pe moment privitor la starea articolului de pe wikipedia (pe care, de altfel, nici nu l-am citit, argumentele mele fiind unele de principiu). Mi-as dori doar ca articolele in general sa fie mai bine (si mai corect) citate pe wikipedia in romana, mai ales avand in vedere ca purtam asemenea discutii ce admit respingerea unei surse profesionale si oneste (nu ireprosabile, desigur) in conditiile in care wikipedia in romana inca tolereaza, ici si colo, zeci de trimiteri directe catre situri si lucrari propagandistice ale neonazismului si extremei drepte in general (lucru care este efectiv interzis de regulile wikipedia, dar cel mai adesea nu este pus in aplicare aici).

Vorbesc aici, tinand cont si de ce se afirma mai sus a fi buna practica, si de citarea fara intermediere a exegetilor (surse secundare) direct din textele lui Sebastian - acesta este modelul prin care se produc eseuri, nu articole enciclopedice. Wikipedia (in engleza, cel putin), nu admite decat in cazuri exceptionale folosirea surselor primare pentru a demonstra un argument formulat de catre editorul wikipediei. Cu alte cuvinte, argumentatia de tip "Petreu spune ca... dar articolul lui Sebastian afirma ca..." presupune cercetare inedita din partea editorului. Este, desigur, perfect acceptabil formatul "Petreu spune ca... dar [alt cercetator] afirma ca...", si este la fel de bun in forma "Petreu spune ca... dar [alt cercetator], citand afirmatia lui Sebastian ca... afirma ca...". E un argument subtil, dar foarte rational si, ca sa zic asa, "sustenabil" - pentru ca asigura un nivel minim de interventii personale in text, si wikipedia sufera in egala masura de pe urma intruziunilor in "naratiune", bine- sau rau-intentionate. Dar subliniez, ca sa evit confuzia: citatele direct din Sebastian care sunt preluate din Petru (sau altcineva), cu o trimitere catre sursa secundara, sunt okay - daca Petreu, sa zicem, le-a considerat relevante, ele sunt suficient de relavante ca atare si pentru wikipedia. E bine sa le citam pe larg, dar cred ca e si mai bine sa le alaturam unor verdicte din sursele secundare din care au fost preluate, fie si numai pentru ca sa indicam cititorului de ce sunt ele importante (adica, in ce context le citeaza exegetul, ce vrea sa argumenteze prin ele). Asta permite alaturarea de opinii la fel de respectabile, dar contrare, mai ales in cazul in care ambele se raporteaza la exact acelasi citat.

Va multumesc pentru timpul acordat, si, daca doriti sa-mi adresati orice fel de "feedback" cu privire la aceasta postare, va sugerez sa o faceti pe pagina mea de discutii de la wikipedia in engleza. Sunt mai degraba inactiv pe proiectul in romana, dar incerc sa urmaresc din cand in cand si ceea ce se intampla pe aici. Puteti redacta o asemenea postare fie in engleza, fie in romana. Nu trebuie sa fie o replica intreaga, puteti doar sa ma anuntati ca ati raspuns pe o pagina de discutii aici, si sa-mi dati un link catre aceasta. Cu stima, Dahn (discuţie) 28 februarie 2010 00:31 (EET)


Interveniti dupa dorinta.
Excursul dvs. e interesant, dar ce vreti sa subliniati exact?
Imi pare totusi intristator de limpede ca Sebastian nu a fost, pana la urma, un democrat. Asta urma sa fie descoperit mai devreme sau mai tarziu. Petreu n-are nici o vina, e doar aducatorul relei vestiri. De la primele exaltari (pentru fascism, cate o admiratie pentru Lenin etc.) pana la ultimul act politic al vietii lui (ajutarea lui Patrascanu, intrunirile cu comunisti, redactarea brosurii "Vine Armata Rosie!"), exista destule lucruri din care sa-ti dai seama ca Sebastian nu iubea democratia burgheza, ceea ce numim astazi democratie liberala (regimul libertatii, proprietate privata, piata libera, alageri etc.). Nu stiu pentru ce fel de stat era. Era de stanga, dar nu parea un social-democrat stins. Cred ca era pentru experimente un pic mai radicale.
Nu stiu, cartea lui Petreu e destul de tare. Deja a fost premiata de o asociatie a editorilor etc. si trece drept un act de curaj si onestitate. E un punct foarte prost faptul ca a fost atacata patetic doar de critici literari, care n-aveau ce cauta in istoria ideilor politice - interventiile lor sunt lipsite de logica si marcat naive, o insiruire de suspine cu citat. - De obicei drumul e asta: volumul e contestat, apoi vine resemnarea, si in sfarsit consacrarea finala, cand lumea accepta teza propusa. Dureaza totusi cativa ani.
Unica problema, adevarata, in punctul de fata, ar fi ce ramane din Sebastian. Daca e sa formulam o problema fecunda, ceva de la care se poate porni. Restul... la ce bun.
Am dorit sa subliniez doua lucruri principale. In primul rand, unul care tine de wikipedia, de politicile ei de neutralitate etc.: atata timp cat opiniile despre optiunea politica a lui Sebastian sunt bazate pe surse credibile si respectabile, e loc pentru toate aici, si abordarea corecta este confruntarea de opinii citate ale exegetilor. Exegetii nu sunt de acord unul cu altul, iar noi ne construim propria exegeza in functie de ce preferam - ideal, aceste exegeze proprii nu au loc pe wikipedia. Sunt deci impotriva reactiei viscerale la studiul Martei Petreu, asa cum o dicern si din reactia la contributiile dvs.; totodata, consider ca incercarea dvs. de a raspunde cu aceeasi moneda, marginalizand opiniile critice la adresa aceleasi carti, nu este constructiva. Este marele beneficiu al wikipediei ca permite si incurajeaza alaturarea non-polemica a celor doua interpretari, lasand cititorul sa judece. (O clarificare probabil necesara: vorbim de surse de acelasi nivel si aceeasi credibilitate. Alaturarea nu trebuie sa permita, asa cum a facut-o adesea pe wikipedia in romana, echivalarea diversiunilor preluate direct din gura vreunui propagandist legionar cu studiile de nivel academic.)
Al doilea lucru pe care am vrut sa-l subliniez, si care este mult mai subiectiv, ar fi ca opiniile lui Sebastian "fascistul" nici macar nu sunt atat de scandaloase, cel putin nu in context. Ele fac parte parte dintr-un registru de ambiguitate care precede evidenta ciminalitatii fascismului (ceea ce e scandalos in cazul lui Eliade, de ex., nu este fascismul lui, ci afilierea sa explicita la una dintre cele mai evident sinistre forme de fascism, dupa ce acesta isi declarase si exemplificase pornirile criminale). Registrul acesta de ambiguitate presupune multa naivitate din partea lui Sebastian, si termenul la care se raporteaza pare a fi fascismul "latin" - cel pe care, din cate cunosc, majoritate cercetatroilor de astazi continua sa il considere cel mai benign (fie si pentru ca era cel mai ineficient). Asemenea nuante devin relevante, daca tineti cont de paradoxurile pe care vi le-am prezentat mai sus. Nimic din acestea nu-l scuza pe Sebastian, si nici nu incearca. Pentru mine, insa, suma lor este mai complexa si mai subtila decat fie concluziile, ale dvs. sau ale celor care vi se opun, despre politica lui Sebastian.
Mai mult, atitudinile reale ale lui Sebastian nu au fost atat "ingropate" si "descoperite", cat cunoscute si reinterpretate. O reinterpretare legitima si necesara, dar nu absoluta. Ea nu raspunde in realitate decat acelei opinii comune care l-a transformat pe Sebastian intr-un aparator al valorilor democratice - atunci cand Sebastian nu era important pentru ca ar fi fost asta, ci tocmai pentru ca, renegat al cercurilor extremiste, avea o intelegere fina a ipocriziei, tupeului si grosolaniei acestor grupari. Era un om care,as spune, a gandit cu capul lui, si, asa cum facem toti din cand in cand in cand, a facut-o prost. Si a regretat-o. (Cu aceasta "evaluare" va ofer si punctul meu de vedere referitor la "ce ramane din Sebastian".)
In privinta arcului peste timp care ajunge de la simpatia fata de fascism la colaborarea cu Patrascanu (pe care, potrivit jurnalului, Sebastian a ajuns oricum s-o regrete in mai putin de o luna), imi permit sa nu fiu de acord cu interpretarea dvs. Vorbim de tendinte doar superficial asemanatoare, si concluzia dvs. are in vedere doar constatarea (perfect intemeiata) ca fascismul si comunismul sunt visceral, si egal, opuse democratiei. Imi permit totusi sa cred ca motivatia si perceptia lui Sebastian erau foarte diferite intre ele, in cele doua cazuri.
In primul rand, Sebastian isi "calca pe inima" intr-un cu totul alt fel: uitati-va la constatarile pe care le face la adresa criticilor comunisti in Cum am devenit huligan..., si comparati apoi cu ce spune despre Emil Dorian pe la finalul vietii in Jurnal. Mie imi este clar ca Sebastian alege sa profite de o oportunitate, fara mari preocupari ideologice. Si ca are tot dreptul din lume, avand in vedere ca intre cele doua puncte se va fi produs ceea ce numim Holocaustul - reactia normala a unui om permanent amenintat cu moartea, si reactia a sute de mii de oameni la nivelul intregii Europe. E bine ca s-a uitat "inspre Stalin"? Poate ca nu, dar nu e nici rau in ceea ce il priveste pe el si pe acele milioane de victime reale si potentiale, de ce etnie vor fi fost ele.
Si inca ceva. Acel a te uita "inspre Stalin" nu este nici macar, in contextul respectiv, o revenire la vreun reflex anti-democratic. Dimpotriva, as indrazni sa spun. La nivelul anului 1944, perceptia despre democratie se schimba si la nivelul corifeilor democratiei liberale: las la o parte textul conjunctural in care Maniu ii prezenta elogii lui Stalin (vedeti aici), dar sa nu uitam activitatea penetistului Carandino in epurarea mediilor jurnalistice si literare cu asistenta comunistilor (un lucru care nici nu este reprobabil in sine, de altfel, dar asta e alta discutie).
Multe pot fi spuse aici. Pe de o parte, multi erau coplesiti de ideea ca lumea se schimba, ca modelul sovietic devine standard, si ca trebuie sa te adaptezi cumva la el. Totodata, sovieticii avusesera o activitate intensa de "public relations", si asigurau mai mult sau mai putin explicit ca nu-si vor exporta modelul stalinist insusi, ci doar ideea de "democratie populara" (pe care multi democrati ajunsesara s-o creada mai legitima decat democratia liberala). Si, nu in cele din urma, sovieticii primisera girul (si, teoretic, arbitrajul) aliatilor occidentali, al democratiilor vestice - ce e bun pentru ei, e bun si pentru noi, isi vor fi zis cei care se uitau in primul rand inspre vest. Importanta acestei reorentari e cu atat mai evidenta in Romania - in negocierile de la Cairo, romanilor li s-a spus ca trebuie sa vorbeasca cu sovieticii si prin sovietici. Dahn (discuţie) 20 aprilie 2010 14:21 (EEST)
In cazul in care doriti sa-mi raspundeti (lucru pe care sper ca-l veti face, si pentru care va multumesc anticipat), va rog inca o data sa ma anuntati, pe pagina mea de discutii de pe wikipedia in romana, sau pe pagina echivalenta de pe wikipedia in engleza. Imi puteti scrie rapunsul direct acolo, sau ma puteti anunta ca gasesc acest rapuns pe pagina dvs. Altfel, imi este foarte greu sa remarc in timp util ca acesta exista, si exista astfel chiar riscul sa nu vi-l citesc de loc. Dahn (discuţie) 20 aprilie 2010 14:43 (EEST)


Cu politicile Wikipedia, de acord, aici nu mă voi pricepe niciodată.

Admit că unul e fascismul "latin", cum spuneţi, şi altul cel de după alianţa cu Hitler, războiul etc., că pe primul Mussolini l-a admirat la inceput şi Churchill, şi Freud etc. Totuşi, ideea lui Petreu e că Sebastian nu era democrat. Şi e corectă. Detesta din toată inima democraţia, un dispreţ cultural-aristocratic foarte interesant. Aici nu putem întoarce nicicum lucrurile, nu putem alerga obsesiv după bemoluri. Nu are nici un sens. Vă înşelaţi crezând că el a căzut vreo clipă victimă propagandei roz din URSS, democraţia populară vs. cea liberală etc. Ştia foarte bine ce se întâmplă acolo, citise şi Istrati, erau lucruri care atunci erau cunoscute în România. Ştia cine e Stalin, dar pentru el era omul care-l poate învinge pe Hitler; ştia cine sunt sovieticii, dar pentru el erau speranţa că "nemţii vor crăpa". Ideea e că, ori la drepta extremă, ori către stânga extremă, Sebastian s-a poziţionat totuşi sistematic antidemocratic... Or asta e totuşi o surpriză pentru noi. Poate că erau câţiva, puţini, care au ştiut-o (istorici literari, scriitori etc.), dar au tăcut. Din tot felul de motive, ignor care, au tăcut, şi prin urmare ce aduce Petreu e pentru opinia publică o noutate. Eu n-aş căuta ambiguităţi acolo unde lucrurile sunt clare şi doi ori doi fac patru. Riscăm, din prea multă iubire pentru el, să cădem în rea-credinţă, maladia fan-ului. Chiar trebuie să luăm lucrurile aşa cum sunt, oftând.

De fapt, ce vă "cer" eu e lucrul cel mai greu din lume, şi cel mai nesuferit: să iubeşti critic, o contradicţie în termeni şi o monstruozitate sufletească. Îmi dau seama că Petreu a lovit dur - şi în centru. Şi toţi arătăm ca nişte bolnavi care se agită, se agaţă, nuanţează, neagă, speră, totul cu o disperare impresionantă. Acest "e aşa, dar nu e chiar aşa" e refrenul omului rănit. Degeaba încercăm să părem obiectivi...

Ciudat e că tot ţinem la acest om, oricât de mare e drama. Eu nu ştiu ce va rămâne din scriitor. Probabil, destul de puţin (jurnalul îl urcase foarte sus, acum ne întoarcem la "piese de teatru"). Îmi pare foarte rău că s-a întâmplat aşa. Pur şi simplu îmi pare foarte rău... Probabil, după douăzeci de ani va avea loc o reconsiderare finală, şi se va aşterne o linişte, mormântală sau nu.

Medenagan (discuţie)

Probleme legate de permisiunile fişierului Zo.jpg[modificare sursă]

Image Copyright problem

Vă mulţumim pentru că aţi încărcat Fişier:Zo.jpg. Am observat că, deşi aţi aplicat o etichetă validă privind drepturile de autor, nu există nicio dovadă că autorul fişierului ar fi acceptat publicarea sub această licenţă.

Dacă acest fişier este în întregime creat de dumneavoastră, dar l-aţi publicat anterior în altă parte, vă rugăm să faceţi una din următoarele;

  • adăugaţi o notă prin care permiteţi reutilizarea fişierului sub GFDL sau sub o altă licenţă liberă pe site-ul unde l-aţi publicat; sau
  • Trimiteţi un e-mail de la o adresă asociată cu publicaţia originală la info-roAt sign.svgwikipedia.org, prin care declaraţi că materialul vă aparţine şi intenţionaţi să-l publicaţi sub o licenţă liberă. Aveţi un exemplu de astfel de mesaj aici.

Dacă fişierul nu este în întregime creat de dumneavoastră, puteţi să rugaţi acea persoană să efectueze unul din cei doi paşi descrişi mai sus, dau dacă proprietarul imaginii şi-a dat deja permisiunea printr-un e-mail adresat dumneavoastră, vă rugăm să trimiteţi acest e-mail la adresa info-roAt sign.svgwikipedia.org.

Dacă consideraţi că acest fişier respectă criteriile privind utilizarea cinstită, folosiţi o etichetă ca {{utilizare cinstită în|Articol}} sau una din etichetele de aici, şi adăugaţi o explicaţie prin care justificaţi utilizarea imaginii în articolul în care doriţi să o includeţi. Vedeţi Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini pentru lista completă de etichete pentru drepturile de autor pe care le puteţi folosi.

Dacă aţi încărcat şi alte fişiere, verificaţi că aţi furnizat, pentru fiecare, dovezi că deţinătorii drepturilor de autor au acceptat să-şi publice lucrările sub lincenţa indicată. Aveţi o listă cu fişierele încărcate de dumneavoastră la această legătură. Imaginile fără dovezi ale permisiunilor pot fi şterse la o săptămână de la etichetare. Dacă aveţi întrebări, le puteţi adresa la Cafenea. Vă mulţumesc.  —Andreidiscuţie 19 ianuarie 2010 10:55 (EET)

Stergere[modificare sursă]

Pentru ca in conformitate cu politica de stergere (http://ro.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:%C5%9Etergere) paginile goale cum era si cea a dvs. sunt sterse automat fara discutie. Daca doriti sa va apara legatura albastra scrieti macar un cuvant. --Cezarika1 9 mai 2010 07:34 (EEST)

■ Modificarea v-a fost anulată[modificare sursă]

Information.svg Bun venit pe Wikipedia. Deși toată lumea este binevenită să modifice constructiv articolele de pe Wikipedia, cel puțin una din modificările dumneavoastră recente, ca aceea de la pagina Gabriel Liiceanu, nu pare să fie constructivă și a fost anulată. Vă rugăm să folosiți groapa cu nisip. Vă invităm să citiți și pagina de bun venit pentru a afla cum puteți contribui la enciclopedia noastră. Mulțumim.

Nu aveți temei să susțineți că ar fi spam. Tgeorgescu (discuție) 7 octombrie 2011 19:13 (EEST)

■■ Notificare[modificare sursă]

Information.svg Vă rugăm să nu mai faceți modificări distructive pe Wikipedia, cum ați făcut la pagina Gabriel Liiceanu. Modificările dumneavostră par să constituie vandalism și au fost anulate. Dacă doriți să experimentați, folosiți groapa cu nisip. Mulțumim. Tgeorgescu (discuție) 7 decembrie 2011 14:44 (EET)

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Radu Cosasu.jpg[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Radu Cosasu.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim..  —Andreidiscuţie 21 martie 2012 17:16 (EET)

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Sdebdeuxieme.jpg[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Sdebdeuxieme.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 9 decembrie 2013 23:38 (EET)

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Capote-Esquire.jpg[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Capote-Esquire.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 28 decembrie 2013 13:03 (EET)

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul NinaCassian 2.jpg[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul NinaCassian 2.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 11 februarie 2014 01:23 (EET)

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Finkielkraut.jpg[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Finkielkraut.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 11 februarie 2014 01:26 (EET)

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Capote coperta.jpg[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Capote coperta.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 5 iunie 2014 00:37 (EEST)

Probleme legate de permisiunile fișierului Capote & Sook Faulk.jpg[modificare sursă]

Image Copyright problem

Vă mulțumim pentru că ați încărcat Fişier:Capote & Sook Faulk.jpg. Am observat că, deși ați aplicat o etichetă validă privind drepturile de autor, nu există nicio dovadă că autorul fișierului ar fi acceptat publicarea sub această licență.

Dacă acest fișier este în întregime creat de dumneavoastră, dar l-ați publicat anterior în altă parte, vă rugăm să faceți una din următoarele;

  • adăugați o notă prin care permiteți reutilizarea fișierului sub GFDL sau sub o altă licență liberă pe site-ul unde l-ați publicat; sau
  • Trimiteți un e-mail de la o adresă asociată cu publicația originală la info-roAt sign.svgwikipedia.org, prin care declarați că materialul vă aparține și intenționați să-l publicați sub o licență liberă. Aveți un exemplu de astfel de mesaj aici.

Dacă fișierul nu este în întregime creat de dumneavoastră, puteți să rugați acea persoană să efectueze unul din cei doi pași descriși mai sus, dau dacă proprietarul imaginii și-a dat deja permisiunea printr-un e-mail adresat dumneavoastră, vă rugăm să trimiteți acest e-mail la adresa info-roAt sign.svgwikipedia.org.

Dacă considerați că acest fișier respectă criteriile privind utilizarea cinstită, folosiți o etichetă ca {{utilizare cinstită în|Articol}} sau una din etichetele de aici, și adăugați o explicaţie prin care justificați utilizarea imaginii în articolul în care doriți să o includeți. Vedeți Wikipedia:Formate drepturi de autor pentru imagini pentru lista completă de etichete pentru drepturile de autor pe care le puteți folosi.

Dacă ați încărcat și alte fișiere, verificați că ați furnizat, pentru fiecare, dovezi că deținătorii drepturilor de autor au acceptat să-și publice lucrările sub lincența indicată. Aveți o listă cu fișierele încărcate de dumneavoastră la această legătură. Imaginile fără dovezi ale permisiunilor pot fi șterse la o săptămână de la etichetare. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Vă mulțumesc. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 14 martie 2015 18:44 (EET)

Explicația utilizării cinstite pentru fișierul Zo.jpg[modificare sursă]

Vă mulțumim pentru că ați încărcat fișierul Zo.jpg. Am observat că pagina sa de descriere specifică faptul că este folosit în conformitate cu utilizarea cinstită a materialelor protejate dar nu se arată deloc de ce utilizarea sa constituie utilizare cinstită conform politicii și în ce articol poate fi folosit astfel. Vă rugăm, mergeți la pagina de descriere a fişierului și modificați-o incluzând o explicație a utilizării cinstite.

Dacă ați încărcat și alte fișiere cu utilizare cinstită, vă rugăm să verificați dacă ați completat și explicațiile privind utilizarea cinstită. Găsiți o listă de pagini de descriere pentru fișiere, pagini editate de dumneavoastră urmărind legătura „contribuții” (aflată în partea de sus a oricărei pagini Wikipedia după ce v-ați autentificat), și alegând "Fișier" din meniu. Orice fișier care nu este sub licență liberă și care nu are o asemenea explicație va fi șters în decurs de o săptămână, conform politicii privind materialele protejate. Dacă aveți întrebări, le puteți pune în această pagină, folosind formatul {{răspuns imagine|mesajul dvs}}. Mulțumim.. //  Gikü  vorbe  fapte  (TW) 6 ianuarie 2016 18:14 (EET)