Discuție:Pompier voluntar
Buna,
De adăugat la articolul Pompier voluntar următorul subcapitol "Pompier voluntar în diferite țări". Marinel8 (discuție)
@Marinel8: nu are rost să duplicați info de pe pagina articolului pe cea de discuție, sau invers. Modificați direct în articol, sau, dacă nu sunteți sigur de rezultatul final, creați și periați textul pe pagina dv. de teste, după care îl postați aici. Altfel, riscă textul de pe pagina de discuție să rămână aici pentru vecie.--Accipiter Gentilis Q.(D) 11 septembrie 2021 08:10 (EEST)
Pompier voluntar în diferite țări[modificare sursă]
În Franța și Belgia pompierilorii voluntari (SPV) sunt cetățeni obișnuiți care pe lângă profesia sau studiile lor și ținând cont de viața lor de familie, au ales să să facă munca voluntar și de a răspunde la solicitările primite să intervină în situație de urgență. Pompierul voluntar este un pompier a cărui activitate de pompier nu este sarcina sa principală. De fapt, spre deosebire de pompierul profesionist , pompierul voluntar are, de cele mai multe ori, un loc de muncă principal (angajat, meșter, comerciant, profesie liberală sau chiar pompier profesionist) și desfășoară activitățile de pompier cel mai adesea în afara orelor sale de lucru. Orele sale pot fi sau nu compensate în funcție de țară sau, uneori, de serviciul în care lucrează pompierul.
Belgia[modificare sursă]
În general activitatea acestora sunt identice cu cele ale profesioniștilor. Pentru a arăta că profesia este aceeași, vorbim de pompieri profesioniști sau voluntari, care sunt „cu normă întreagă” sau „cu jumătate de normă”. Pompierii voluntari belgieni înainte de 2014 țineau de primărie.
Franța[modificare sursă]
În Franța 80% din pompieri sunt pompieri voluntari. Termenul de pompier este folosit adesea într-un sens global și cuprinde întreg personalul implicat în protecție civilă în serviciul populației. Pompierii voluntari care vor să avanseze sânt angajați pe o perioadă de cinci ani în cadrul serviciilor departamentale de pompieri și salvare(SDIS) cu grad profesional de soldat, primul an fiind de probă. Reînnoirea angajamentului se face după o verificare periodică a aptitudinilor fizice și medicale. După încheierea contractului, toți pompierii voluntari beneficiază de o pregătire de bază potrivit misiunilor pe care le au de îndeplinit, urmată de pregătiri continue și de perfecționare pe timpul carierei. Candidații care au o diplome de cel puțin nivelul II adică Bac+3 pot fi recrutați direct cu grad profesional locotenent pompier voluntar. Regulile generale, ce definesc statutul pompier voluntar, sunt identice în toate departamentele, însă modalitățile de selecție a candidaților și criteriile diferă de la un serviciu la altul[1]. Pompierii voluntari urmează în mod regulat cursuri de instruire și pot îndeplini toate tipurile de misiuni care revin serviciilor de pompieri și salvare. Aceștia primesc compensații, precum și un „beneficiu de pensionare” atunci când au îndeplinit cel puțin douăzeci de ani de serviciu. În rândul pompierilor voluntari care dețin un grad de ofițer cu titlul de „expert” există specialiști de nivel foarte înalt. Constituirea pregătirii inițiale a pompierilor voluntari se face pe module și sunt trei domenii principale care alcătuiesc activitatea echipei de pompieri voluntari: salvarea persoanelor accidentate (asistență personală și asistență rutieră), stingerea incendiilor și operații diverse.
Germania[modificare sursă]
Departamentele de pompieri voluntari ( Freiwillige Feuerwehr ) furnizează majoritatea (97% din pompierii germani) din serviciile de protecție civilă din Austria și Germania , alături de alte organizații de voluntari, cum ar fi Agenția Federală Germană pentru Ajutor Tehnic (THW), serviciile voluntare de ambulanță și asistența medicală sau salvarea de urgență servicii precum Crucea Roșie Germană sau Johanniter-Unfall-Hilfe. În localități personalul serviciilor de pompieri voluntari este format doar din pompieri voluntari. Membrii acestor departamente sunt de obicei voluntari 24/7 și lucrează în alte profesii. Alarmarea pompierilor se poate face prin diferite sisteme de alarmă, cum ar fi sirene locale sau telefon. În orașele și comunitățile mijlocii, departamentele de pompieri sunt formate pompieri voluntari și profesioniști. Acestea în cazul unei situații de urgență asigură intervenția operativă cu tehnica aflată în dotare. În orașele mai mari, de obicei cele cu 100.000 de locuitori sau mai mult, funcționează departamente de pompieri angajați în întregime de pompieri profesioniști. Cu toate acestea, ele au de obicei mai multe departamente de pompieri , care sunt chemate în cazul în care sunt urgențe mai mari. Primăriile municipale sprijină departamentele, subunități de pompieri voluntari. Finanțarea suplimentară este realizată, de exemplu, prin contribuții de la organizații nonguvernamentale, donații făcute în strângerea de fonduri sau venituri din diferite evenimente.
Note și referințe[modificare sursă]
- ^ Buletinul Pompierilor nr. 2 din 2012, Editura M.A.I.
- fr Belgia: [[1]]
- fr Franța: [[2]]
- fr Germania: [[3]]
- fr SUA: [[4]]
- pt Portogalia: [[5]]
- fr Elveția: [[6]]