Pompier profesionist

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
US Navy 080730-N-5277R-003 A Commander, Naval Forces Japan firefighter douses a fire on a dummy aircraft during the annual off-station mishap drill at Naval Support Facility Kamiseya.jpg

Un pompier profesionist este un pompier care face parte dintr-un corp special instruit și organizat, pentru a interveni în caz de incendiu cu utilaje și autospeciale de intervenție pentru stingerea acestuia[1]. El este angajat să intervină în situații de urgență. În România pompierul profesionist este angajat al autorităților centrale, județene sau locale.

Organizare[modificare | modificare sursă]

De la caz la caz, pompieri profesioniști pot fi încadrați unei subunități (detașament de pompieri, stație de pompieri, gardă de intervenție) care variază în funcție de țară și lucrează 8, 12 sau 24 de ore cu pauze pentru odihnă și refacerea sănătății. De cele mai multe ori aceștia lucrează cu normă întreagă iar în unele țări lucrează cu jumătate de normă.

Germania Germania[modificare | modificare sursă]

Brigăzile profesioniste de pompieri din Germania sunt în cadrul orașelor respective care supraveghează protecția locală împotriva incendiilor și dezastrelor. Sarcina principală este ca departamentul prin subunitățile sale să fie pregătit să intervină în situație de urgență, în plus, pompierii sunt implicați în autorizații de construcție, inspecții de protecție împotriva incendiilor, educație pentru prevenirea incendiilor, crearea de planuri pentru desfășurare și planuri de evacuare pentru unități de învățământ, cămine de bătrâni pentru a se face exerciții. Există un dispecerat pentru preluarea apelurilor de urgență și trimiterea forțelor la intervenție în situație de urgență precum și alte sarcini. În funcție de legea specifică statului și de reglementările locale, organizarea serviciului de salvare poate intra și în responsabilitatea acestor birouri.

Departamentul operațiuni

Departamentele operaționale ale pompierilor profesioniști sunt stațiile de pompieri existente ale acestora din zona orașului. În funcție de mărimea comunității, există unul sau mai multe stații de pompieri. Există vehiculele pentru cei de la prevenirea incendiilor, asistența tehnică și alte autovehicule pentru intervenție în funcție de riscuri, acestea diferă în funcție de statul federal, de asemenea sunt vehiculele de salvare. Majoritatea echipajelor sunt formate din funcționari publici la serviciul de pompieri.

În România[modificare | modificare sursă]

Pompierii profesioniști au statut de cadru militar, au grade militare și sunt constituiți în servicii publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență denumite servicii de urgența profesioniste. Acestea sunt constituite ca servicii deconcentrate, care funcționează în cadrul inspectoratelor județeene pentru situații de urgență și al municipiului București în subordinea Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) și care, asigură în zonele de competență coordonarea, îndrumarea și controlul activităților de prevenire și gestionare ale situațiilor de urgența[2].

Exquisite-kfind.png   Vezi și articolul:  Servicii de pompieri din RomâniaVezi și articolele [[{{{2}}}]] și [[{{{3}}}]]Vezi și articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] și [[{{{6}}}]]Vezi și articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] și [[{{{10}}}]]Vezi și articolele [[{{{11}}}]], [[{{{12}}}]], [[{{{13}}}]], [[{{{14}}}]] și [[{{{15}}}]]Vezi și articolele [[{{{16}}}]], [[{{{17}}}]], [[{{{18}}}]], [[{{{19}}}]], [[{{{20}}}]] și [[{{{21}}}]].
Grade militare

Potrivit gradelor pe care le au, cadrele militare sunt constituite în corpul subofițerilor, corpul maiștrilor militari și corpul ofițerilor.[3] Pentru gradele cadrelor militare și ordinea lor ierarhică, vedeți Însemnele gradelor militare și polițienești în România

Principalele activități desfășurate[modificare | modificare sursă]

  • prevenirea și intervenția în situațiilor de urgență (incendii, inundații, cutremur, alunecări de teren, etc.);
  • informarea și educarea preventivă a populației;
  • căutarea și salvarea persoanelor;
  • acordarea de asistență medicală de urgență prin module SMURD;
  • stingerea incendiilor;
  • pregătirea populației în situații de urgență;
  • intervenție la accidente, rutiere (descarcerare);
  • coordonarea serviciile publice și private pentru situații de urgență[4].

Formare profesională pompieri[modificare | modificare sursă]

În România, o modalitate de a deveni pompier profesionist este de a da examen la instituțiile militare de învățământ, care, asigură formarea cadrelor militare cu studii superioare și medii pentru unitățile operative ale I.G.S.U. (Inspectoratul General pentru Situații de Urgență):[5]

  • Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Politie "Al. Ioan Cuza" din Bucuresti[6]
  • Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă "Pavel Zăgănescu" din Boldești[7]
Recrutarea pompierilor

Recrutarea pompierilor pentru școlile de pompieri se face prin concursuri, organizate de școlile respective. Ele au loc într-o competiție externă și internă. Pentru a participa la concurs, un candidat trebuie să îndeplinească o serie de condiții (să fie cetățean român, să treacă probele fizice și psihice, să fie absolvent le liceu, vârstă minim 18 ani, să nu aibă antecedente penale, etc.). Candidații care îndeplines condițiile de intrare la examen participă la o probă scrisă.

La finalul concursului se face publică lista candidaților admiși sau respinși.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Editura Academiei Republicii Socialiste România >Dicționar explicativ al limbii române, pag.720
  2. ^ O.G nr. 88 din 2001 privind organizare și funcționare servicii publice, art.1-8
  3. ^ Legea nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare din România, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 155 din 20 iulie 1995, art.2
  4. ^ H.G. Nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste, Art.11
  5. ^ „Instituții de învățământ”. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Accesat în . 
  6. ^ Facultatea de Pompieri din cadrul Academiei de Politie Al. Ioan Cuza
  7. ^ Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă Boldești

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară
  • H.G. Nr. 1492 din 9 septembrie 2004 privind principiile de organizare, funcționarea și atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste - M.Of. Nr. 885 din 28 septembrie 2004
  • H.G. Nr.1490 din 9 septembrie 2004 Regulamentului de organizare si funcționare si a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgenta publicat în Monitorul Oficial, Partea I Nr. 884 din 28 septembrie 2004
  • Ordonanța de Urgență Nr.21 din 2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 361 din 26 aprilie 2004

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Pompieri profesioniști din alte țări

Vezi și[modificare | modificare sursă]