Discuție:Nicodim de la Tismana

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articole bune Nicodim de la Tismana a fost introdus în lista articolelor bune la categoria Religie, misticism și mitologie, având în vedere criteriile aferente articolelor bune. Dacă puteți, sunteți invitat să participați la îmbunătățirea acestuia, iar dacă considerați că nu mai îndeplinește criteriile, puteți propune articolul spre reevaluare.

Evaluat: 24 ianuarie 2009. (Versiunea evaluată).

Pasaj extras de la Cafenea[modificare sursă]

Articolul sters a fost scris de mine,anterior,si m-ati acuzat(nu am primit nici un mesaj de incurajare,ci numai acuze,furt drepturi de autor...mi-ati sters articole scrise ...ce inseamna asta?cum va permiteti?)Aricolul se referea la un sfant si m-ati acuzat...numai acuze: "Acest articol este suspect de violarea drepturilor de autor. Cel puțin o parte apreciabilă din text a fost găsită la: http://www.ortodoxism.ro/proloagele/decembrie/Proloage26Dec.shtml

Materialul copiat (sau întreaga pagină) se va șterge dacă în termen de 7 zile nu se aduc justificări pentru copiere".
Poftim?L-am luat din alta parte in nici un caz de acolo... Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de Elvis71ro (discuție • contribuții).

Am trecut "www.ortodoxism.ro/" la "copyvio" pentru că a fost primul rezultat găsit de mine la căutarea cu Google. GEO msg 3 octombrie 2007 01:21 (EEST)[răspunde]

Același text inițial se găsește și la [1] și provine din Viețile Sfinților, 1991 - 1998, Editura Episcopiei Romanului și Hușilor, și Editura Episcopiei Romanului. E clar că textul nu este în domeniul public, ceea ce m-a determinat să rescriu articolul complet.--Turbojet 14 octombrie 2007 21:30 (EEST)[răspunde]

Vă felicit pentru articol[modificare sursă]

Revin aici după câteva luni. Este minunat ce ați realizat cu această pagină, după ce eu abandonasem wiki din cauza discuțiilor contradictorii pe multe din paginile care se refereau la Mânăstirea Tismana și la neamul Basarabilor. Nu contează că s-au luat informații de pe situl mânăstirii, de aia sunt puse acolo, să le folosească lumea și să adauge fiecare ce știe mai mult! Cum e mai bine? Să existe această pagină sau lumea să găsească gâlceavă în loc de informații? Mă bucur că ați ajuns la un consens! Această reușită, mă încurajează să mai pun niște imagini din arhiva proprie la dispoziția tuturor! Dacă s-o putea am s-o pun pe wiki francez! Că de obicei când pui o imagine aici, iese cu hărmălaie, cineva musai să ți-o șteargă ca "nefiind originală"! Am pus eu fotografia cu mormantul lui Nicodim. Mai am și Le_tombe_nicodeme.jpg dacă credeți că e mai frumoasă aceea, puteți s-o schimbați d-le Turbojet! Toate cele bune în noul an 2008! --Tomoniu 8 ianuarie 2008 00:40 (EET)[răspunde]

În 2004 am vizitat Mănăstirea Tismana și am văzut-o în forma de astăzi. Asta mi-a atras atenția când am văzut articolul despre Nicodim. Știu că vikipedia nu este un loc de dezbateri, dar nu mă pot abține să menționez unele lucruri la care m-am gândit în toți acești ani. Întrebarea pe care mi-o pun este care ar fi fost istoria noastră dacă n-ar fi existat Nicodim? Influența Bisericii Romano-Catolice s-ar fi extins peste Tara Românească? Am fi fost catolici, ca întreaga lume latină? Am fi fost priviți mai cu bunăvoință de Europa, așa cum sunt privite astăzi Polonia și Ungaria? Am fi avut o viață mai bună? Întrebări fără de răspuns, pentru care îmi cer scuze că le pun aici.--Turbojet 14 octombrie 2007 21:30 (EEST)[răspunde]

Dumneavoastra puneti aici doua probleme diferite, nu una. In primul rand raspunsul la intrebarea am fi fost catolici daca nu era Nicodim este, dupa parerea mea - nu. Asta pentru ca in spatele alegerii cultelor stau de multe considerente geopolitice. Daca va intereseaza problema religiei românilor in evul mediu cititi si articolele despre Lațcu al Moldovei și Nicolae Alexandru, aruncati un ochi si la site-ul acesta al medievistilor din România [2] si eventual aici pentru probleme legate de crestinarea romanilor [3]. Daca miezul intrebarii este am fi fost tratati altfel daca am fi fost priviti altfel de occidentali daca eram catolici nu stiu. Traitor fiind in Occident pot sa va spun ca statistic vorbind numarul celor care stiu ca Romania e tara majoritar ortodoxa iar Polonia majoritar catolica e mic. Apoi cei care au prejudecati impotriva romanilor au in general prejudecati siimpotriva polonezilor si a ungurilor iar cu religia nu prea au treaba ca tot ce e la est de Austria e lumea slava. Grecii in shimb, ortodocsi in toata regula sunt priviti cu ochi foarte buni. Deci pana la urma nu prea cred eu personal ca are chiar asa mare legatura ortodoxia cu privirile Europei. Parerea mea. Plinul cel tanar 15 octombrie 2007 19:28 (EEST)[răspunde]
Interesante situri, omul cât trăiește, învață. Și ce spuneți dv. despre imaginea despre români este importantă pentru mine. Mulțumesc!--Turbojet 15 octombrie 2007 20:52 (EEST)[răspunde]

Este corect?[modificare sursă]

Nu sunt sigur că mănăstirea Vratna cea înființată de Nicodim este cea din Negotin. A se corecta dacă am greșit.--Turbojet 14 octombrie 2007 21:30 (EEST)[răspunde]

Nicolae Alexandru[modificare sursă]

Spre deosebire de majoritatea populației din Țara Românească, de credință ortodoxă, domnitorii Basarab I și fiul său, Nicolae Alexandru, erau catolici, sau cel puțin simpatizanți [2]. Împiedicarea expansiunii spre est a influenței Bisericii Romano-Catolice necesita coagularea comunității ortodoxe prin întemeierea de mănăstiri. Acestea erau totodată și locul unde se formau funcționarii cancelariilor domnești și locuri de refugiu.

Paragraful e cam subred si nu il intelg. Exista unii istorici care au exprimat rezerve privind articolul lui Daniel Barbu (Sur le double nom... care apropos va trebui citat) dar nici macar asta nu e important. Ceea ce e absurd este a vorbi despre o coalizare a comunitatii ortodoxe pentru a construi manastiri. Pai in primul rand despre ce perioada vorbim ca Sf. Nicodim ajunge in Tara Romaneasca, dupa 1356, cand exista mitropolie si asta din porunca domneasca iar pe tron era Vladislav Vlaicu. Nu comunitatea ctitorea biserica sau manastirea ci domnul sau unii boieri mai mari care o puteau intretine, iar ideea ca se putea ridica lacas religios intr-unul dintre principatele romane fara voia domnului sau impotriva ei asa cum ar reiesi din paragraf este absurd.

Dimpotriva, daca ne punem in lumina celor sugerate de Barbu aparitia manastirilor si innodarea de relatii cu Bizantul in cadrul careia are loc si venirea Sf. Nicodim in Tara Romaneasca se explica tocmai prin vointa politica a domnului, cauza ortodoxiei era deja castigata si asta din motive independente de vreun sfant. Plinul cel tanar 15 octombrie 2007 19:45 (EEST)[răspunde]

Desigur, poate nu m-am exprimat bine și paragraful trebuie rescris. Nu e pagina mea, eu doar am avut puțin material la dispoziție și am dorit să fac ceva ca pagina să nu fie șteasă datorită copyvio, scop care cred că l-am atins. Știu că BOR n-are niciun interes să reclame copyvio, dar, na, să fim în legalitate. Urmează ca cei mai informați decât mine să dezvolte și să corecteze, poate chiar dv. dacă puteți. Și acum, fondul: sunt de acord că Domnitorul hotăra, ctitorea și susținea și că nu se putea face nimic în domeniu fără voia lui. Totuși, viața omului (și a lor) este efemeră și nu se știe ce va face Domnul următor. IMHO el va face conform spiritului în care a fost educat, deci era important să se facă ceva, dacă se dorea. Dacă ne uităm pe hartă la amplasamentul mănăstirilor vedem că Nicodim a înființat pas cu pas, Mănăstirița, Vratna, Vodița, Tismana, Prislop (aici nu sunt convins că a fost înființată de el, dar „a preluat comanda”), a avansat exact ca pietrele de GO marcând teritoriul revendicat. Sigur că a fost sprijinit de Vlaicu Vodă, dar nu cred că a fost o simplă unealtă în mâna lui, mai degrabă a fost un misionar format la Muntele Athos. Iar sprijinul domnitorilor care au urmat a fost o urmare directă a succesului său inițial, el i-a format. (Sfârșit IMHO). Revenind, eu nu mai am alte date, vă invit pe toți să îmbunătățiți articolul.--Turbojet 15 octombrie 2007 20:19 (EEST)[răspunde]

Adnotarea de pe Tetravanghel[modificare sursă]

În articol sunt două traduceri ale adnotarii:

1. Pe Evangheliarul său, Nicodim a menționat: „Această Evanghelie a scris-o Nicodim în Țara Ungurească, în anul al șaselea al prigonirii lui, 6913 (1405)”. (din P. P. Panaitescu, nu stiu daca el sau altcineva a facut traducerea).

2. text tradus de Mitropolitul Tit Simedrea este: „Această Sfântă Evanghelie a scris-o popa Nicodim în Țara Ungurească în anul al șaselea al acestei goane după isihie. Socotim de la facerea lumii anul 6913 (1405)”.

Așa cum se spune, riese că prima traducere e recunoscută, însă ceea de a doua o contrazice. Poate prima e mai plauzibila, însă traducătorul al doilea e mai calificat. Însă și mai interesat să ascundă un conflict care ar știrbi autoritatea lui Nicodim. Totuși, aș propune să rămână ambele traduceri, însă la prima să se spună „dacă se intrepretează adnotarea așa, (și de către cine), atunci...”, iar la a doua că „Datarea este pe spatele ultimei pagini, al cărui text în interpretarea Mitropolitulului...”. --Turbojet 24 noiembrie 2007 19:03 (EET)[răspunde]

Adnotarea de pe Tetravanghel este descifrată demult![modificare sursă]

Vă mai amintiți că v-am felicitat pentru că, in sfârșit, ați reușit să înghejbați cât de cât această pagină, după atâta gâlceavă! Daca n-ati căuta să indepartati oamenii care cu adevarat s-au ocupat și se ocupă de viața Sfantului Nicodim, atunci ați fi reușit să descifrați demult dilema cu adnotarea de pe Tetraevangheliar!

De ce nu căutați pe situl mânăstirii? Credeți că veți găsi altundeva mai multe referințe despre Sf. Manastire Tismana și Sf. Nicodim decât avem noi cei de la Tismana? Aș putea întrepta chiar eu greșala strecurată cu adnotarea de pe tetraevangheliar, sunt membru wiki, dar imediat ce pun ceva contrar celor scrise de "autorii" acestui articol, replicile nepoliticoase apar imediat! Folosește istoriei această atitudine? Va rog raportați-va la pagina 600 de ani de la scrierea primului Tetraevangheliar slavon in Țara Românească și modificați trimiterea la Mitropolitul Tit Simedrea. Mitropolitul Tit Simedrea a avut o altă contribuție exepțională privind Manastirea Tismana. A demonstrat că Mânăstirea Tismana, nu numai că e mânăstire voivodală ci și împărătească! Dar despre asta voi scrie în viitoarele pagini ale mânăstirii. O altă greșală pe pagina Sf. Nicodim este că Nicolae Alexandru era catolic! Nu dați prea multă importanță celor scrise de D-l Djuvara! Daca vreți să fiți corecți, adăugați lângă referința spre d-l Djuvara și faptul că se aduc dovezi contrare celor scrise de dânsul. Raportați-vă la noua apariție de carte de la adresa"Neamul intemeietor al lui Basarabă" In josul paginii puteți descărca chiar și cartea care a apărut la Editura Carpathia Press Chiar daca critic acolo niște atitudini de pe wikipedia, datoria tuturor de aici este să respecte adevărul istoric și nu să-și etaleze niște răfuieli personale!--Tomoniu 15 martie 2008 22:53 (EET)[răspunde]

Vă mulțumesc pentru indicații. După cum știți, noi nu putem să spunem ceva „cu de la noi putere”, ci doar ce găsim în surse. Sursele ar fi acelea care sunt în articol, cu interpretările lor. Dacă aveți altă sursă, n-avem nimic împotrivă, dar să fie una recunoscută de comunitatea științifică.
Vă mulțumesc pentu facsimil, de pe care am putut citi prima propoziție cu ochii mei: „Sniestoe ev(anghe)lie napisa pop Nikodim na u(n)grisțean zemli v leto șestoto goda gonenia.” = „Această sf. evanghelie a scris-o popa Nicodim pe ungurescul pământ în al șaselea an al prigoanei.” Urmează punct, așa că din adnotare nu rezultă ce fel de prigoană, orice speculație este posibilă. Vă spun că nu este „șesto togova” ci „șestoto gova”. Menționez că ce v-am spus în acest paragraf n-are nicio relenvanță pentru wikipedia, fiind propria mea „cercetare originală”.
Despre catolicism, mi se pare sigur că Doamna Clara era catolică, doar provenea din nobilimea maghiară. Nu știu cum era pe atunci, dacă se căsătoreau fără opreliști dacă erau de religii diferite. Mă întreb și eu. Cât despre cartea recomandată, referentul, Artur Silvestri, este el însuși o persoană controversată. Dacă cartea va fi acceptată de comunitatea științifică veți avea dreptul să citați tot ce doriți. Al dv., --Turbojet 16 martie 2008 01:03 (EET)[răspunde]
Se simte multă patimă și ură în mesaj d-le Turbojet! Nu așa se face cercetarea istorică! Cartea d-lui Djuvara este acceptată de comunitatea științifică cum ziceți că se cere? Insăși primul lui articol din "Magazin istoric" a fost respins de istorici! Imi pare rău că sunteți atât de pătimaș dacă v-am arătat niște greșeli. Îmi pare rău pentru că atunci când vă veți da seama ce greșeli ați făcut, respingând documente păstrate în mânăstire cu mare grijă, nu vă veți mai putea ridica la "auto-faima" pe care credeți astăzi că o aveți! Sunt și alte greșeli pe pagina pe care o ocrotiți. Speram să le îndreptați singur! Una din ele sare în ochi: nu imaginea acea este prima pagină a Tetraevangheliarului ci aceea de pe pagina mănăstirii. Ori iar afirmați că Maica Stareță și mitropoliții Olteniei nu sunt crezuți de comunitatea științifică! Numai Tetraevangeliarul original este credibil? O copie aflată în bibliotecile mitropoliei nu? Dar monografia "Manastirea Tismana" a istoricului Alexandru Ștefulescu nu? Textele puse de mine pe pagina mânăstirii sunt traduse de specialiști care citesc în slavonă zilnic! De ce ar fi textul dvs. mai credibil? E foarte bun, eu despărțisem din viteză cuvantul "șestoto", mă interesa "gonenia"! Am rectificat pe pagina mânăstirii, mulțumesc! Dar de ce să traducem noi încă o dată și să nu lăsăm întâietate lui Ștefulescu sau Anton Pann? De ce să ne băgăm noi textele noastre sau imaginile noastre așa cum a făcut Alex?

Uite sunteți de acord să modificați imaginea cu prima pagină a Tetraevangheliarului după cea din cărțile aflate în arhiva mânăstirii? Enciclopedia practică a copiilor, pe care o invocă sursă Alex, e întocmită de cadre didactice care neavând imaginea originală au pus acolo un document vechi, nu conteaza care. N-am timp acum dar o să-l traduc și o să-l identific, pare din secolele XVI-XVII după scris! Mai văd că imaginea Sf. Nicodim și-o asumă unul "para", a mea, formatul mare, a fost ștearsă! Nu utilizatorul "para" a fost la biblioteca maicii starețe la Tismana pentru a o fotografia după original, ci eu! N-am pretenție, bine că este acolo, dar e frumos din partea lui, ca wikipedist, să-și asume munca altuia?

Clara a fost catolică, nunta s-a ținut la Dabaceștii Gorjului și văzând obiceiurile locului cațiva din anturajul Clarei au trecut chiar atunci la ortodoxism. Căutați acest episod șocant, căutați să dați importanță și să cercetați toate informațiile venite aici și abia atunci vă veți urca pe nimbul nemuririi! Cu ceea ce faceți acum, cerând "dovezi" când dvs. nu aveți decât foarte puține în articol, nu veți avea decât o glorie efemeră! Iar la nivelul d-lui Artur Silvestri probabil nu veți ajunge niciodată! Dânsul face parte demult din mediul academic! A scris pe "vremea aceea" în reviste de literatură, nu ode, mulți sunt puși pe dărâmarea valorilor din invidie, controversat este și Păunescu, nu sunt fan al lui, l-am urât pentru prieteniile lui cu Nicu Ceaușescu și alții dar va rămâne, totuși, ceea ce e bun din opera sa! Fiți sigur că invidioșii nu-și vor găsi niciodată loc în istorie! Luați aminte!

Am mai avut schimburi tăioase și v-ați revenit! Sper să o faceți și acum, în fond avem același țel! Dacă nu, continuați susținerea celor care ne vor răul doar pentru simplul fapt că sunteți prieten cu ei!--Tomoniu 17 martie 2008 01:57 (EET)[răspunde]

Domnule Tomoniu, cititi, va rog, intai politica privind sursele de verificabilitatea informatiilor [4] apoi cea referitoare la sursele de incredere [5] si apoi incercati sa va auto-analizati contributiile si propriile surse. Referitor la confesiunea lui Nicolae Alexandru degeaba va legati (iar) de Neagu Djuvara, la originea teoriei este profesorul Barbu cu un articol publicat in Revue Roumaine d'Histoire (un jurnal peer-review). Acolo unde sunt de acord este ca exista si specialisti care si-au exprimat rezervele (pe acestia nu ii cautam insa printre fete bisericesti sau oamenii de litere). Un astfel de specialist este Razvan Teodorescu dar din pacate nu am referintele articolul publicat de domnia sa in Historia. Un altul este A.A. Rusu, numai ca din pacate aici [6] domnia sa dezvolta foarte putin subiectul "Nicolae Alexandru". Plinul cel tanar 17 martie 2008 10:48 (EET)[răspunde]
Imaginea cu Tetraevangheliarul am luat-o de bună. A fost singurul loc în care am putut-o găsi. Sigur, ne-am bucura dacă ar apărea aici cea originală. --Alex:D 17 martie 2008 10:53 (EET)[răspunde]
Ăsta da tupeu D-le Plinu! Va să zică, userul "para" îmi distruge imaginea Nicodim și tot eu sunt trimis să recitesc politicile de verificabilitate! Mi-a lăsat doar formatul mic pe userul "Tismana"! Dacă vă uitați la contribuțiile lui sunt sute de imagini din toată lumea pe care acest utilizator și le-a însușit! Ce dacă este un străin? Lui să nu-i dați peste nas la ceea ce face? Eu mi-am pus imaginile pe acolo pentru că aici "colegii" dvs. wikipediști mi le-au șters! Uite cui folosește! Am din arhiva Sf Mănăstiri Tismana numeroase imagini care ar putea să ilustreze excelent paginile rămase goale. Cine dorește asta? In loc să mă trimiteți la recitit politici, mai bine m-ați ajuta avertizând pe aceia care-mi șterg imaginile! Cred că urmăriți să avem niște pagini cât mai frumoase și cât mai complete, nu? În acest țel, contează cine e persoana care-și aduce contribuția? Citiți și dvs. "politicile"! Nimeni nu-și poate însuși un articol toți trebuie să punem umărul fără orgoliu personal. Sunt dispus să vă trimit un pachet de imagini să le puneți dvs. sau Alex sau Turbojet sub semnătura oricui, numai să respectăm adevărul istoric privind ortodoxia în Țara Românească. Sunt imagini apărute în monografiile "Mănăstirea Tismana" scrise de istoricul Alexandru Ștefulescu, directorul Muzeului Județean Gorj la inceputul sec. XX. Și Iorga s-a folosit de cercetările lui. Numai colegii dvs. le ocolesc, ocolesc și situl manastirii si caută prin buzunarele altora care nici macar n-au vizitat Tismana! E bine?--Tomoniu 17 martie 2008 17:35 (EET)[răspunde]
Domnule Tomoniu interventia mea nu avea absolut nici o legatura cu imaginile pe care ni le puneti la dispozitie si pentru care va asigur ca ansamblul comunitatii va este recunoscatoare. Cred ca daca aveti dificultati tehnice, exista suficienti colegi care ar putea sa va ajute, eu unul nu sunt nici administrator nici foarte versat in partea tehnica. De asemenea va rog sa ma credeti ca nu imi satisfac orgoliul la wikipedia. Dimpotriva mi-am auto-impus o regula: nu contribui pe subiecte care se afla in domeniul meu de specialitate direct si unde as sfarsi prin a ma autocita sau prin a cita apropiati. Incerc pe cat posibil sa dau dovada de obiectivitate si va asigur ca orice contributie veti aduce, referentiata cum trebuie, conforma cu politica la care v-am trimis mai sus, va fi primita cu bucurie, nimeni nu incearca sa va persecute sau sa va cenzureze. Plinul cel tanar 17 martie 2008 17:58 (EET)[răspunde]

M-am referit la imagini pentru că ele au efectul lor pe o pagină! Dar sunt dezgustat, cum să mai continui, cand știu că munca mea va fi ștearsă? Sunt convins că veți păți la fel, e prea multă anarhie aici! Uitați-vă cum arată pagina "Tismana" la data 26 februarie 2008 și cum arăta pagina anerioară, înainte de a-mi șterge imaginea userul "Emily". Vă place ce fac colegii dvs.? Wikipedia e plină de atacuri personale și invidie. Mai bine-mi văd de treabă, să rămână cei care se distrează și mulți sunt de peste hotare, cu valorile noastre de partimoniu!--Tomoniu 17 martie 2008 18:48 (EET)[răspunde]

Domnule Tomoniu, nu stiu cum incarcati dumneavoastra imaginile. Eu am urmat intocmai sfaturile unui administrator, mi-am facut un cont la proiectul "Commons" [7], am facut upload pentru fiecare fotografie si am indicat licenta corespunzatoare (acest detaliu este esential pentru ca altfel fotografia sfarseste urgent prin a fi stearsa). In acest fel fotografiile mele sunt folosite liber pe wikipediile in diverse limbi. Dincolo de asta, nu stiu cine a lansat atacuri la persoana la adresa dumneavoastra. Pana una alta din mesajul dumneavoastra de mai sus eu unul inteleg ca dumneavoastra acuzati romanii de peste hotare de a fi plecat cu valori de patrimoniu national. In legatura cu pagina Tismana, utilizatorul Emily a adus-o la standardul wikipedia. Intr-o enciclopedie se impune un minim de standardizare, iar varianta dumneavoastra (desi posibil superioara estetic) nu corespundea stilului hotarat de comunitatea wikipedia. Ce puteti face daca doriti intr-adevar este sa propuneti modificarea standardului pentru toate articolele despre orase. Va trebui insa sa va sustineti punctul de vedere in fata comunitatii si sa ne convingeti. Plinul cel tanar 18 martie 2008 10:05 (EET)[răspunde]
N-ati înțeles bine fraza cu valorile de patrimoniu, mă refeream la faptul că paginile de aici sunt ele însele o valoare de patrimoniu cultural și istoric românesc, trebuind fi protejate de toți românii. Așa cum i-am spus și lui AdiJapan, supărarea mea este mai generală. Dacă aici îmi sunt șterse niște informații, anumite pasaje sau imagini și apoi se regăsesc sub alt user (cel mai recent, cum știți, imaginea mare a Sf. Nicodim insușită de userul "para"), astfel e construit situl, pentru a-l modifica oricine. Nu contează aici cine este autorul și nu sunt prea supărat de îndată ce informația rămâne, nu e mare pierdere. Dar de pe siturile mele proprii, cu Tismana, se preiau multe informații și apar în ziare sub alt nume. Chiar astăzi în județeanul "Gorjeanul" a apărut un articol referitor la misiunea Sf. Nicodim la Constantinopol, preluat de la mine dar semnat de o jurnalistă. O alta, de la Jurnalul Național, a procedat la fel prin decembrie. Oare este atât de greu de precizat care e prostul care a stat nopțile căutând prin cărți informația aia? Dați-mi atunci voie să mai și enervez din când în când!--Tomoniu 18 martie 2008 20:49 (EET)[răspunde]

Evaluare AB[modificare sursă]

Această evaluare este transclusă de la Discuţie:Nicodim de la Tismana/AB1. Legătura de modificare pentru această secţiune poate fi folosită pentru a adăuga comentarii.

Recenzie[modificare sursă]

Evaluare AB (vedeţi criteriile)
  1. Este bine scris.
    a (în proză): b (manual de stil):
  2. Să prezinte informaţii corecte ce pot fi verificate.
    a (referinţe): b (citează surse de încredere): c (fără cercetare originală):
  3. Acoperă bine subiectul.
    a (aspecte majore): b (se concentrează asupra subiectului):
  4. Nu încalcă PDVN.
    Prezintă diferitele puncte de vedere în mod cinstit:
  5. Este stabil.
    Nu există dispute etc.:
  6. Este ilustrat, dacă posibil, de imagini.
    a (au o licenţă adecvată): b (sunt relevante subiectului şi sunt însoţite de descrieri adecvate):
  7. Per total:
    Aprobat/Respins: [[Image:|15px]]

Articol satisfăcător, dar ar fi binevenită o expandare a introducerii. //  GikÜ  vorbe  fapte  / sâmbătă, 17 ianuarie 2009, 15:06 (EET)

Contradicții[modificare sursă]

Cu ceva timp în urmă, am șters căteva date referitoare la Sigismund de Luxemburg, prezentate ca date istorice certe. Autorul principal al articolului, Turbojet, a protestat pe bună dreptate (dat fiind faptul că nu m-am referit la nicio sursă). Rog pe un expert în istorie să încerce să elucideze contradicția la care mă refer. Modificările făcute de mine pot fi urmărite în istoricul modificărilor iar argumentele și contraargumentele la dialogul adus de pe pagina de discuție, prezentate mai jos:


Referința din articol: [8] [9] [10] [11] [12]. Poate eram eu începător pe atunci :), dar materialul este de nivel academic și în prefață conținutul este asumat de Emilian Popescu. --Turbojet 6 aprilie 2016 16:34 (EEST)[răspunde]

Scuze pentru întârzierea prin care vă răspund, domnule Turbojet. Pe o pagină de socializare, o doamnă profesoară de lingvistică de la catedra de limba română a Universității din Seghedin, care tocmai scrie un studiu despre Nicodim și limba bisericească din secolul al XV-lea în Țara Românească (conf. dr. Mihaela Bucin), mi-a atras atenția că circulă pe net, inclusiv pe wikipedia, informația eronată, potrivit căruia, printre minunile enumerate, ar fi cele legate de Sigismund de Luxemburg, prezentate ca realități istorice. Lucru care contravine oricăror informații cunoscute în istoriografie despre Sigismund de Luxemburg. În primul rând, la data când s-au întâlnit, Nicodim cu Sigismund, acesta din urmă nu era împărat Roman, ci doar rege al Ungariei și Croației; în al doilea rând, Sigismund, la data întâlnirii, nu avea niciun copil, abia peste doi ani i s-a născut unica fiică, Maria, care avea să devină regină a Ungariei și deci, Nicodim nu putea să o tămaduiască de epilspsie, întrucât la data nașterii prințesei el era deja mort, nu există niciun document, nicio referire ca Sigismund ar fi avut copii nelegitimi. În al treilea rând, este înafara oricarui adevăr istoric că Sigismund ar fi adoptat ritul bizantin (ortodox), acesta era imposibil pentru un pretendent la coroana de rege al Germaniei, Cehiei și Italiei și mai târziu al coroanei Sfântului Imperiu Roman. Desigur, aceste relatări orale sunt mituri apărute în timp și au fost adunate în perioada în care se pregătea procesul de sanctificarea a lui Nicodim, dar în textul articolului apăreau ca și cum ar fi fost întamplări reale. Eu propun reformularea paragrafului, cu specificarea expresă că e vorba de mituri și că niciun document de epocă nu susțin aceste intâmplări.--Zsolt (discuție) 19 iunie 2016 18:09 (EEST)[răspunde]
De acord, reformulați conform surselor dv. Căci simpla eliminare, fără a cita surse, prea aducea a „nu-mi place”. :) De fapt, tocmai în așteptarea surselor dv. n-am dat acolo revert. --Turbojet 19 iunie 2016 19:58 (EEST)[răspunde]
Tocmai lipsa surselor e problema. Nu există nicio altă sursă care să susțină afirmațiile din sursa citată. Din câte știu eu nici în lucrarea preotului Mihai Zorilă, asumată de domnului profesor Emilian Popescu nu se indică vreun document de epocă care să susțină veridicitatea istorică a celor relatate. Faptul că la 1405 sau 1406, Sigismund nu era împarat (rege al Romei a devenit numai în 1410 iar împărat in 1433) se poate verifica din orice articol sau tratat de istorie care se ocupă cu viața acestuia, la fel și despre copii lui: a avut un fiu, mort la naștere la 17 mai 1395 și o fiică, Elisabeta (nu Maria cum am scris mai sus), născută în 1409. Singura problemă e că prezentarea acestor evenimente ca fapte istorice reale contravine cu ceeea ce se află în surse citabile, adică nu se regăsesc niciunde (înafară de lucrarea lui Mihai Zorilă) În fine, se poate da și revert, nu țin nepărat la aceste amănunte, eu doar am semnalat o contradicție. --Zsolt (discuție) 19 iunie 2016 20:33 (EEST)[răspunde]
Bine, o lăsăm așa, în așteptarea ca d-na Bucin să-și publice lucrarea. Poate discuția de aici ar trebui transferată în pagina de discuții a articolului, ca atunci când va apărea sursa cine va mai „trăi” atunci (desigur, pe Wikipedia, nu în viața de toate zilele :) ) să ia la cunoștință de situație. --Turbojet 19 iunie 2016 21:24 (EEST)[răspunde]
:) Probabil că puțini vor mai apuca să o vadă, după cum evolueaza "populația" wikipediei.... :( Oricum, am să transfer pe pagina de discuții a articolului prezentul dialog, cu solicitarea ajutorului unui expert în istorie! Poate se va găsi cineva să elucideze contradicțiile semnalate.--Zsolt (discuție) 19 iunie 2016 21:39 (EEST)[răspunde]