Discuție:Nichifor Crainic

In atenția d. Vintilă Barbu

• "...recent, ni s-a oferit și o lucrare monumentală și de mare relevanță pentru cultura noastră: Enciclopedia Exilului Literar Românesc, 1945-1989 de Florin Manolescu (Editura Compania, București, 2003, 800 pag.) ... Din lucrarea alcătuită de Florin Manolescu m-am edificat pe deplin asupra unei publicații precum „Glasul patriei”, publicație pe care n-am avut prilejul să o citesc, dar de care am luat cunoștință prin revista săptămânală Contemporanul, în 1962 – memoria culturală nu mă-nșeală încă – an în primăvara căruia am citit un articol semnat de Nichifor Crainic, poet de care știam atunci câte ceva, chiar și ceva versuri, iar sub semnătura poetului mențiunea că articolul era reprodus din publicația „Glasul patriei”, despre care auzeam prima dată. Din lucrarea lui Florin Manolescu am aflat, de asemenea, că în anii ’60, Nichifor Crainic publicase un articol în „Glasul patriei”, cu atacuri politice împotriva lui Mircea Eliade. Și tot din sursa citată m-am edificat pe deplin asupra faptului că astfel erau prezente în paginile unor publicații ale românilor din exil, semnate spre pildă de publiciști și scriitori exilați, precum, bunăoară, Eugen Lozovan ori Mihai Fărcășanu, cuprinși și ei în articole ce le sunt consacrate în Enciclopedia Exilului Literar..." (din: Centenar Mircea Eliade - www.revistaramuri.ro/index.php?id=1958editie=13.)

• "...eliberat la 26 apr. 1962, după care a lucrat în redacția (sublinierea mea) ziarului "Glasul Patriei" până în 1968." (www.biserica.org/whoswho/DTR/NichiforCrainic.html)

• Până și Răzvan Codrescu notează în fițuica neo-nazistă "Noua Dreaptă" din 6 oct. 07 că Nichifor Crainic a fost redactor la "Glasul Patriei" până la pensionare în 1968

Fie că ne place sau nu, Nichifor Crainic - ca și majoritatea vârfurilor "intelectualității legionare" - și-a însușit politica gogonelei, astăzi verde, mâine roșu. Au dansat la toate nunțile cu o rigiditate morală de moluscă. Colaborarea la presa comunistă era bine recompensată, drept care era - cu exclusivitate - pe mâinile persoanelor de încredere, pe linie, spașiți și verificați cu acte-n regulă. Trebue să privim trecutul nereajustat, nesulemenit, nematurat sub preș. Când consemnăm într-un articol enciclopedic activitatea publicistică, literară, etc. a cuiva, ca observatori obiectivi nu avem dreptul să alegem după bunul plac, să subliniem o activitate și să facem abstracție de alta. Vă rog, deci să consemnați în articol cele de mai sus, în conformitate. Alex F. 10 februarie 2008 14:21 (EET)

Acei nefericiți au fost entități infinitezimale comparativ cu mult mai mulții intelectuali și activiști sioniști caracterizați prin policromatism (astăzi mulți dintre ei mimând conservatorismul). Despre aceștia nu veți scrie niciodată nimic, fie din solidaritate, fie din cauza stadiului de dezvoltare a civismului dumneavoastră echidistant. Cu cele mai alese considerațiuni. ← Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 195.93.60.65 (discuție • contribuții).

?!?! N-am înțeles cine a scris intervenția nesemnată, de mai sus și la cine se referă. Principial, nu răspund intervențiilor nesemnate și/sau cu probleme de coerență. Precis că Nichifor Crainic n-a fost "activist sionist" deci, ce legătură are nuca asta cu peretele-n discuție? Cum devine cazul cu "stadiul de dezvoltare a civismului echidistant" - e un banc? Prin ce metodă ați izbutit să ghiciți ce voi scrie și ce nu? Alex F. 10 februarie 2008 15:43 (EET)

Nu am și nu am avut niciodata absolut nimic împotriva redării oricarei informații biografice relevante, cu condiția ca aceasta să fie adecvat referențiată. Că N.C. a scris la Glasul Patriei este la fel de netăgăduit ca și faptul că această publicație era o oficină a Securității. Vă rog doar să plasați această informație o singură dată in articol și anume la locul adecvat și nu în introducere, care trebuie să cuprindă, conform Wikipedia:Articole biografice următoarele elemente:

Articolele biografice încep cu o frază introductivă care cuprinde următoarele elemente:

• numele întreg al personalității și eventualele pseudonime, scrise cu caractere aldine; de asemenea, numele scris în limba de origine dacă diferă de numele cunoscut în limba română;

• data, anul și locul nașterii; pentru personalitățile decedate, data, anul și locul decesului;

• în ce calitate este cunoscută personalitatea respectivă.

Va multumesc.--Vintilă Barbu 10 februarie 2008 17:54 (EET)

Faptul că N.C. a fost un "doctrinar de extremă-dreaptă" este o caracteristică a pesonalității sale sinusoide exact ca și trecerea la cealaltă extremă. Cu stimă, Alex F. 11 februarie 2008 02:23 (EET)

Am scos expresia nefericită de "doctrinar de extremă-dreaptă" întrucât nu intră în scopul enciclopediei să înfierăm pe nimeni pe considerente ideologice. --—RaduTrifan 12 februarie 2008 10:57 (EET)

Nici eu nu am rezerve de simpatie pentru doctrinarii extremiști fie ei doctrinari de extremă-dreaptă, de extremă-stângă, de extremism religios, etc. dar, privind obiectiv, expresii de genul doctrinar de extremă-dreaptă sau, doctrinar liberal sau, doctrinar feminist sau, doctrinar al meditației transcedentale nu-s - în sine - expresii de "infierare", jignitoare, bineînțeles, cât răman în cadrul descrierii obiective și corecte a unei stări de fapt, ca în cazul lui N.C. Nemenționarea acestui fapt lezează adevărul și obiectivitatea articolului. Alex F. 12 februarie 2008 12:16 (EET)

Politicile Wikipedia stabilesc în mod neechivoc ce trebuie să conțină introducerea articolelor biografice, așa cum reiese din citatul dat mai sus. Unul din elementele de informație trebuie să fie “în ce calitate este cunoscută personalitatea respectivă”. În cazul lui N.C., el este notabil ca “poet scriitor, ziarist, om politic, autor, director de reviste, editor, filozof (creator al curentului gândirist), pedagog, și teolog roman” așa cum se arată, în mod neutru, în introducere. Singura caracterizare din introducere este preluată dintr-o sursă de mare autoritate, Enciclopedia Britanică. Mai mult nu poate sta în introducere, conform politicilor wikipedia.

Rețineți vă rog, că biografiile trebuie să se concentreze pe “informații despre realizările pentru care subiectul și-a câștigat recunoașterea. Detaliile despre alte aspecte ale vieții sale trebuie menționate în măsura în care prezintă interes enciclopedic.”

Spre exemplu, Mozart care a fost un mare și entuziast francmason, nu este aminit cu nici un cuvânt sub acest aspect, pe bună dreptate, pentru că opțiunile ideologice ale marelui om sunt nerelevante în raport cu moștenirea lăsată de acesta omenirii (deși există puternice teme francmasone în opera mozartiană).

Ar trebui să scrie. Wikipedia în engleză are și un întreg articole pe această temă: http://en.wikipedia.org/wiki/Mozart_and_Freemasonry New World Order 12 februarie 2008 14:23 (EET)

Dacă doriți să aduceți o contribuție enciclopedică la personalitatea lui Nichifor Crainic, scrieți un capitol despre ideologia sa, cu surse bogate, din care să reiasă conținutul acesteia și măsura în care a influențat epoca și posteritatea. Vă urez succes. --Vintilă Barbu 12 februarie 2008 13:02 (EET)

Părerile noastre rămân diferite, atât în privința interpretării Politicile Wikipedia cât și a rolului francmasoneriei în opera lui Mozart. Cât despre propunerea d. Vintilă Barbu regret, dar cred că mi-am irosit prea mult timp cu această personalitate, (N.C.) care-i inexistentă în cultura mondială și, după numărul neglijabil de intrări la articolul respectiv este pe cale de uitare și în România. Alex F. 14 februarie 2008 03:04 (EET)

PDVN

Punctul de vedere neutru NU este respectat. Exista o bibliografie extinsa si recenta care arata cat de puternic si de violent era antisemitismul si de maniera generala xenofobia propovaduite de acest individ. Plinul cel tanar (discuție) 16 iunie 2009 11:10 (EEST)

Categorie greșită

L-am scos pe Nichifor Crainic din categoria "fasciști", pentru că nu e argumentat acest lucru (de fapt mă întreb ce ar fi trebuit să facă un român ca să fie considerat fascist: să colaboreze cu Hitler? Să ordone uciderea evreilor?). Trebuie să ne gândim dacă intelectualii pot fi clasificați ca "fasciști" sau "legionari". Dacă au susținut cele două orientări, nu înseamnă că trebuie incluși în respectivele categorii. Despre Crainic știu că a susținut Legiunea, deci las categoria "legionar", cu întrebarea (retorică?): intelectualul simptatizant al Legiunii e totuna cu legionarul? Nu mai întreb despre fascism, căci e nonsens: nici măcar francezii nu au îndrăznit să pună la Celine decât categoria antisemitism, nu fascism. Doar la noi se întâmplă gogomănii de astea.--Iorest (discuție) 13 ianuarie 2012 01:43 (EET)

Regret că d. Iorest nu s-a documentat suficient. N.C. a fost legionar, dar nu numai. După cum am mai menționat, d-sa a dansat la toate nunțile. După vizita în Italia și intalnirea cu Mussolini N.C. se reclamă a fi adoptat cu entuzism ideologia sa fascistă. În 1940 devine ministru al propagandei în guvernul Antonescu, în care calitate desființează toată presa evreiască ca parte a luptei împotriva influenței „iudaismului” în cultura română. Își publică acum o parte din articolele în sprijinul „noii ordini” totalitare impuse în Europa de Hitler în „Germania și Italia în scrisul meu din anul 1932 încoace”, vol.I. Citez din Stelian Gomboș: „Pe 4 iunie anul 1943 (N.C.) prezintă la Zagreb conferința „Poezia noastră religioasă”, pledând pentru crearea, evident sub auspiciile Reichului, a unei Europe unite național și creștine după formula: „pământ național pentru fiecare popor și cer creștin pentru toți laolaltă”. Iar pe 27 noiembrie anul 1943 (...) susține la Weimar conferința „România în Europa nouă”, o ... apologie a lui Adolf Hitler și a Reichului german („Eu cred în steaua marelui Reich german”), precum și a comunității de viziune a naționalismului român cu național-socialismul nazist („triumful românismului la el acasă îl datorăm victoriei național-socialiste. Astăzi România se simte un fragment din Europa cea nouă. Integrați astfel în ordinea lumii noi, am putut să ne aliniem în uriașul front al Răsăritului…”). De altfel, în acei ani Crainic devenise și președintele Asociației Germano-Române. Compromițătoarea conferință de la Weimar a fost publicată în Gândirea în numărul ei din luna martie anul 1944.” (Gomboș, Stelian: Ion Nichifor Crainic – un teolog misionar printre intelectuali din Națiunea, 15 ianuarie 2012).

Deci, stimate d. Iorest, fascist este cineva care a adoptat/propagat/aplicat ideologia fascistă, iar nazist este cel care a adoptat/propagat/aplicat ideologia nazistă. N.C. le-a făcut pe amandouă, înainte de a fi trecut cu nonșalanță să danseze la nunta comunistă. -Alex F. (discuție) 30 ianuarie 2012 13:33 (EET)

Valabilitatea sentinței de condamnare

M-am pierdut în încrucișările de editare, scosesem paragraful din "Tabor", care conține o afirmație a lui N. Lemnaru neconvingătoare. El a apărut la loc. Cât despre "Rost", da, o cred sursă credibilă, toate informațiile fiind verificabile. Nu am găsit nicio mistificare în ceea ce am citit la ei. În schimb găsesc falsuri în tot felul de fițuici date cu nonșalanță la bibliografie pe Wikipedia, în cazurile care prezintă interes de tabloid (homosexualul Teoctist, securistul Anania etc.). Nu am dreptate?--Iorest (discuție) 13 martie 2013 18:45 (EET)

Alex Ștefănescu, citat de mine mai jos, scrie că a fost anulată condamnarea din 1945, dar nu a mai fost dată alta. Deci a fost ținut arestat fără sentință.--Iorest (discuție) 13 martie 2013 18:47 (EET)

Hmm... am niște îndoieli că avea cineva curaj (chiar dacă ar fi vrut cu tot dinadinsul) în anii ocupației sovietice din vremea lui Stalin să anuleze cu totul o astfel de sentință; posibil să fi acceptat comutarea ei; exista destul arbitrar în justiția comunistă, dar totul se făcea sub o aparență de legalitate. Din câte știu, Pamfil Șeicaru a rămas condamnat la moarte (din același proces) până în anii '60, când a fost amnistiat de Ceaușescu, deci îmi vine să cred că e la fel. —Andrei^discuţie 13 martie 2013 19:08 (EET)

Probabil, cum spune Alex Ștefănescu, a avut un rol faptul că s-a predat? Aș fi curios unde e adevărul... Nu că ar avea mare valoare decizia faimosului Tribunal al Poporului.--Iorest (discuție) 13 martie 2013 19:10 (EET)

Am găsit aici o expunere completă, de unde rezultă că situația a fost mult mai complicată, dar mi-am pierdut răbdarea de a o urmări și de a o sintetiza în articol. Cert e că au existat mai multe recursuri și o ultimă sentință prin '48 parcă: [1] --Iorest (discuție) 13 martie 2013 20:35 (EET)

Articole semnate de Nichifor Crainic

• Sensul Traditiei - Nichifor Crainic, 17 ianuarie 2008, Nichifor Crainic, CrestinOrtodox.ro

Falsuri grosolane

În articolul Nichifor Crainic, încă din prima frază, s-au introdus o serie de falsuri grosolane, care dăunează credibilității wikipedia. În primul rând, Nichifor Crainic nu a fost niciodată legionar. Mai precis, nu a fost niciodată membru al vreuneia din formațiunile politice rezultate din Mișcarea Legionară, respectiv Legiunea Arhanghelului Mihail, partidul Totul Pentru Țară și Garda de Fier. Mai mult, nu a fost nici măcar simpatizant legionar. În calitate de susținător al lui Carol al II-lea, încă de la renunțarea la tron a acestuia din 21 decembrie 1925 (vezi răsunătorul articol "Sacrificiu enigmatic", ca și numărul special dedicat acestui eveniment din Gândirea) și până în anii dictaturii regale, s-a situat permanent de partea monarhului. Faptul că a fost implicat, împreună cu alte zeci de alte personalități în procesul asasinatului lui I.G. Duca, nu are absolut nici o relevanță, dat fiindcă justiția l-a absolvit de absolut orice vină, verdictul rămânând definitiv. Ulterior, deși a manifestat o anumită simpatie pentru ideile naționaliste ale legionarilor, s-a situat mai degrabă pe poziții adverse față de aceștia (vezi articolul din revista Sfarmă Piatră, "Hristos și revolver", 1937). Alte chestiuni precum depoziția sa în cadrul procesului lui C.Z. Codreanu din 1938, înscenare montată de Armand Călinescu, nu au de asemenea nici o relevanță, ca și participarea sa la guvernul național legionar în calitate de presedinte al Radiodifuziunii. Mai mult, a fost oripilat de asasinarea prof. Nicolae Iorga, unul din mentorii și protectorii săi, ca si a prof. Virgil Madgearu. Cîteva rânduri de circumstanță pe care le-a dedicat tineretului legionar ce-l alungase pe Carol al II-lea, scrise în Gândirea, Anul XIX, Nr. 8, Octombrie, 1940, art. "Revoluția legionară", nu pot constitui un motiv pentru a-i aplica "eticheta" de legionar. Astăzi există studii complete și exhaustive privind biografia lui Nichifor Crainic, vezi Memorii, partea I și partea a II-a, Pribeag în țara mea. Memorii din închisoare, ed. Muzeului Literaturii Române (1996), dar mai ales, Memoriu. Răspuns la actul meu de acuzare, document recuperat din arhivele Securității în anul 1993. A doua "etichetă", de "colaborator al Securității", este și mai infamantă. În nici un caz ceea ce se înțelege azi de către omul obișnuit drept "colaborator al Securității", adică informator. Nichifor Crainic nu a fost colaborator al Securității, nici măcar în sensul propriu al termenului de colaborator, pentru că activitatea sa la revista "Glasul Patriei" nu se înscrie în coordonatele insinuate de articol. În primul rând deoarece "Glasul Patriei" nu era "revista Securității", așa cum se afirmă îndeobște în mod fals, ci era doar o revistă de propagandă socialistă destinată diasporei românești, revista fiind editată de Ministerul de Interne. De la colaborarea cu această revistă în schimbul unei amnistii a unei condamnări care n-a fost pronunțată niciodată și până la ideea de colaborator al Securității e o distanță ca de la cer la pământ. Menționez că spre deosebire de Nichifor Crainic, la "Glasul Patriei" au contribuit la greu, și nu cu articole de circumstanță, ci cu adevărate infamii, printre alții George Călinescu, Tudor Arghezi, Ov. Crohmălniceanu, și nici unul nu a fost etichetat drept "colaborator al Securității", vezi și recenta antologie Puterea comunistă și exilul în oglindă, realizată de Nicolae Merișanu și Adrian Majuru și editată de Institutul Național pentru Memoria Exilului Românesc. Dacă primele două aserțiuni sunt 100% false, ultima afirmație, cum că Nichifor Crainic ar fi fost unul din principalii ideologi antisemiți din România, este discutabilă. Autorul articolului citează în sprijinul afirmației sale, un "studiu" de 22 de pagini, nesemnat, în care se face pe undeva această afirmație, citându-se câteva fraze aparținând lui Nichifor Crainic, fraze care mai degrabă demonstrează naționalismul și etnocentrismul acestuia. De la câteva idei, de înțeles în contextul epocii, și până la a face din autorul lor "unul din principalii teoreticieni ai antisemitismului" e cale lungă. Teoretician înseamnă creatorul unei teorii. Întreb și eu? Unde este teoria? Teorie înseamnă una sau mai multe lucrări tipărite, iar principal înseamnă ca aceste lucrări să aibă tiraje de masă. Așa cum este lucrarea dr. Alfred Rosenberg, Der Mythus des 20. Jahrhunderts, care și în ziua de azi este o carte de succes. Ultima chestiune, privind așa-zisa personalitate "controversată" a lui Nichifor Crainic este de asemenea falsă. Nu este nimic controversat, biografia sa este clară, atât cea de dinainte să se predea cât și cea de după, inclusiv perioada petrecută în închisoare, la fel cum majoritatea lucrărilor sale au fost tipărite. Totul este la vedere, nimic nu este controversat. Afirmația este gratuită și cu sens negativ. Propun eliminarea din text. (Wamkihok (discuție) 9 martie 2014 22:30 (EET))

D-le Wamkihok, este treaba dv. dacă sunteți prevenționat de Nichifor Crainic, Hermann Göring, Alfred Rosenberg sau, Scaraoțchi, dar schimbările, intervențiile, adausurile într-un articol din Wp. sunt permise, exclusiv, pe baza unor surse notabile. Părerile dv. personale, gândite, spuse, sau scrise în blogul dv. sunt CO și nu pot folosi ca sursă notabilă. --Alex F. (discuție) 10 martie 2014 14:56 (EET)

Nu, domnule! Se pare că nu ai înțeles - eu am vrut să fiu delicat, pentru a nu caracteriza cum se cuvine falsurile grosolane din articol. Pretind că mă exprim corect în românește, și, spre deosebire de mulți falsificatori de istorie, citesc de trei ori înainte de a apăsa enter. Eu am invitat autorul acelor afirmații să vină în primul rând cu sursa informației, ok? Iar argumentele mele sunt destul de plauzibile - nicăieri nu scrie că ar fi fost legionar și nici colaborator al Securității, nici principal ideolog al antisemitismului. Până la proba contrarie, rămân doar vorbe goale, atât și nimic mai mult, fără a mai vorbi de abaterile grosolane de la regulamentul wikipediei, pe care la nevoie, le voi semnala celor în drept. Să ne înțelegem, nu este vorba numai despre Nichifor Crainic, este vorba despre multe alte articole scrise în același spirit ca și cel cu care îmi pui în cârcă chestiuni cu care nu am de-a face. Aici este vorba de adevărul istoric și nu de spiritul de revanșă al unora. În consecință, eu te invit pe dumneata să-ți justifici afirmațiile indicând una sau mai multe surse, nu d-ta pe mine. Eu doar am semnalat o serie de falsuri grosolane, ca și abateri grave de la regulament. (Wamkihok (discuție) 10 martie 2014 17:43 (EET))

Și încă ceva. Legătura la sursa [1] conduce spre google books, iar în articolul nesemnat de la sursa [2] nu scrie absolut nimic în legătură cu ce am contestat aici : apartenența lui Nichifor Crainic la Mișcarea Legionară, categorisirea sa drept "colaborator al Securității" și drept "unul dintre principalii ideologi antisemiți din România", ca și drept personalitate controversată. Deci încă două FALSURI GROSOLANE. Inutil să mai menționez deserviciile majore pe care le aduc wikipediei astfel de procedee. Adaug că aserțiunile pe care le contest, nu se regăsesc nici măcar sugerat în bibliografia citată, atât la Note, cât și la Legături Externe. Inutil să mai subliniez incompatibilitatea cu regulamentul wikipediei, ca și imoralitatea unor astfel de procedee. (Wamkihok (discuție) 10 martie 2014 18:48 (EET))

Pentru că tot s-au cerut "dovezi", am venit cu ceva citate. În primul rând, dl. Zigu Ornea (Orenstein) , chiar dacă l-a "turnat" pe Noica, a fost un bun cunoscător al epocii interbelice și al extremei drepte românesti. Citez:

Aș mai adăuga că, de fapt, Crainic nu s-a depărtat de legionarism prin 1941 (cum afirmă dl Codrescu) ci cu mulți ani înainte, încă din 1934, cînd s-a trezit implicat (și pentru că acceptase, la propunerea lui C.Z. Codreanu, să candideze la deputăție pe listele mișcării legionare) drept autor moral al asasinării primului ministru I.G. Duca și a compărut, ca acuzat, în procesul nicadorilor, scăpînd de condamnare cum se spune neacademic "la buză", patru judecători pronunțîndu-se pentru achitare și trei judecători pentru condamnare). De atunci s-a ținut la distanță de mișcarea legionară nu numai în 1935 la crearea Partidului Național Creștin al lui Octavian Goga și A.C. Cuza, dar și după aceea, cînd a fost exclus din acest partid. Crainic și-a menținut o poziție a sa, independentă, în planul extremei drepte românești, prin revista Sfarmă Piatră (nemenționată de dl Răzvan Codrescu printre periodicile întemeiate de directorul Gîndirii), cronica măruntă din Gîndirea, neizbutind să mai apară cu ziarul Calendarul, suspendat din cauza aceluiași eveniment al asasinării lui I.G. Duca. Apoi, în anii războiului, ca ministru în guvernarea lui Ion Antonescu, a avut mereu grijă să păstreze distanța față de legionarism.

Z. Ornea, Un doctrinar legionar de azi, România Literară, nr.37/2000, http://www.romlit.ro/un_doctrinar_legionar_de_azi

Încă o chestiune : [...] 13. ION DOBRE, zis NICHIFOR CRAINIC, pentru crimă de dezastrul țării, condamnat la detențiune grea pe viață, zece ani degradare civică și confiscarea averii. (Tribunalul Poporului, sentinta din 4 iunie 1945) Printre capetele de acuzare la adresa lui Nichifor Crainic, condamnat, inițial prin Sentința nr. 2 din 4 iunie 1945, pronunțată de Tribunalul Poporului din București, în virtutea Legii 312/1945, la „detenție grea pe viață și degradare civică pe timp de 10 ani, pentru crima de dezastrul țării, prin crime de război“ se număra și legătura sa cu marele teolog Dumitru Stăniloae. Într-un interogatoriu din 14 octombrie 1955, Crainic lămurește anchetatorilor de la Securitate în ce constau discuțiile sale cu Stăniloae: „...am tradus și comentat cartea «Exercițiile lui Ignațiu de Loyola». În calitatea lui de călugăr, fiind foarte curios să cunoască această metodă de viață spirituală, m-a rugat să i-o traduc și s-o comentez. Altceva n-am mai făcut în timpul acesta“. Deci "crimă de dezastrul țării" și nu banditism, fascism, nazism și legionarism, cum era înfierat cu "mânie proletară" în Scânteia de atunci, dar și pe aici pe aproape, după cum se vede. Scripta manent! N-am ce face!

După mai bine de 50 de ani, a fost reluat de către Curtea Supremă de Justiție - la propunerea Procuraturii Generale - „Procesul scriitorilor și ziariștilor români”, desfășurat în 1945 la așa zisul Tribunal al Poporului. În proces au fost implicați 14 scriitori și ziariști:[...]. După mai multe termene procedurale și dezbateri, Curtea Supremă a admis recursul de anulare a procedurii generale și la 8 mai 1995 a pronunțat Hotărârea de achitare cu restituirea averilor confiscate scriitorilor și ziariștilor condamnați de comuniști. Însă nu mai rămăsese decât un supraviețuitor: scriitorul Pan M. Vizirescu.

În ceea ce privește pretinsa adeziune a lui Nichifor Crainic la ideologia nazistă, vă recomand articolul “Rasă și religiune”, articol apărut în “Gândirea” anul XIV nr.2, Februarie 1935, se găsește aici: http://mihailandrei.wordpress.com/2011/09/19/nichifor-crainic-privire-critica-asupra-national-socialismului-nazism/

Și încă ceva. Nichifor Crainic nu a fost aderent al Mișcării Legionare. A fost, pentru o scurtă perioadă de timp, între 1932 și 1933, apropiat al lui Corneliu Zelea Codreanu. De altfel, la procesul intentat liderului legionar, Crainic declară că nu mai vorbise cu acesta de mai mult de trei ani. Aceasta nu-l împiedică, însă, să spună că nu-l crede pe Codreanu capabil de trădare, cerând să fie întrebat lucruri serioase. Această depoziție nu a rămas fără urmări. Crainic și-a văzut desființată catedra de mistică și ascetică ortodoxă de la Facultatea de Teologie, al cărei titular era, la cererea expresă a lui Armand Călinescu, cel ce instrumentase înscenarea de proces intentat Căpitanului. (Wamkihok (discuție) 10 martie 2014 21:53 (EET))

Încă o "inadvertență", ca să fiu iarăși delicat. Ziarul Calendarul nu a fost ziar legionar. În 20 Noiembrie 1933: Ziarul "Calendarul" este suspendat pe timp de 12 zile, pentru un virulent articol al lui Nichifor Crainic, îndreptat contra lui Carol al II-lea, Elenei Lupescu și Camarilei regale, articol intitulat "Țara regelui Wieder și a reginei Duduca". După cum vom vedea în continuare, nici unul din fondatori, din proprietari și redactori nu era legionar. Citez:

CALENDARUL: cotidian care a apărut în perioada 25 ianuarie 1932 – 23 [25] martie 1932 >> suspendat; 8 iunie 1932 – 31 decembrie 1933 | ziar independent cu ultimele știri din țară și străinătate | format 44 x 63 cm [broadsheet] | 6 pagini | preț: 3 lei | scos la tipografia ziarului “Universul”| Director Nichifor Crainic | Redacția și administrația: Bd. Elisabeta, 21] @info/referinte: DICȚIONARUL PRESEI LITERARE ROMÂNEȘTI (1790-1990), Ion HANGIU, Editura Fundației Culturale Române, 1996 “În 1932, Nichifor Crainic [sprijinit de arhitectul [I. D.] Enescu și de inginerul Cristodorescu] a scos ziarul Calendarul. Din redacție făceau parte Dragoș Protopopescu [1892-1946] și Toma Vlădescu [amândoi ulterior directori la Buna Vestire, probabil încadrați ulterior în Mișcarea Legionară ]. Un ziar de tendință naționalistă, oscilând între mișcarea legionară și A. C. Cuza; scris cu o accentuată violență, Calendarul căuta să-și asigure, în primul rand, numărul necesar de cititori care să-i asigure viabilitatea. Personal NC se bucura de multe simpatii în rândurile preoților și aceștia, văzând în Calendarul ziarul politic al ortodoxiei, îi făceau o propagandă zeloasă.” [/2] [/2]: Pamfil Șeicaru: Istoria presei, Editura Paralela 45, 2007, p. 314

După cum se vede, cineva dorește cu tot dinadinsul să-l scoată pe Nichifor Crainic legionar. Inutil să mai comentez de ce. Încă mai aștept ca toate aceste falsuri grosolane să fie corectate. (Wamkihok (discuție) 11 martie 2014 20:30 (EET))

Alte inadvertențe. Sfarmă-Piatră, a fost inițial o revistă naționalistă, ulterior “Saptamanal de lupta și doctrina româneasca”, pentru ca după abdicarea lui Carol al II-lea să devină cotidian. Deși cu tentă naționalistă și uneori antisemită, nici această publicație nu a fost legionară. A fost fondată în 1933 de către poetul Al. Gregorian, după unele surse co-fondator ar fi fost Nichifor Crainic, care a publicat numeroase articole în paginile publicației. Cert este că pe toată durata existenței acestei publicații, inclusiv în anii războiului, director a rămas același Al. Gregorian, poet, eseist și jurnalist, licențiat și doctor in Litere și Drept al Universitații din București. Subliniez faptul că după evenimentele violente din 21-23 ianuarie 1941, ca și după marea prigoană carlistă de după asasinarea lui Armand Călinescu și până la abdicarea lui Carol al II-lea (21 sept. 1939 - 6 sept. 1940), perioade lungi de timp, în care toate publicațiile legionare au fost interzise, această publicație și-a continuat totuși apariția. În afară de Nichifor Crainic, la Sfarmă-Piatră au mai colaborat Dr. G Banu; Grigore Popa; Dr. D. Chirculescu, George Sbârcea, ș.a., nici unul legionar. În interiorul ziarului întâlnim secțiuni precum: “Puncte în spiritualitate”; “Focare universale de învrăjbiri; “Cronica Medicală”; “Cronica Feminină”; “Revista Presei”; “Carnet cotidian”; “Sport”; “Știri”; “Spectacole” (teatru și cinematograf); “Radio”; și “Ultima Oră”. Se observă, numai rubrici "legionare".(Wamkihok (discuție) 11 martie 2014 21:56 (EET))

În fine, de data aceasta o aberație. Nu există poeți, scriitori, jurnaliști - legionari, fasciști, naziști, sau ce vreți Dvs. Este un non-sens. Orientarea politică poate fi spre nazism, fascism, etc..., dar profesia este cea care este, de poet, scriitor sau gazetar, atât și nimic mai mult. În ceea ce privește antologia dlui Manolescu din 1968, interzisă ulterior, din câte îmi amintesc, nici măcar în presa comunistă de atunci nu s-a vorbit de "poeți fasciști". Este regretabil că în continuare se aruncă cu ușurință cu astfel de termeni și se pun astfel de etichete, cu dorința de umbri opera unor mari scriitori. Nici măcar Ceaușescu, vorbind despre Octavian Goga sau Brătescu-Voinești, amândoi, mari admiratori ai lui Hitler, care între altele se studiau în școala primară și liceu pe atunci, nu vorbea despre scriitori "fasciști", ci despre "orientarea lor politică greșită". Dar așa sunt se pare, unii din "contributorii" wikipedia, mai catolici decât Papa.(Wamkihok (discuție) 11 martie 2014 21:57 (EET))

Având în vedere că a trecut deja o săptămână de când am semnalat o serie de falsuri grosolane în redactarea articolului Nichifor Crainic în wikipedia în limba română, apoi o serie de formulări ambigue și tendențioase, iar autorul acestora nu a reacționat în nici un fel, am fost nevoit să operez eu însumi cuvenitele modificări listate ăn continuare.

Am scos din fraza introductivă categorisirea lui Nichifor Crainic drept "legionar, colaborator al securității și unul dintre principalii ideologi antisemiți din România", deoarece aceste informații nu se regăsesc în sursele citate. Am demonstrat pe larg la discuții că toate aceste aserțiuni sunt 100% falsuri grosolane. Am adăugat "profesor universitar la Seminarul Teologic din București și Facultatea de Teologie din Chișinău".[2] Am înlocuit sursa [2] care conducea la un text nesemnat, în care nu se regăsește nici una din informațiile citate cu Cicerone Ioanițoiu, Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar. Editura Mașina de scris, București, 2000- , ISBN 973-99994-2-5. Am înlocuit formularea nefericită și plină de inexactități "Odată cu comunizarea României a fost urmărit și arestat, executând 15 ani de închisoare, până în 1962, din sentința de muncă silnică dată de Tribunalul Poporului în 1945." cu fraza mai exactă "Tribunalul Poporului, instituit de către noile autorități comuniste după 23 august 1944, în baza legii nr. 312 din aprilie 1945 privind urmărirea și sancționarea celor vinovați de dezastrul țării, în cadrul așa-zisului Proces al ziariștilor Fasciști, l-a condamnat în lipsă, în data de 4 iunie 1945 la detenție grea pe viață. Am eliminat de asemenea fraza "Crainic a rămas una din figurile controversate în politica și cultura română", deoarece este nerelevantă, tendențioasă și totodată neadevărată. Am înlocuit formularea nefericită "a colaborat la publicații legionare, ca revistele „Sfarmă-Piatră” și „Buna Vestire”", dar fiindcă „Sfarmă-Piatră” nu era publicație legionară, cu formularea "a colaborat la publicații precum „Sfarmă-Piatră” și „Buna Vestire”, oficiosul Mișcării Legionare." Am înlocuit formularea "directorul ziarului legionar „Calendarul”" cu "directorul ziarului naționalist „Calendarul” " deoarece ziarul nu avea de a face cu legionarii (vezi discuții). Am înlocuit aserțiunea falsă "poziția sa legionară și extremistă" cu motivul real al suspendării, "un virulent articol al lui Nichifor Crainic, îndreptat contra lui Carol al II-lea, Elenei Lupescu și Camarilei regale, articol intitulat "Țara regelui Wieder și a reginei Duduca". " Am înlocuit formularea falsă și ambiguă, dat fiindcă sugerează din nou că Nichifor Crainic ar fi fost legionar, "După suspendarea ziarului „Calendarul” Nichifor Crainic și alți conducători și teoreticieni legionari" cu formularea exactă "După asasinarea primului-ministru I.G. Duca de către un comando legionar pe peronul gării Sinaia, Nichifor Crainic este arestat, împreună cu conducerea legionară, dar și cu alți opozanți ai regimului, fiind acuzat că ar fi fost instigatorul moral al asasinatului. La procesul ce a urmat, va fi achitat." Am eliminat fragmentul de text "Închis pentru acțiuni politice, atât în România interbelică cât și în perioada comunistă", deoarece repeta o informație anterioară. Am înlocuit formularea inexactă și tendențioasă "revistei oficiale, controlată de Securitate, „Glasul Patriei”", cu formularea "revistei de propagandă "Glasul Patriei", editată de Ministerul Afacerilor Interne". Am trecut capitolul Date biografice în format standard. Am eliminat afirmația că ar fi "ideolog al extremei drepte din România", pentru simplul motiv că ideile sale politice nu au fost însușite de nici o mișcare politică în perioada interbelică. Am adăugat sursa [6] pentru "creatorul curentului gândirist în literatura română". Am eliminat "judecată de valoare" pentru revista Gândirea, deoarece am considerat că nu mai este necesar. Am corectat Stelia Popescu în Stelian Popescu, la secțiunea "Perioada postbelică". Am modificat paragraful "Detenția" în "Detenția și ultimii ani". Am înlocuit formularea nefericită "poeților fasciști" cu formularea "poeților condamnați în cadrul așa-zisului proces al ziariștilor fasciști din 1945". Am mai adăugat câteva fraze privind decizia Tribunalului București din 1995 prin care era anulată sentința din 1945 prin care lotul celor 14 ziariști "fasciști" era condamnat la pedepse grele.(Wamkihok (discuție) 15 martie 2014 00:29 (EET))

Domnul T. Ceorgescu, foarte prompt de altfel, a restaurat fraza în care se afirmă, citez: "A fost legionar, colaborator al securității și unul dintre principalii ideologi antisemiți din România.[4][5][6]", afirmând totodată, citez: "O contribuție a dumneavoastră în pagina Nichifor Crainic pare să poarte un punct de vedere non-neutru, iar modificarea dumneavoastră a fost înlăturată pentru a corecta problema. Vă rugăm să aveți grijă să respectați această importantă politică de bază. Vă mulțumim. Tgeorgescu (discuție) 15 martie 2014 03:17 (EET)", adăugând după cât se vede și trei surse. Cele trei afirmații însă, nu se regăsesc pe nicăieri în textele citate. Repet, Nichifor Crainic nu a fost niciodată membru al Legiunii Arhanghelului Mihail, nici a vreuneia din formațiunile politice produse de către Mișcarea Legionară. [Z. Ornea, Un doctrinar legionar de azi, România Literară, nr.37/2000, http://www.romlit.ro/un_doctrinar_legionar_de_azi]. Nichifor Crainic nu a fost niciodată colaborator al Securității. Acest fapt este menționat cu claritate la articolul corespunzător în limba engleză, citez: "False stories that he was forced to be an informer for the feared Romanian secret police, the Securitate, were spread after his release from prison." De altfel, pentru a justifica această afirmație trebuie certificat oficial de la CNSAS privind colaborarea cu fosta Securitate. În fine, ultima afirmație cum că Nichifor Crainic ar fi fost "unul dintre principalii ideologi antisemiți din România" nu se regăsește în textele citate [4][5][6]. De altfel, termenul "ideologue" nu se regăsește pe nicăieri în sursele [4] ,[5], iar în sursa [6] apare de două ori, citez:" Described by the historian Zigu Ornea as “always adaptable” (249), Nichifor Crainic (1889–1972) joined and left a number of these groups while repeatedly attempting to establish himself as an ideologue who could draw the various ultra-nationalist parties together into a united front" și "Crainic encouraged many of his younger editors and contributors to join the Legion. These men soon became some of the Legion’s most prominent ideologues". Da, deci a încurajat pe alții, în speță M. Polihroniade, V. Vojen, etc... să devină ideologi ai Legiunii și nu ideologi antisemiți. Deci acuzațiile dlui TGeorgescu nu se susțin. În consecință, voi fi nevoit să modific acest text în sensul adevărului istoric. Am socotit ca astfel de falsuri nu au ce căuta în wikipedia, așa că cel mai bine ar fi fost să se elimine întreaga frază. Dat fiindcă se pare că nu, voi face precizările necesare, indicând și sursa. Trist este că această frază este reluată de zeci de ori pe net de către diverse fițuici cu pretenții intelectuale, sporind confuzia asupra personalității lui Nichifor Crainic.(Wamkihok (discuție) 15 martie 2014 08:59 (EET))

Când afirmați că anumite surse nu conțin anumite lucruri, ar presupune că asta ar fi o constatare obiectivă:

„Described by the historian Zigu Ornea as “always adaptable” (249), Nichifor Crainic (1889–1972) joined and left a number of these groups while repeatedly attempting to establish himself as an ideologue who could draw the various ultra-nationalist parties together into a united front. ... Crainic occupied senior positions within right-wing regimes between 1940 and 1944, and after he was released from prison in the 1960s the Romanian Communist Party used his talents and reputation as an informer and a “reformed” ultra-nationalist to add credibility to its regime.”

—Clark (2012: 108)

„The Legion was still a minor party when Crainic formed Calendarul in 1932. ... Crainic’s decision to use Calendarul as an organ for legionary propaganda was a major victory for the small party.”

—Clark (2012: 112)

„He also quarreled with the others over the increasing involvement of Nae Ionescu (1890–1940) in the Legion, which Crainic saw as threatening his self-proclaimed position as the “mentor” of Codreanu and the others (Papanace 24).”

—Clark (2012: 113)

Citate de Tgeorgescu (discuție) 15 martie 2014 15:24 (EET)

Domnule TGeorgescu, am pretenția că mă exprim în scris și vorbit în românește destul de corect, plus în încă vreo câteva limbi și în plus, recitesc de trei ori înainte de a apăsa enter. Îndrăznesc să vă pun întrebarea: unde vedeți dumneavoastră scris în textele citate : legionar, colaborator al Securității și unul dintre principalii ideologi antisemiți din România? ori am eu orbul găinilor? Atunci când punem etichete de acest gen unui mare cărturar, poet și scriitor trebuie puse pe tapet chestiuni clare, în afară de orice dubiu, nu presupuneri bazate pe "deducții logice". Acesta este spiritul wikipediei care asigură neutralitatea textului, chestiune pe care o invocați, dar pe care văd că o ignorați. Eu am venit cu citate clare, în afară de orice dubiu, sunt nevoit să repet, citez:

Aș mai adăuga că, de fapt, Crainic nu s-a depărtat de legionarism prin 1941 (cum afirmă dl Codrescu) ci cu mulți ani înainte, încă din 1934, cînd s-a trezit implicat (și pentru că acceptase, la propunerea lui C.Z. Codreanu, să candideze la deputăție pe listele mișcării legionare) drept autor moral al asasinării primului ministru I.G. Duca și a compărut, ca acuzat, în procesul nicadorilor, scăpînd de condamnare cum se spune neacademic "la buză", patru judecători pronunțîndu-se pentru achitare și trei judecători pentru condamnare). De atunci s-a ținut la distanță de mișcarea legionară nu numai în 1935 la crearea Partidului Național Creștin al lui Octavian Goga și A.C. Cuza, dar și după aceea, cînd a fost exclus din acest partid. Crainic și-a menținut o poziție a sa, independentă, în planul extremei drepte românești, prin revista Sfarmă Piatră (nemenționată de dl Răzvan Codrescu printre periodicile întemeiate de directorul Gîndirii), cronica măruntă din Gîndirea, neizbutind să mai apară cu ziarul Calendarul, suspendat din cauza aceluiași eveniment al asasinării lui I.G. Duca. Apoi, în anii războiului, ca ministru în guvernarea lui Ion Antonescu, a avut mereu grijă să păstreze distanța față de legionarism. Dar a avut în anii treizeci, cum spuneam, o poziție a sa față de celelalte asemenea.( vezi și http://www.romlit.ro/un_doctrinar_legionar_de_azi)

Cred că este destul de clar scris. Iar Zigu Ornea a fost unul din cei mai buni cunoscători ai epocii (vezi și Z. Ornea, Anii treizeci – Extrema dreaptă românească, București, Editura Fundației Culturale Române, 1995), în nici un caz nu poate fi bănuit de simpatie pentru legionari. Luați ca exemplu articolul dedicat de wikipedia lui Emil Cioran, unde în text se afirmă negru pe alb, citez:

Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia.

Este exact aceeași problemă. Pentru a dispărea orice dubiu, menționarea acestui fapt este absolut necesară. Aveți drept exemplu recenta campanie de presă, declanșată de astfel de afirmații postate de către Elena Udrea, afirmații preluate cu copy-paste de către dânsa dintr-un articol din Jurnalul Național, care la rândul său a preluat în mod iresponsabil această informație din wikipedia, ca să vedem unde se poate ajunge datorită unei simple informații "traficate cu bună știință".

În ceea ce privește a doua afirmație, cum că Nichifor Crainic ar fi fost "colaborator al Securității", citez din articolul similar al wikipediei în engleză, citez:

False stories that he was forced to be an informer for the feared Romanian secret police, the Securitate, were spread after his release from prison.

Este vorba despre versiunea de ieri, pentru că azi văd că ați eliminat această frază, adăugând "He was an ideologue of Anti-Semitism", citând aceleași surse, în care respectiva informație nu se regăsește. Repet, termenul "ideologue" nu se regăsește în sursele [4],[5], iar în sursa [6] apare de două ori, citez: " Described by the historian Zigu Ornea as “always adaptable” (249), Nichifor Crainic (1889–1972) joined and left a number of these groups while repeatedly attempting to establish himself as an ideologue who could draw the various ultra-nationalist parties together into a united front" și "Crainic encouraged many of his younger editors and contributors to join the Legion. These men soon became some of the Legion’s most prominent ideologues". Da, deci a încurajat pe alții, în speță M. Polihroniade, V. Vojen, etc... să devină ideologi ai Legiunii și nu ideologi antisemiți. Pentru a termina această discuție, propun să se menționeze că deși a fost la un moment dat, până în 1932 apropiat de C.Z. Codreanu, Nichifor Crainic nu a fost niciodată membru al mișcării legionare, să se elimine eticheta infamantă de "colaborator al Securității", la care în plus, conform legislației în vigoare, trebuie să anexați un certificat emis de CNSAS, sau să adăugați fraza citată anterior, pe care ați binevoit s-o eliminați, la fel ca și chestiunea cu "unul dintre principalii ideologi antisemiți din România". Această aserțiune comportă două inexactități prin ambiguitate. În primul rând, Nichifor Crainic nu a fost un ideolog în adevăratul sens al cuvântului, poate doar în domeniul ortodoxiei. De la câteva texte programatice și afirmații făcute cu diverse ocazii și până la ideolog antisemit e cale lungă. Nichifor Crainic nu a dezvoltat o teorie a antisemitismului, așa cum au făcut în epocă un Paulescu de exemplu, astfel încât eticheta de "ideolog antisemit" nu-și are locul aici. Fără îndoială, Nichifor Crainic, ca mulți intelectuali din epocă, Eliade, Noica, Cioran, a fost într-o anumită măsură antisemit, dar de la anumite convingeri și până la eticheta de ideolog antisemit e cale lungă. Faptul că o parte din ideile sale au fost adoptate de dreapta naționalistă nu are nici o semnificație. Se poate afirma că o parte din ideile sale au fost adoptate de dreapta naționalistă, de acord - dar nu că ar fi fost ideolog antisemit, și încă unul din cei mai importanți. Nu ne jucăm cu vorbele atunci când se aplică astfel de etichete, pentru că de la "unul dintre principalii ideologi antisemiți din România" și până la teoretician al Holocaustului nu e decât un pas, iar aici se intră deja în domeniul penal. Aici doriți să se ajungă? Sper că nu. Mai adaug că nici măcar la procesul din 1945 nu a fost acuzat de așa ceva. Repet, nu ne jucăm cu vorbele. Sper să țineți seama de considerațiile mele și să aduceți corecțiile de rigoare textului în spiritul adevărului istoric. Corneliu Munteanu.(Wamkihok (discuție) 15 martie 2014 20:32 (EET))

Văd că modesta mea intervenție a declanșat o reacție în lanț, astfel că alți "contributori" au adăugat eticheta [Legionari], pentru ca Nichifor Crainic să poată fi găsit mai ușor în respectiva categorie, probabil. Pentru toți aceștia țin să precizez că mai există probabil urmași ai lui Nichifor Crainic, față de care respectivii vor trebui să-și susțină "precizările" în instanță. De altfel, cred că nici nu este nevoie, dat fiindcă Nichifor Crainic este o personalitate, oricât ar vrea unii s-o elimine din cultura românescă. Nu suntem pe pagina de discuții a hotnews.ro, unde oricine poate înjura pe oricine cînd vrea și cum vrea. De altfel, și pentru aceștia va fi completată cât de curând, la cererea expresă a UE, legea 161/2003 privind criminalitatea informatică, astfel încât fiecare să se gândească de trei ori înainte de a apăsa enter, Alt+S sau altele asemenea. Recomand articolul extrem de amplu și instructiv http://www.legi-internet.ro/articole-drept-it/probleme-juridice-privind-continuturile-negative-din-internet/insulta-si-calomnia-in-internet.html , unde sunt date o serie de exemple similare acestor "contribuții" la wikipedia, la care parchetul s-a auto-sesizat sau a fost sesizat în mod public despre astfel de practici intenționate, făcute în deplină cunoștință de cauză, așa cum este cazul de față, la care zic eu, am pierdut destul timp cu citate și exemple, pentru astfel de "contributori" ca să zic așa, astfel încât să nu existe nici un dubiu. Ca să fiu și mai explicit, voi preciza că fapta în speță se încadrează în prevederile Art. 256 din Codul Penal cu privire la "Acțiunea pentru restabilirea integrității memoriei unei persoane decedate". (Wamkihok (discuție) 15 martie 2014 21:09 (EET))

Iar dacă nu veți binevoi să restabiliți adevărul istoric, voi fi nevoit eu să fac corecția necesară. Sunt pregătit să uzez de toate mijloacele legale pentru aceasta. Am în vedere totodată o mulțime de astfel de articole "bricolate" de aceeași manieră.(Wamkihok (discuție) 16 martie 2014 00:47 (EET))

Să o luăm de la capăt: Clark afirmă că Nichifor Crainic nu a avut doar reputație ci și talente de informator, pe care le-a utilizat PCR-ul. Acestă informație este verificabilă, apare într-o sursă de încredere deoarece e publicată cu peer-review. Asta e ceea ce privește Wikipedia, nu amenințările cu urmărirea penală. Crainic este numit ideolog de Clark și antisemit de Yad Vashem. Tgeorgescu (discuție) 16 martie 2014 02:19 (EET)

De la ideolog și antisemit mai e pâna la a se ajunge la sinteza originala ideolog antisemit care nu rezultă din cele două etichetări.--86.125.190.148 (discuție) 21 august 2015 11:26 (EEST)

Observația ar fi corectă dacă n-am ține cont de faptul că raportul Wiesel îl descrie drept ideolog antisemit. Tgeorgescu (discuție) 21 august 2015 20:05 (EEST)

De altfel și Clark îl descrie drept ideolog antisemit și rasist. Cele două surse se coroborează. Tgeorgescu (discuție) 22 august 2015 02:21 (EEST)

ABC legal: va trebui să dați Wikipedia în judecată în San Francisco County, statul California Florida pentru a obține o rectificare. Tgeorgescu (discuție) 16 martie 2014 02:29 (EET)

„Nichifor Crainic (1889-1972) was another theoretician of religion whose work had an important influence on Cuza and on the younger generation that would assume the radical antisemitic banner in the interwar period. Crainic was Professor at the Faculty of Theology, University of Bucharest, which became a hotbed of antisemitism among university students. Crainic advocated creation of a Romanian spirit that was “antisemitic in theory and antisemitic in practice.” He applied his theological and rhetorical skills to breaking the Judeo-Christian relationship by arguing that the Old Testament was not Jewish, that Jesus had not been Jewish, and that the Talmud, which he saw as the incarnation of modern Jewry, was, first and foremost, a weapon to combat the Christian Gospel and to destroy Christians.”

—Yad Vashem, BACKGROUND AND PRECURSORS TO THE HOLOCAUST Roots of Romanian Antisemitism The League of National Christian Defense and Iron Guard Antisemitism The Antisemitic Policies of the Goga Government and of the Royal Dictatorship

Citat de Tgeorgescu (discuție) 16 martie 2014 02:41 (EET)

Descris drept important ideolog antisemit:

„Crainic's influence on his generation was substantial, as he was able to tap into the appeal of the mysticism and nationalism of Romanian Orthodox Christianity and use it to sway intellectual, student, and ordinary Christian citizen alike in favor of the racist, anti-Semitic movements that he saw as essential to secure the existence of Romania and the Romanian nation. The Romanian Orthodox Church itself had strong anti-Semitic leanings, both in its senior hierarchy and among local clergy. Patriarch Miron Cristea did not speak out against anti-Semitism. To the contrary, he demonized the Jews and called for their departure from Romania:”

—op. cit.

Citat de Tgeorgescu (discuție) 19 august 2015 01:33 (EEST)

Citatele acestea nu conțin expresia disputată. Se poate folosi in loc de ideolog termenul apologet?--86.125.190.148 (discuție) 21 august 2015 11:26 (EEST)

A fost și ideolog antisemit și apologet al genocidului, fără îndoială. Tgeorgescu (discuție) 21 august 2015 20:05 (EEST)

Observ aceasta discutie ca si cea din sectiunea urmatoare de mai jos despre substituirea termenilor si claritatea expresiilor. Stiu ca am remarcat pe undeva printr-o carte expresia exact folosită apologet al etnocrației care rezolva si aspectele ambigue discutate mai jos: ideolog vs apologet fara a face aluzia la apologetica religioasă.--79.119.218.123 (discuție) 6 septembrie 2015 22:40 (EEST)

┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Acum îmi dau seama de comedie: a făcut confuzie intre Codul Civil și Codul Penal și a amenințat cu Poliția/criminalitatea informatică pentru ceva care nu e nici contravenție, nici infracțiune. Bineînțeles că pe polițiști i-ar fi apucat râsul dacă ar fi făcut plângere și analizând substanța, fondul și motivele plângerii n-aș fi fost eu cel pălit. (Tot ce declară un om Poliției poate fi folosit împotriva sa.) Ideea că Parchetul s-a autosesizat pentru încălcări ale Codului Civil este pur și simplu hilară. Tgeorgescu (discuție) 30 noiembrie 2017 11:32 (EET)

După cum am remarcat în alt context despre altcineva: "Irismeister a amenințat cu justiția, dar a uitat că Doamna Justiția are o sabie cu tăiș dublu." Tgeorgescu (discuție) 25 noiembrie 2020 15:52 (EET)

Surse nepotrivite

Știu că este un subiect delicat, dar asta nu înseamnă că trebuie să facem rabat de la calitatea informației pe care o punem în acest proiect. S-au prezentat două surse care nu susțin, conform politicilor Wikipedia, afirmația că N. C. a fost unul din principalii ideologi antisemiți din România. Sursele menționate sunt acestea:

1. "Antisemitic Propaganda and Official Rhetoric concerning the Judeo-Bolshevik Danger: Romanian Jews and Communism between 1938–1944" in Tuvia Friling, Radu Ioanid and Mihail Ionescu (eds.), 2005, The International Commission on the Holocaust in Romania Final Report, Polirom Publications, pp. 93, 116 (English).

2. "Background and Precursors to the Holocaust. Roots of Romanian Antisemitism. The League of National Christian Defense and Iron Guard Antisemitism. The Antisemitic Policies of the Goga Government and the Royal Dictatorship" in Tuvia Friling, Radu Ioanid and Mihail Ionescu (eds.), 2005, The International Commission on the Holocaust in Romania Final Report, Polirom Publications, pp. 35-37 (English).

În primul rând, în forma în care sunt citate ele, un cititor nu poate ajunge ușor la paginile citate pentru că... nu sunt menționate. În al doilea rând, acestea sunt frânturi de documente din care nu rezultă că ar avea un autor. Căutând după titlul documentelor citate am ajuns la sursa unde ar fi trebuit să fie atât în engleză, cât și în română. În primul caz, în română apare asta, iar în engleză asta. În al doilea caz, legăturile duc către Raportul final în română, respectiv în engleză. Având în vedere că varianta în română este o ciornă, o să folosim spre dezbatere Raportul final din altă parte.

După cum se poate observa, practic, nu sunt două surse, ci doar una (Raportul final). Titlurile citate nu sunt lucrări de sine stătătoare, ci reprezintă, de fapt, numele unor capitole aflate la paginile 19 și 89 (en), respectiv 19 și 87 (en). Fără a face un caz din asta, mi se pare de bun simț ca, dacă suntem pe ro Wiki și există o astfel de situație favorabilă (documente atât în en, cât și în ro), să primeze citarea din documentul în limba română. O să-mi permit să citez din acesta ca să fie mai ușor de înțeles de cât mai mulți utilizatori.

Se invocă declarația dată presei de la p. 93 (en), adică p. 91 (ro) de către N. C. După cum se poate observa, este o simplă declarație care nu este urmată de concluzia cuiva dintre autorii raportului că acesta ar fi unul din principalii ideologi antisemiți din România. Asta este o simplă deducere a utilizatorilor care au inserat citatul. Ori asta este cercetare originală și nu are ce căuta pe Wikipedia.

La p. 116 (en), respectiv 114 (ro) se face afirmația: Astfel, principiile de la baza „statului etnocrat” al lui Antonescu au fost concepute mai devreme, în 1932, de Nichifor Crainic, veteranul naționalist-creștin și combatantul antisemit care va servi pentru o scurtă perioadă ca ministru al Propagandei în guvernul Antonescu, precum și de Octavian Goga, liderul Partidului Național-Creștin, și de A.C. Cuza. Și se citează discursul și programul politic al lui Goga!!! În schimb, nu se citează nimic care să susțină afirmațiile care-l privesc.

La p. 35 citez: Crainic era profesor la Facultatea de Teologie a Universității din București care devenise un focar de antisemitism printre studenți. Dar nota de subsol nu are absolut nicio legătură cu el.

Probabil că ar putea fi găsite alte surse de încredere care să susțină această afirmație, dar, în cazul de față, în forma în care sunt, acestea nu se susțin și se impune eliminarea lor sau înlocuirea cu altele viabile. SenatorulX (discuție) 19 august 2015 03:13 (EEST)

Sursa: "Șoricelul a fost prins de un animal cu patru picioare, cu coadă și care miaună." Wikipedia: "Pisica a prins un șoricel". Asta nu e cercetare originală. Am oferit mai sus citate care verifică teza "Nichifor Crainic a fost un important ideolog antisemit". Asta rămâne adevărat chiar dacă citatele sunt în limba engleză. Deci afirmațiile rămân verificabile și teza că Nichifor Crainic a fost un important ideolog antisemit trebuie menționată în articol în conformitate cu politicile Wikipediei. Trebuie să fiți extrem de părtinitor ca să negați faptul evident că teza este verificată de citatele respective. Sau poate nu înțelegeți limba engleză, dar sunt destui wikipediști care o înțeleg. Întreaga carte în limba engleză se găsește pe http://www.survivors-romania.org/pdf_doc/final_report.pdf . Tgeorgescu (discuție) 19 august 2015 03:30 (EEST)

„Nichifor Crainic (1889-1972) a fost un alt teoretician al religiei a cărui operă a avut o importantă influență asupra lui Cuza și a generațiilor mai tinere care au luat asupra lor stindardul antisemitismului radical în perioada interbelică. Crainic era profesor la Facultatea de Teologie a Universității din București, care devenise un focar de antisemitism printre studenți și pleda pentru crearea unui spirit românesc „antisemit în doctrină și antisemit în practică”. El a aplicat cunoștințele sale teologice și măiestria retorică pentru a rupe relația iudeo-creștină, argumentând că Vechiul Testament nu era evreiesc, că Iisus nu a fost evreu și că Talmudul, pe care el îl privea ca pe o întruchipare a evreimii moderne, a fost, întâi de toate, o armă de combatere a evangheliilor creștine și de distrugere a creștinilor. Influența lui Crainic asupra generației sale a fost substanțială, el fiind capabil să se inspire din misticismul și naționalismul creștin-ortodox românești și să le folosească astfel încât intelectualii, studenții și cetățenii obișnuiți ai țării să privească favorabil mișcările rasiste și antisemite pe care el le credea esențiale pentru siguranța existenței României și a națiunii române. Însăși Biserica Ortodoxă Română avea puternice tendințe antisemite, atât în rândurile ierarhiei superioare, cât și în cele ale clerului local. Patriarhul Miron Cristea nu a luat niciodată atitudine împotriva antisemitismului. Dimpotrivă, el i-a demonizat pe evrei și s-a pronunțat pentru îndepărtarea lor din România:”

—[2], pp. 35-36

Asta ca să nu rămân dator cu citatele în limba română. Tgeorgescu (discuție) 19 august 2015 03:45 (EEST)

Ceea ce nu înțelegeți este că wikipediștii nu au voie să facă cercetare originală, dar autorii raportului Wiesel au avut tot dreptul și toată competența de a face cercetare originală. În politicile Wikipediei nu scrie nicăieri ca operele academice trebuie să dea citate la tot pasul, iar altfel nu pot fi surse de încredere. Tgeorgescu (discuție) 19 august 2015 03:58 (EEST)

Dacă vreți să criticați raportul Wiesel, va așteptăm cu un articol cu peer-review într-o jurnal științific revistă științifică cu indexare ISI. Tgeorgescu (discuție) 19 august 2015 04:03 (EEST)

Bag de seamă că ori nu ați citit ce am scris mai sus, ori nu ați reținut nuanțele. O să încerc să spun cu alte cuvinte:

1. Exemplu cu șoricelul vă dă de gol pentru că, în cazul nostru, în niciuna din surse nu se face mențiunea că a fost unul din principalii ideologi antisemiți din România. Aici este cercetare originală.

2. Din cele 4 pagini citate, doar referința de la p. 35 s-ar putea reține (cu greu) și doar pentru afirmația asta:

„Crainic... pleda pentru crearea unui spirit românesc „antisemit în doctrină și antisemit în practică”.”

—pp. 35-36

De ce? Pentru că:

a) Din text (pleda) se poate înțelege că el ar fi făcut acest lucru în calitate de profesor universitar. Ceea ce nu se susține. Nota de subsol arată că afirmațiile lui sunt făcute în calitate de jurnalist în Cugetarea în 1941.

b) Faptul că a făcut acele afirmații nu înseamnă că a fost unul din principalii ideologi antisemiți din România. Se poate spune fără discuție că a avut o poziție antisemită, dar până la a fi „ideolog” și, mai ales „unul din importanții ideologi” e cale lungă. Aici ne luăm după surse, nu după ce credem noi că ar fi fost.

c) Afirmația aia cu „focar de antisemitism” este susținută penibil cu nota de subsol care face referire la... formarea lui Viorel Trifa. Cum se demonstrează influența lui Crainic în focarul de antisemitism? Ce legătură are cu Cornel Trifa? Afirmație hazardată a celor care au întocmit acel raport.

d) Afirmațiile lui în legătură cu Vechiul Testament, cu Iisus șamd n-au absolut nicio legătură cu poziția lui antisemită. Era profesor de teologie și astea sunt afirmații care țin de domeniul lui de activitate. Habar n-am dacă se susțin sau nu (că nu am studii în acest domeniu), dar era dreptul lui de profesor de teologie să-și spună opiniile în acest domeniu în fața studenților. Dacă conducerea de atunci a Universității București o fi considerat că este competent în acest domeniu era responsabilitatea ei să-l accepte în calitate de cadru didactic.

e) Faptul că am sugerat că ar fi de dorit citarea sursei în limba română în locul celei în engleză nu mi se pare condamnabil, ci de bun simț. Cu ce deranjează că am afirmat acest lucru?

f) Dacă eu dovedesc că în acest caz s-a făcut cercetare originală, pentru ce afirmați că „nu înțeleg că wikipediștii nu au voie să facă cercetare originală”? Nu credeți că ați greșit „adrisantul”?

g) Raportul Wiesel păcătuiește cu multe și am citat cândva opinia unui istoric care spunea că acesta nu poate fi reținut pentru că, „în opinia unor istorici români specializați în domeniul celui de-al Doilea Război Mondial, (1) raportul reprezintă o operă de propagandă fără valoare științifică, (2) nu este recunoscut academic și profesional drept o operă cu caracter științific și (3) nu a fost supus evaluării și analizei de către Academia Română”. Este opinia unui istoric.

h) Să nu uităm că, chiar în condițiile în care procesele declanșate de comuniști erau niște mascarade juridice, el nu a fost judecat și condamnat pentru așa ceva. Iar acuza aia trasă de păr cu „dezastrul țării” a fost anulată de Curtea Supremă în 8 mai 1995.

Deci, ca să fiu înțeles corect, în baza celor de mai sus, consider că nu se susține afirmația că ar fi fost unul din principalii ideologi antisemiți din România, ci mai degrabă că ar fi avut o poziție antisemită. SenatorulX (discuție) 19 august 2015 10:13 (EEST)

A avut o poziție antisemită cu o influență substanțială asupra generației sale. Pălărie-ntru-n picior, ghici ciuperca ce-i? Tgeorgescu (discuție) 19 august 2015 17:49 (EEST)

„O sursă de încredere este o lucrare publicată de un autor sau colectiv de autori a căror competență în domeniul respectiv este recunoscută. Credibilitatea unei surse depinde pe de o parte de credibilitatea autorului/autorilor ei și pe de alta de a publicației. Se consideră demne de încredere acele publicații care au o bună reputație privind verificarea sistematică, printr-un mecanism editorial corespunzător, a afirmațiilor publicate. Specialiștii într-un anumit domeniu pot fi considerați surse de încredere numai în acel domeniu; astfel o lucrare de biologie scrisă de un renumit matematician nu este o sursă de încredere decît în măsura în care acel matematician este și un biolog recunoscut.”

—WP:SURSE

Citat de Tgeorgescu (discuție) 19 august 2015 19:03 (EEST)

...influență substanțială asupra generației sale... Gargară, ce să fie. Mai ales când afirmațiile sunt fără acoperire.

Înțeleg că ești de acord cu celelalte argumente. SenatorulX (discuție) 19 august 2015 19:05 (EEST)

Garagară asumată de mari autorități din domeniul respectiv și istorice, în general. Wikipedia urmează sursele academice de anvergură, nu istoricii negaționiști. --Mihai (discuție) 19 august 2015 19:14 (EEST)

@SenatorulX: Nu-mi puneți cuvintele dvs. în gură. Tgeorgescu (discuție) 19 august 2015 20:16 (EEST)

OK, atunci, răspundeți punctual argumentelor prezentate. Că nu le-am scris ca să mă aflu-n treabă. Ați dat revenire la forma contestată și nu ați adus argumente palpabile. Eu am adus, iar dvs le ignorați. În cazul acesta, am toate motivele să anulez modificările pe care le-ați făcut nejustificat.SenatorulX (discuție) 19 august 2015 23:02 (EEST)

Raportul final nu este sursă academică. Citiți cu atenție cele 3 neajunsuri ale lui (și nu sunt singurele, dar nu stau acum să disec raportul). Ele reprezintă opiniile mai multor istorici, nu doar unul singur. Și sunt istorici, nu colecționari de amintiri. Istorici negaționiști... Când nu aveți argumente, gata, începeți cu etichetările. Dacă nu puteți răspunde punctual argumentelor punctuale prezentate încercați să stați deoparte. Parcă v-am mai recomandat de curând acest lucru. O fi așa greu? Eventual, mai urmăriți pe la TV documentarele pe acest subiect ca să vedeți cum stau lucrurile prin Germania, prin Polonia, și ce spun evreii raționali, echilibrați. Iar dacă vreți să vă formați o opinie corectă citiți cărțile scrise și de o parte și de cealaltă. Și-abia atunci sunteți pe drumul cel bun. SenatorulX (discuție) 19 august 2015 23:24 (EEST)

a=non sequitur, b=fals (am arătat deja de ce), c=irelevant, d=da, era dreptul lui legal să țină astfel de discursuri, din moment ce apologia genocidului nu era ilegală, nu înseamnă că ar fi fals că a fost mentor de ucigași de copii, e=nu am zis că ar fi condamnabil, ci am zis că sursa în limba engleză este verificabilă, f=acuza de cercetare originală este nepotrivită, vă sfătuiesc să o retractați cu <s> și </s>, în orice caz autorii raportului Wiesel aveau tot dreptul să facă cercetare originală, la asta m-am referit, g=poziție neconformă cu politicile Wikipediei, comentariile unui anonim sau al unui istoric negaționist nu bat WP:SURSE și WP:VER, h=irelevant. Tgeorgescu (discuție) 19 august 2015 23:26 (EEST)

Opinia dvs. că raportul nu ar fi sursă academică este contrară politicilor și îndrumărilor Wikipediei. Tgeorgescu (discuție) 19 august 2015 23:32 (EEST)

a) Cum, nu rezultă? Dvs nu ați observat că nota de subsol duce către Cugetarea din 1941? b) „Pălărie-ntru-n picior, ghici ciuperca ce-i?” Ăsta e răspuns serios... Ce să mai spun. c) Dvs ignorați evidențele. Chiar nu vedeți că nu este nicio legătură între afirmația aia „focar de antisemitism” și nota de subsol care duce la Viorel Trifa? d) Cu ce vă susțineți afirmația că a fost „mentor de ucigași de copii”? De ce evitați să răspundeți la întrebarea asta: ce legătură este între afirmațiile lui în legătură cu Vechiul Testament, cu Iisus șamd și poziția lui antisemită? e) Cu ce deranjează că am recomandat folosirea raportului în română? Nu corespunde cu cel în engleză? f) Ce să retractez? Știu că wikipediștii nu au voie să facă cercetare originală. Dar nu autorii raportului erau vizați, ci dvs care ați făcut afirmații fără acoperire în sursele citate. g) Eu am reluat sub altă formă opinia unui istoric pe care am mai menționat-o și cu altă ocazie. Cine stabilește că este negaționist? Shaphir? Stoenescu l-a avertizat pe Shaphir în Tribuna din februarie 2007 (parcă) că dacă mai face o astfel de acuzație la adresa lui îl dă în judecată. Iar Shaphir s-a potolit. h) OK, admit că în acest caz aveți dreptate.

Definiți termenul „sursă academică” că poate avem percepții diferite asupra termenului. SenatorulX (discuție) 20 august 2015 01:05 (EEST)

Pentru cum definește termenul Wikipedia, vezi citatul de mai sus. Tgeorgescu (discuție) 20 august 2015 01:12 (EEST)

Acel citat face referire la sursă de încredere, nu la sursă academică. SenatorulX (discuție) 20 august 2015 01:20 (EEST)

Din argumentul de mai sus ar rezulta că în discuția de față nu are nicio importanță dacă raportul Wiesel este sau nu sursă academică. Tgeorgescu (discuție) 20 august 2015 01:23 (EEST)

Deci "raportul Wiesel nu este sursă academică" este un hering roșu. Atâta vreme cât este sursă de încredere, nu are importanță dacă este sau nu sursă academică. Cel puțin, acest lucru nu este important pentru Wikipedia, indiferent că afirmația ar fi adevărată sau falsă. Tgeorgescu (discuție) 20 august 2015 02:16 (EEST)

Iar evitați să răspundeți la obiect. Deci, cum definiți dvs o sursă academică?

Pentru a afla răspuns la temerea dvs vă recomand să citiți cu atenție A. M. Stoenescu, Armata, mareșalul și evreii, ediția a II-a, Editura Rao, București, 2010, p. 682-690 despre acest raport. Probabil o să fiți surprins să aflați că inițiatorii constituirii comisiei de cercetare a holocaustului în România sunt Radu Ioanid și... „negaționistul” Alex Mihai Stoenescu. Și poate tot așa de surprins o să fiți când veți citi că acest „negaționist” vede (p.688) și lucruri bune la acest document. Sper să vă fi stârnit curiozitatea de a citi măcar aceste 9 pagini. Nu e o carte perfectă (am găsit și eu câteva informații care se bat cap în cap, am găsit și o gogomănie din cauza unei exprimări deficitare), dar pe ansamblu este o carte foarte documentată. SenatorulX (discuție) 20 august 2015 02:20 (EEST)

Păi, din păcate, nu este sursă de încredere. În alea 9 pagini recomandate veți vedea de ce. SenatorulX (discuție) 20 august 2015 02:22 (EEST)

La ce facultate predă istorie Stoenescu? Tgeorgescu (discuție) 20 august 2015 02:27 (EEST)

Iar evitați să răspundeți la întrebare. Deh, cam incomodă, nu-i așa?

Nu știu. Am spus eu pe undeva că ar fi și profesor? Sau este un mic joc de glezne ca să uit de răspunsul mult-așteptat. Hai, că am pretenții de la dvs. Un mic efort. Dacă tot ați intrat în horă, dansați. SenatorulX (discuție) 20 august 2015 03:22 (EEST)

Adică Stoenescu, nefiind profesor universitar de nicio culoare a scris o sursă academică/de încredere, iar o comisie de mai mulți profesori universitari n-au scris o sursă academică/de încredere pentru că așa spune unul care nu e profesor universitar? Tgeorgescu (discuție) 20 august 2015 03:31 (EEST)

Plecați de la niște premise greșite. În primul rând, evitați să definiți sursa academică și, până la proba contrarie, mă faceți să cred că habar nu aveți nici s-o definiți, nici (măcar) să o descrieți. Iar cu alăturarea asta sursă academică/sursă de încredere dați impresia, până la proba contrarie, că puneți semnul egalității. Ceea ce este grav.

Vă dau posibilitatea până mâine să clarificați aceste aspecte și să răspundeți clar la întrebare. Și după aceea mai discutăm. Că nu-mi plac jocurile de glezne. Fiți bărbat. Asumați-vă responsabilitatea. SenatorulX (discuție) 20 august 2015 03:41 (EEST)

Dumneavoastră ați afirmat că raportul Wiesel (scris de mai mulți profesori universitari) nu este nici sursă de încredere, nici sursă academică pe motiv că așa a scris unul care nici măcar nu e profesor universitar. Adică lăsați un nespecialist să-i judece pe specialiști. De ce ar fi Stoenescu autoritate în materie de Holocaust și nu Friling? Sau în lumea universitară e taman pe dos de cum spuneți dvs.? Tgeorgescu (discuție) 20 august 2015 03:47 (EEST)

Ce index de citare are Stoenescu și ce index de citare are Friling? Păi nu rezultă clar din asta cine e expert în materie și cine e mazetă? Tgeorgescu (discuție) 20 august 2015 03:50 (EEST)

„When the list of PNG candidates for the European Parliament was released, it included Stoenescu and former PRM parliamentary deputy Vlad Hogea. Both are notorious anti-Semites and Holocaust deniers and/or trivializers with Hogea being also on record for racist positions targeting the Roma.”

—Michael Shafir, From Historical to "Dialectical" Populism: The Case of Post-Communist Romania, Canadian Slavonic Papers / Revue Canadienne des Slavistes, Vol. 50, No. 3/4 (September-December 2008), pp. 425-470

Citat de Tgeorgescu (discuție) 20 august 2015 04:10 (EEST)

„Nor had he (unlike Becali) admitted into the party's ranks members of the New Right Group (who openly display Codreanu's portrait on T-shirts) or notorious anti-Semites of the Hogea and Stoenescu sort.”

—op. cit.

Citat de Tgeorgescu (discuție) 20 august 2015 04:20 (EEST)

Deci, nici până azi nu ați clarificat aspectele discutate și nu ați răspuns clar la întrebare. Dar vă place să puneți întrebări.

Stoenescu a scris o carte (mă rog, mai multe, dar în cazul de față vorbim de Armata, mareșalul și evreii). În carte sunt opinii care aparțin și unor istorici care sunt profesori, chiar universitari (mă rog, unii au fost că au murit între timp). E o problemă de credibilitate că autorul cărții nu este profesor universitar? SenatorulX (discuție) 20 august 2015 18:56 (EEST)

Acuma nu mai e o singură sursă, sunt șapte surse de încredere care se coroborează împotriva unei surse fără peer-review scrisă de o mazetă calificată drept "antisemit notoriu" într-un articol cu peer-review. Tgeorgescu (discuție) 22 august 2015 04:32 (EEST)

Am adăugat încă o sursă de încredere care se coroborează cu celelalte (cel puțin) șapte surse de încredere. Zic "cel puțin" pentru că de exemplu trecerea în revistă a lui Deletant reprezintă două surse (se referă la cartea lui Volovici și conține confirmarea de către Deletant a judecății lui Volovici despre Crainic). Tgeorgescu (discuție) 22 august 2015 22:06 (EEST)

Ce se coroborează? Apare pe undeva explicit in vreo sursa etichetarea ideolog rasist intr-o expresie singulara? Daca nu, cuvantul ideolog poate fi inlocuit cu apologet fara nicio problema! Nu inteleg revenirea recenta a lui Tgeorgescu care a revenit asupra inlocuirii ideolog prin apologet.--86.125.190.218 (discuție) 4 septembrie 2015 13:41 (EEST)

Sursele îl definesc ca ideolog, nu ca "apologet". Se coroborează portretul de ideolog rasist, antisemit, fascist și pro-nazist. Tgeorgescu (discuție) 4 septembrie 2015 13:44 (EEST)

Aratati cu fragmente exacte de citate din sursele 2,3,4 unde apare explicit termenul ideolog rasist. Din fragmentele de citat vizibile in articol la note nu apare explicit aceasta expresie, asadar in lipsa prezentei explicite a expresiei in surse coroborarea dv e sinteză originală neadmisibilă pe Wikipedia (si insistenta nerezonabila de a eticheta ca ideolog).--86.125.190.218 (discuție) 4 septembrie 2015 14:04 (EEST)

Este verificabil, nu e cercetare originală. Clark îl definește ca ideolog și pe mai multe pagini descrie ce fel de ideolog a fost. Vezi exemplul de mai sus cu pisica. Nu e obligatoriu să apară literal expresia "ideolog rasist" pentru a fi verificabil. Tgeorgescu (discuție) 4 septembrie 2015 14:15 (EEST)

Dacă nu e obligatoriu să apară literal expresia "ideolog rasist" pentru a fi verificabil atunci nu aveti motiv de a obiecta si reveni la substituirea ideolog ---> apologet. Exemplul cu pisica care e unul necontroversat nu prea merge aici si la chestiuni de etichetari controversate in general.--86.125.160.92 (discuție) 4 septembrie 2015 16:53 (EEST)

Acest aspect nu e controversat decât de o sursă antisemită și negaționistă. Am comparat pe dexonline.ro definițiile cuvintelor apologet și ideolog, iar cuvântul ideolog are două caracteristici pe care Crainic le-a avut pe deplin: formularea tezelor respective și a fi teoretician al tezelor respective. Cuvântul apologet nu are aceste sensuri, deci trebuie scris ideolog, nu apologet. Probabil confuzia provine din faptul că Nichifor Crainic a fost profesor universitar de apologetică, ceea e cu totul altceva decât apologia rasismului. Tgeorgescu (discuție) 4 septembrie 2015 20:46 (EEST)

De altfel, din "apologet rasist" nu se înțelege dacă e vorba de un apologet creștin dedat la rasism sau de un apologet al rasismului. Tgeorgescu (discuție) 4 septembrie 2015 21:26 (EEST)

Expresia apologet al etnocratiei (v. mai sus) sigur rezolva neclaritatea semnalată de dv. Rămâne de văzut sursa care o conține. Eventual se poate folosi si fără indicarea sursei.--79.119.218.123 (discuție) 6 septembrie 2015 22:43 (EEST)

După cum am afirmat, este verificabil că a fost ideolog rasist. Tgeorgescu (discuție) 6 septembrie 2015 22:53 (EEST)

Sigur că ati afirmat ce ziceti, dar din ce se poate vedea pe pagina sunt unele cerinte care scad din valoarea calificativului dv, de aceea este si mai verificabilă expresia propusă de mine care poate multumi pe mai multe persoane implicate aici pe pagină. Dacă puteți lua in considerare varianta nou apărută...--79.119.218.123 (discuție) 6 septembrie 2015 23:03 (EEST)

Dvs. propuneți ocultarea (edulcorarea) unui calificativ verificabil, foarte clar și necontroversat în literatura cu peer-review prin a-l înlocui cu unul care nu spune mare lucru. Tgeorgescu (discuție) 6 septembrie 2015 23:32 (EEST)

Nu stiu ce sa zic despre edulcorare, dar e clar ca propunerea mea e mai verificabila. Sunt unele rezerve referitor la statutul necontroversat al expresiei dv. O cunostiinta zicea ceva de insistenta aproape patologica de a eticheta persoane (controversate si nu numai) folosind metode similare propagandei comuniste, dar mai subtile. Lupta ideologică si de clasă se pare că s-a rafinat in timpurile actuale.--79.119.218.123 (discuție) 6 septembrie 2015 23:50 (EEST)

Chestia asta că opt surse de încredere complotează pentru o luptă ideologică împotriva grădinii Maicii Domnului este o teorie paranoidă a conspirației. Tgeorgescu (discuție) 7 septembrie 2015 00:19 (EEST)

Propunere de restructurare

Cred că articolul trebuie rescris cu o anumită strategie. După mine cel mai bine ar fi să începem cu o secțiune biografică în care practic îi povestim viața și apoi discutam despre ideologie și posteritate. Un model de plan ar fi articolul despre Maurras de la en. wiki: https://en.wikipedia.org/wiki/Charles_Maurras. Ce părere aveți? --Plinul cel tanar (discuție) 25 mai 2021 14:19 (EEST)

Exagerari de prost gust

textul ... În timpul detenției a devenit informator și colaborator al Securității „pentru gamela cu zeamă” (vezi: Oancea Zosim: Închisorile unui preot comunist, sau Mihadaș Teohar: Pe muntele Ebal, in care se releva motivul pentru care a acceptat sa fie colaborator al Securitatii... „pentru gamela cu zeamă”, denota echilibrul si apartenenta autorilor la strimul harvardian acceptat de o enciclopedie de prestigiu. Continuati tot asa si bumerangul va va lovi drept in plex...Asybaris^aport 26 mai 2022 13:23 (EEST)P.S. N-am pomenit o asemenea ura si agresivitate editoriala.

Nu poate fi condamnat că a cedat în urma bătăilor și abuzurilor. Dar nu despre asta e vorba. Nu era un nevinovat închis pe nedrept. tgeorgescu (discuție) 26 mai 2022 17:59 (EEST)

Da, dar nici sa spui de gamela cu zeama, e noaptea mintii, lipsa de respect, nu pentru el, ci pentru wiki... Se poate face o exprimare decenta, nu asa.Asybaris^aport 26 mai 2022 19:31 (EEST)

Sursele pot avea opinii proprii și judecăți de valoare proprii. tgeorgescu (discuție) 26 mai 2022 21:40 (EEST)

Aha... asta nu stiam. Acu vreo 12-13 ani eu m-am conformat discursului decent la semnalarea lui Mihai Andrei despre spusele unei surse de strim care facea referire la un mădular pe care erau obligati iobagii dintr-un sat sa-l instrumenteze zilnic, nu știam că dacă un strim zice așa ceva, spusele pot fi puse ad-literam. Voi restaura situația, merci pentru opinia autorizata....Asybaris^aport 26 mai 2022 22:53 (EEST)

Academician post-mortem?!

"În 1940, a fost ales membru al Academiei Române [...], apoi exclus în 1945 și reconfirmat post-mortem în 1994."

La linkuri externe e si o trimitere la lista membrilor Academiei. Acolo scrie: 1940. Nici macar 1940-1945.

A ramas membru si dupa Rebeliune?

Si mai ales: a existat atita nesimtire oportunista intre academicienii proletcultisti facuti pe puncte care mai dadeau tonul in '94, incit sa reabiliteze un om atit de minjit cu cele mai oribile laturi politice? Unde e sursa pentru reprimirea in Academie? Arminden (discuție) 30 octombrie 2023 18:22 (EET)