Discuție:Canalul Dunăre-Marea Neagră

Conținutul paginii nu este suportat în alte limbi.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Articolul Canalul Dunăre-Marea Neagră este un subiect de care se ocupă Proiectul România, o inițiativă de a îmbunătăți calitatea și acoperirea articolelor Wikipedia legate de România Dacă doriți să participați la acest proiect, vă rugăm să vă înscrieți aici.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de calitate.
NeclasificatAcest articol încă nu a fost evaluat pe scala de importanță.

Logo CEE Spring
Logo CEE Spring
Acesta este unul din articolele despre transportul din România înaintate la listele de articole pe țări în cadrul concursului Wikimedia CEE Spring 2016.

Monumente și alte eficii legate de canal[modificare sursă]

Ce sunt alea "eficii"? Cumva "oficii"? Sau "orificii"? Sau "edificii"? --84.117.73.6 (discuție) 16 noiembrie 2014 19:23 (EET)[răspunde]

Lungimea canalului[modificare sursă]

S-a eliminat afirmația eronată că ar fi al treilea canal din lume ca lungime, după Suez și Panama. De exemplu, canalul Rin-Main-Dunăre are o lungime de 171 km. Mai sunt și altele mai lungi decât canalul Dunăre Marea Neagră. afil (discuție) 7 iunie 2013 03:04 (EEST)[răspunde]

Motivarea construcției[modificare sursă]

Într-un interviu, Gheorghe Gaston-Marin a dat următoarea explicație începerii construcției canalului în 1949:[1]

Pe Dunăre, între cotul Dunării spre Deltă e o zonă de graniță cu Uniunea Sovietică. Dunărea este graniță cu Uniunea Sovietică. Acolo umblau vapoare străine. Nu i-a convenit asta lui Stalin și a vrut ca vase străine să nu mai navigheze pe granița sovietică. Asta e părerea mea. De aceea ne-a băgat pe gât Canalul.

--Miehs (discuție) 7 octombrie 2013 16:46 (EEST)[răspunde]

Din nou despre lungimea canalului[modificare sursă]

În articol se afirmă că acest canal „este al treilea canal navigabil din lume, după Suez (184 km) și Panama (81 km)”. Această afirmație eronată a mai fost ștearsă odată de către Afil; a se vedea și discuția de mai sus. În urmă cu două zile a fost reintrodusă, cu o referință spre un articol din ziarul Adevărul. Îmi mențin poziția, pe care mi-am exprimat-o și cu alte ocazii, că este total contraindicat să se ia de bune elucubrațiile din presa contemporană românească. Poate că știrile din presă sunt utile, dacă se referă la fotbaliști sau la așa zisele vedete din showbiz, dar nu în domeniile științifice. Există și alte canale mai lungi decât Canalul Dunăre-Marea Neagră, în afară de Canalul Suez și Canalul Panama. Exemple:

  1. Canal du Midi, cu o lungime de 241 km
  2. Canalul Main-Dunăre, 171 km
  3. Canalul Volga-Don, 101 km
  4. Canalul Kiel, 98 km

și probabil că mai sunt și altele... --Bătrânul (discuție) 30 mai 2016 12:19 (EEST)[răspunde]

Nu e din ziarul Adevărul, ci din ediția lui locală din Constanța. Aproape niciodată nu considerăm ziarele locale surse de încredere. Cel mult pentru subiecte eminamente locale, despre care te aștepți ca ele să știe cel mai bine: data de deschidere a unui muzeu, rezultatele echipelor locale/sportivilor locali din alte sporturi decât fotbalul etc. —Andreidiscuţie 30 mai 2016 12:53 (EEST)[răspunde]

Fără titlu[modificare sursă]

nu inteleg dece in articol nu este diferentiata ˝experienta˝ de lucru la Canal, pana in 1955 fiind martirajul deținuților (similar cu cel al construcției canalului Sulina sub ˝˝biciul˝ Comisiei Europene, vezi Muzeul Sulina - ar trebui comparat numărul de victime de la Canalul Sulina cu cel al comuniștilor lui Pauker de până în 1955 și eventual cu cel al muncitorimii lui Ceaușescu), iar după 1976 muncitorimea era tratată ˝regește de către conducerea Ceaușistă.Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 193.151.30.190 (discuție • contribuții).

Chiar mă întreb, actualii propagandiști pro-occidentali îi consideră pe elevii de liceu de la Șantierul Tineretului (anii 80') drept pușcăriași? Anonimii și „jurnaliștii” care o scris articolul (inclusiv cel de la en.wiki) nu cred că depășesc 20-25 de ani, asemenea informații cu „deținuți politici” și „închisori comuniste” devin elucubrații dacă nu se menționează pe îndelete cum o fost situația după 1976.--Cumanul (discuție) 19 iulie 2018 14:16 (EEST)[răspunde]

˝Estimările inițiale prevedeau recuperarea investiției în 50 de ani. Exploatarea canalului aduce însă venituri anuale de circa 3 milioane de euro, ceea ce presupune o durată de recuperare a investiției de peste 600 de ani[8][6].˝, reprezinta o afirmatie falsa avand in vedere ca Țara detinea a patra flota economica a Lumii si era industrializata masiv cu tehnologie vestica (SUA, Suedia, Norvegia, Anglia, etc). Da, este corect ca investitia AZI, se amortizeaza in 600 de ani daca luam in calcul devalizarea tarii si distrugerea industriei, urmarindu-se doar resursele naturale (fie umane calificate , fie minerale sau de alta natura). Comunistii erau extrem de exacti in calcule ori, sursele (8) si (6), sunt rau intentionate ori stiau de distrugerea tarii ori o accepta sub influenta straina. Pt utilizatorul Cumanul: nu domnule, tinerii din anii 1980 chiar erau muncitori devotati si cu adevarati voluntari, tot ei fiind cei care au dus la schimbarea din 1989. Dar cum azi stim ca in Decembrie 1989 sarbatorim o lovitura de stat si nu o revolutie, tot asa peste inca 20 de ani o sa aflam ca a fost razboi de cucerire pt resursele naturale...Acest comentariu nesemnat a fost adăugat de 193.151.30.190 (discuție • contribuții).

WP:NU#FORUM. Tgeorgescu (discuție) 19 iulie 2018 18:26 (EEST)[răspunde]