Sari la conținut

Direcția Generală de Protecție Internă

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Direcția Generală de Protecție Internă

Emblema Direcției Generale de Protecție Internă
Prezentare generală
Fondată24 iulie 2017
Înlăturând agențiaDepartamentul de Informații și Protecție Internă (DIPI)
SediuBucurești  Modificați la Wikidata
Angajați1800 (2016)
Agenția părinteMinisterul Afacerilor Interne
Șefii agenției
General-locotenent Tiberiu-Silviu Dumitrache, director general
General de brigadă Mihai-Cristian Mărculescu, prim-adjunct al directorului general
General de brigadă Marius-Haientz Patriche, adjunct al directorului general
Prezență online
dgpi.ro
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) este structura de informații și contrainformații a Ministerului Afacerilor Interne din România creată în urma desființării UM 0215.[1] Acesta are atribuții de identificare, prevenire și contracarare a amenințărilor, vulnerabilităților și riscurilor la adresa ordinii publice, a personalului, patrimoniului și activităților MAI, precum și de protecție a informațiilor clasificate naționale, NATO și Uniunea Europeană.[2][3][4]

Istoric

[modificare | modificare sursă]

Structurile de informații și protecție internă ale Ministerului Afacerilor Interne au fost prezente în diverse forme încă din 1990. UM 0215, denumită și „Doi și-un sfert” sau Direcția Specială de Informații, a fost o unitate a Ministerului de Interne care a funcționat între 1990 și 1998 și avea aproximativ 1.300 de angajați la momentul desființării. Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a decis desființarea acesteia, considerând că și-a depășit atribuțiile prevăzute din lege.[5][6]

În aprilie 1999 a fost înființată U.M. 0962 Direcția Generală de Informații și Protecție (DGIP) ce urma să aibă în organigramă Divizia de Informații.[7][8][9]

În anul 2001, premierul Adrian Năstase a emis o ordonanță care autoriza UM 0962 să utilizeze „mijloace tehnice specifice” pentru obținerea informațiilor[10].

În noiembrie 2003, DGIP avea 2.400 de angajați[11]. În anul 2006 numărul de angajați DGIP era de 2.000, iar în 2009 ajunsese la 3.200[12].

În 2013, Direcția Generală de Informații și Protecție Internă s-a reorganizat prin înființarea Departamentului de Informații și Protecție Internă pentru a se anula prevederile unei ordonanțe de urgență din 2012, prin care șeful DGIPI și adjuncții săi erau numiți de către prim-ministru și nu prin ordin al ministrului de interne. Înainte de desființare în 2016, Departamentul de Informații și Protecție Internă avea 1800 de angajați.[13][14][15]

La data de 2 noiembrie 2016, departamentul este înlocuit de Direcția Generală de Protecție Internă, noua structură urmând să fie pusă sub control parlamentar. Ministrul de Interne, Dragoș Tudorache, argumentând că această structură „și-a pierdut foarte mult credibilitatea atât în plan extern, cât și în intern”. Aceasta are secții județene numite servicii județene de protecție internă (SJPI).[16][17][3]

Controverse

[modificare | modificare sursă]

De-a lungul vremii au existat acuzații că ofițerii Direcției au ascultat ilegal telefoane, nu numai ale ofițerilor din MAI, dar și ale unor politicieni sau ziariști[4]. Astfel de suspiciuni au existat în cazul Remeș, în timpul guvernului Tăriceanu, dar și în timpul guvernării Năstase, când serviciul, condus la acea vreme de Virgil Ardelean, ar fi ascultat telefoanele unor baroni PSD[4]. Potrivit legii, mandatele pentru ascultarea telefoanelor se acordă numai de către judecători[4]. Tot Ardelean a cerut în anul 2003 mandat de ascultare a telefoanelor agenției de presă Mediafax, pentru a descoperi sursa scurgerii unor informații despre cazul FNI din Ministerul de Interne[4].

Despre agenții DGIPI s-a mai spus că se ocupau cu filajul opoziției și a regelui Mihai, dar și a colegilor de la SRI, cu care erau într-un permanent conflict[18].

Conform unor informații din presă, DGIPI are structuri de informații foarte puternice, pentru că centralizează informații care provin de la politiștii din toată țara. Primește, de asemenea, spre verificare, informații de la SRI și, după cum declară analistul politic Stelian Tănase: „DGIPI este o structură mai puternică chiar decât SRI, pentru că știe în detaliu și cine a furat o găină din nu știu ce sat și cine a dat o spargere la o bancă de pe Calea Victoriei”[4]. Mai mult, serviciul nu se află sub controlul parlamentar, ci sub cel al ministrului de interne și al premierului[4]. Mircea Marian, jurnalist la Evenimentul Zilei a numit DGIPI ca fiind „cea mai controversată structură secretă din România”[12].

În 2017, o investigație jurnalistică a arătat cum a fost demilitarizată instituția și eliminat avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării și cel al premierului atunci când ministrul de Interne numește șeful DGPI [19].

În 2023, o alta investigație jurnalistică a dezvăluit măsurile luate de DGPI împotriva unui angajat al Direcției Operațiuni Speciale care a descoperit microfoanele plantate de aceștia în biroul șefului poliției și a refuzat sa colaboreze. De-a lungul celor șapte luni, jurnaliștii au strâns mai multe probe și mărturii care arată că Direcția are același modus operandi cu polițiștii problemă: retragerea certificatului ORNISS prin care pot lucra cu informații clasificate. Investigația evidențiază lipsa de control asupra serviciilor secrete [20] [21].

Conducere

[modificare | modificare sursă]
  • Dan Gheorghe (1993 - martie 1997)[22][23]
  • Virgil Ardelean (1998 - 2007)[4]
  • Petre Albu (10 mai 2007 - 9 ianuarie 2009)[24]
  • Gelu Drăjneanu (25 martie 2009 - 1 octombrie 2009)[25]
  • Ștefan Zaharia Pop (1 octombrie 2009 - 27 septembrie 2010)[26]
  • Gheorghe Cristian Lațcău (22 decembrie 2010 - 29 martie 2012)[27][28]
  • Gelu Marin Oltean (24 aprilie 2012 - 28 iulie 2014)[29][30]
  • Gheorghe Nicolae (28 iulie 2014 - 10 februarie 2016)[15]
  • Rareș Văduva (februarie 2016 - august 2016)[31]
  • Mihai-Cristian Mărculescu (august 2016 - prezent)[31]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ DIPI. „Scurt Istoric”. Arhivat din original la . Accesat în .
  2. ↑ „DGPI – Direcția Generală de Protecție Internă » Atribuţii”. dgpi.ro. Accesat în .
  3. 1 2 Pecheanu, Gabriel (). „Guvernul a decis ca DIPI să fie desființată și să fie înlocuită cu DGPI”. Mediafax. Accesat în .
  4. 1 2 3 4 5 6 7 8 Magraon, Andreea (). „Gabriel Oprea, dat afara din PSD din cauza DGIPI. Miscarea arata ca serviciile secrete domina in politica”. ZF.ro.
  5. ↑ Gheorghiu, Lucian (). „Furtună în serviciile secrete române”. Ziarul de Iași.
  6. ↑ Popescu, Adam (). „Guru Bivolaru lovește în Gelu Voican din dosarele Securității”. evz.ro.
  7. ↑ „Generalul Abraham, „groparul dosarelor", se întoarce”. evz.ro. . Arhivat din original la .
  8. ↑ „Joaca de-a desfiintarea „Doi s'un sfert" a costat peste 12,5 miliarde de lei”. evz.ro. . Arhivat din original la .
  9. ↑ „Mega Doi s'un sfert”. evz.ro. . Arhivat din original la .
  10. ↑ Marian, Mircea (). „Editorialul EVZ: Polițiști cinstiți? Nu cunosc niciunul”. EVZ.ro. Arhivat din original la .
  11. ↑ Duel Talpes - Ardelean, anuntat de un american, 5 noiembrie 2003, evz.ro, accesat la 13 mai 2011
  12. 1 2 EDITORIALUL EVZ: 3.200 de spioni în slujba lui Geoană, 11 februarie 2009, evz.ro, accesat la 16 mai 2011
  13. ↑ Hotărârea Guvernului nr. 156/10.04.2013 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 416/2007 privind structura organizatorică și efectivele Ministerului Afacerilor Interne
  14. ↑ Georgescu, Romulus (). „Ponta îl dă la o parte pe liberalul Stroe de la numirea şefilor „Doi şi un sfert"”. adevarul.ro.
  15. 1 2 Craciun, Oana (). „Şeful DIPI a fost demis luni de premier. Ponta: propunerea a venit de la ministrul de Interne, Gabriel Oprea”. adevarul.ro.
  16. ↑ „Constanța: Şapte ofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă au fost avansaţi în grad”. adevarul.ro. . Accesat în .
  17. ↑ realitatea.net. „Fosta „Doi și-un sfert", reformată din temelii. DIPI devine structură militarizată”. Accesat în .
  18. ↑ EDITORIALUL EVZ: Polițiști cinstiți? Nu cunosc niciunul., 26 martie 2009, evz.ro, accesat la 16 mai 2011
  19. ↑ „SERVICIUL LOR SECRET”. Rise Project. Accesat în .
  20. ↑ „Kiss FM - De ce ți se pare că România e condusă de servicii secrete și ajungi să crezi în „statul paralel"” (în engleză). Kiss FM. Accesat în .
  21. ↑ Voinea, Mihai (). „INVESTIGAȚIE VIDEO. Puterea din umbră”. Recorder. Accesat în .
  22. ↑ „Creierul Doi s' un sfert trece la SRI”. evz.ro. . Arhivat din original la .
  23. ↑ Tabacu, Horia (). „A murit Generalul Dan Gheorghe”. evz.ro. Arhivat din original la .
  24. ↑ „Generalul Albu, în locul „Vulpii" la „Doi și un sfert"”. adevarul.ro. .
  25. ↑ „Chestorul Gelu Drajneanu a fost numit interimar la DGIPI. Șeful Diviziei de Protecție din DGIPI a fost demis”. HotNews.ro. .
  26. ↑ Dancu, Ionel (). „Noul șef al DGIPI este Ștefan Zaharia Pop”. adevarul.ro.
  27. ↑ Negoescu, Carmen (). „Cristian Latcau este noul șef al DGIPI”. Ziare.com.
  28. ↑ Aștefănesei, Andrei (). „Șeful DGIPI, revocat din funcție”. adevarul.ro.
  29. ↑ Dan, Raluca (). „Cine este Gelu Oltean, zis ,,puiul Vulpii"”. adevarul.ro.
  30. ↑ Şoica, Mihai (). „În scandalul Uioreanu, șeful SIPI Cluj era invocat ca fiind OFIȚERUL DE CASĂ al politicianului corupt”. Evenimentul Zilei. Accesat în .
  31. 1 2 „Mihai-Cristian Mărculescu este noul şef al DIPI din cadrul MAI”. romania-actualitati.ro. .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Direcția_Generală_de_Protecție_Internă&oldid=17163125