Daia Română, Alba
Daia Română | |
— sat și reședință de comună — | |
Biserica greco-catolică „Sfânta Treime” | |
Localizarea satului pe harta României | |
Localizarea satului pe harta județului Alba | |
Coordonate: 46°00′25″N 23°40′05″E / 46.00694°N 23.66806°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Alba |
Comună | Daia Română |
SIRUTA | 4259 |
Atestare | 1293 |
Suprafață | |
- Total | 46,43 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 3.051 locuitori |
- Densitate | 66,61 loc./km² |
Fus orar | EET (+2) |
- Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
Cod poștal | 517270 |
Prefix telefonic | +40 x58 [1] |
Prezență online | |
GeoNames | |
Daia Română pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773 | |
Modifică date / text |
Daia Română (în germană Dallendorf, Luprechttal, Thal, în maghiară Oláhdálya, Dálya) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba, Transilvania, România.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Localitatea Daia Română este situată în Podișul Secașelor.
Date geologice
[modificare | modificare sursă]Pe teritoriul acestei localități se găsesc izvoare sărate.
Istoric
[modificare | modificare sursă]Pe teritoriul satului au fost descoperite (în punctul “Părăuț”) urmele unei așezări neolitice aparținând Culturii Petrești (de la sfârșitul mileniului al III-lea î.C.) și vestigiile unor așezări suprapuse (în punctul “Troian”) din epoca bronzului (Cultura Wietenberg, secolele XVI-XIII î.C.), epoca fierului (Hallstatt, 1200-450/300 î.C. și La Tène, secolul V î.C.- secolul I d.C.), epoca dacică (sec.I î.C.-sec.I d.C.) și epoca romană.
Vechea mănăstire e amintită la 1636. La 6 mai 1636 poposesc în ea principele Gheorghe Rákóczi I și contele Haller. In 1711 egumenul[2] mânăstirii greco-catolice era un anumit Ioasaf. In 1765 trăia aici preotul Gheorghe. În 1774 mănăstirea avea doi călugări. Averea: un loc arător de 5 găleți[3] și fânaț de 2 care de fân[4].
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]- Biserica greco-catolică „Sfânta Treime”, pictată în secolul al XVIII-lea. Biserica a fost construită în jur de 1664. A înlocuit o construcție și mai veche, datată în secolele XV-XVI. Din biserica inițială a supraviețuit doar nava dreptunghiulară cu o boltă semicilindrică. Absida poligonală a fost refăcută în anul 1900, după forma celei vechi. Monument istoric (cod AB-II-m-A-00215).
Obiective turistice
[modificare | modificare sursă]- Râpa Roșie, rezervație geologică.
Sport
[modificare | modificare sursă]Din satul Daia Română provine echipa de fotbal Dalia Sport Daia Română.
Haprian Filip Dorin, Campion național la tetratlon.Scoala cu clasele I-VIII Daia Romana se mandreste cu rezultatele sportive realizate la nivel national de elevii pregatiti de profesorul Paul Ciuca, capitanul divizionarei terte CSM Sebes, fotbalist in varsta de 28 ani. Astfel, Haprian Filip Dorin(clasa a VIII-a) a devenit campion national la tetratlon la faza finala pentru mediul rural a Olimpiadei Nationale a Sportului Scolar, competitie desfasurata la Alba Iulia. De asemenea, acelasi atlet s-a calificat in ultimul act al intrecerii nationale de atletism de la pitești.
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Daia Română pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
-
Intrarea în localitate
-
Școala
-
Primăria
-
Biserica unită
(monument istoric) -
Biserica ortodoxă
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Primăria comunei Daia Română
- Daia Română, la www.ghidulprimariilor.ro
- hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád) Arhivat în , la Wayback Machine.
- Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Egumen: superiorul unei mănăstiri.
- ^ 1 găleată = 80 litri de cereale.
- ^ http://documente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/culturacrestina/1919/BCUCLUJ_FP_279432_1919_008_007_008.pdf Vechile mănăstiri românești din Ardeal
|