Coriolan Pop
| Coriolan Pop | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Satu Mare, România |
| Decedat | (54 de ani) Oradea, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | politician avocat |
| Limbi vorbite | limba română |
| Prefect al județului Bihor | |
Modifică date / text  | |
Coriolan Pop (n. , Satu Mare, România – d. , Oradea, România) a fost un deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.[1]:p. 77[2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la 2 decembrie 1864 în comuna Tăuți, jud. Satu Mare. Părinții săi au fost Ioan Pop, vicar greco-catolic al Maramureșului, și Aloisia Rednic.[1]:p. 261
Coriolan Pop a profesat ca avocat și în anul 1898 a fondat banca „Bihoreana” în Oradea, fiind ales directorul general al băncii, funcție pe care a avut-o până la moartea sa. S-a stins din viață la 28 noiembrie 1919, în Oradea.[1]:p. 261
Activitate politică[modificare | modificare sursă]
A fost unul dintre liderii mișcării naționale românești din județul Bihor în timpul Monarhiei Austro-Ungare și primul prefect român al județului Bihor până în 23 septembrie 1919, când a demisionat din motive de boală.[1]:p. 261
A colaborat îndeaproape cu dr. Aurel Lazăr, un alt militant de marcă al românilor din Transilvania. După ce dr. Aurel Lazăr va pleca la Sibiu, Coriolan Pop va prelua de la acesta președinția Consiliului Național Român de la Oradea. [necesită citare]
A participat la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia în calitate de delegat oficial al cercului electoral Oradea.[1]:p. 261
A fost ales senator de Oradea în primul Parlament al României Mari. A decedat în anul 1919, înainte a avea timp să își exercite în vreun fel funcția de senator.[1]:p. 261
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ a b c d e f Ioan I. Șerban (coord.), Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003
- ^ Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia, pe site-ul Institutului Național al Patrimoniului, accesat la 6 mai 2018
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ioan I. Șerban, Dorin Giurgiu, Ionela Mircea, Nicolae Josan, Dicționarul personalităților Unirii. Trimișii românilor transilvăneni la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia, 2003, ISBN 973-8141-90-7
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
- Daniela Comșa, Eugenia Glodariu, Maria M. Jude, Clujenii și Marea Unire, Muzeul Național Transilvania, Cluj-Napoca, 1998
- Florea Marin, Medicii și Marea Unire, Editura Tipomur, Târgu Mureș, 1993
- Silviu Borș, Alexiu Tatu, Bogdan Andriescu, (coord.), Participanți din localități sibiene la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, Editura Armanis, Sibiu, 2015
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Membrii de drept ai Marii Adunării Naționale de la Alba-Iulia din 1 decembrie 1918, lista publicată în „Gazeta Oficială”, Sibiu, nr. 1, 1/14 decembrie 1918