Constantin Cubleșan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Constantin Cubleșan
Date personale
Născut (84 de ani) Modificați la Wikidata
Cluj, România Modificați la Wikidata
Cetățenie România Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
critic literar[*]
istoric literar[*]
jurnalist
poet
dramaturg
prozator[*]
pedagog[*]
theatre manager[*][[theatre manager (person who manages a theatre)|​]] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba română[2][3] Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea Babeș-Bolyai
PatronajTribuna (revistă)[1]
Radio Cluj[1]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiOrdinul Meritul Cultural  Modificați la Wikidata

Constantin Cubleșan (n. 16 mai 1939,[necesită citare] Cluj) este un prozator, dramaturg, poet, critic și istoric literar român.

Biografie

S-a născut la Cluj în familia învățătorului Grigore Cubleșan și a soției sale, Iolanda (n. Popa-Zaharonski). A învățat la Școala primară din comunele Traniș și Nearsova, după care a început studiile liceale la Huedin și le-a terminat la Școala medie Nr. 6 (fostul Liceu de Băieți Nr. 2) din Cluj în 1955, apoi a urmat cursurile Facultății de Filologie-Istorie-Filosofie, secția limba rusă, din cadrul Universității „Victor Babeș” din Cluj, obținând licența în 1959.[4] Mai târziu, în 1982, va obține titlul de doctor în filologie al aceleiași universități cu teza Opera literară a lui Delavrancea.[5]

După absolvirea facultății a lucrat ca reporter și redactor la Studioul de Radio Cluj (1959-1962) și ca redactor la secția de artă și de critică literară a revistei Tribuna (1962-1972), unde publică aproape săptămânal cronici dramatice și cronici literare și îndeplinește în perioada 1970-1971, alături de Augustin Buzura, postul de secretar general de redacție.[4] În 1972 se transferă la Editura Dacia din Cluj, unde ocupă prin concurs postul de redactor-șef (1972-1980). Este numit apoi director al Teatrului Național din Cluj-Napoca (1 octombrie 1980 - 31 decembrie 1987) și redactor-șef adjunct al revistei Steaua (1988-1999).[5]

A început să predea începând din 1991 ca profesor asociat la nou-înființata secție de teatru (transformată ulterior în facultate) de la Facultatea de Litere a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj. Se transferă în 1999, în urma unui concurs, pe postul de conferențiar la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, fiind avansat în anul 2002 la gradul de profesor universitar. Acolo predă cursurile de Teoria literaturii și Estetica generală, iar din anul 2005 este conducător de doctorat în specialitatea Literatura română. În perioada 2000–2004 a îndeplinit funcția de prodecan al Facultății de Istorie și Filologie a Universității din Alba Iulia.[4]

A fost decorat în anul 2004 cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria A - „Literatură”.[6]

Activitatea literară

Profesorul I.D. Sârbu îi remarcă calitățile literare în perioada studiilor liceale și îl îndrumă către cenaclul Filialei Cluj al Uniunii Scriitorilor, condus de A.E. Baconski.[4] A debutat în anul 1956, cu poezii publicate în ziarul Făclia din Cluj.[7][8] Publică în perioada studenției în paginile revistelor Steaua și Tribuna din Cluj.[4]

În anul 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de povestiri SF Nepăsătoarele stele (1968), publicând apoi proză științifico-fantastică în volumele Iarba cerului (1974; Premiul de proză al Uniunii Scriitorilor), Paradoxala întoarcere (1978), Suflete mecanice (1992) și Galaxia termitelor (1993).[8] Publică, de asemenea, nuvele din viața militară (Aproape de curcubeu, 1972), romanele Licheni (1974), Un gotic târziu (1975), ciclul Un anotimp pentru fiecare (I Sezonul crinilor roșii, 1985; II Porți deschise, 1986), Balada neterminată (1998), volume de versuri (Apropierea iernii, 1993; Vârsta amintirilor, 1995; Lumina din prăpastie, 1996; În oglinzile timpului, 1997; Meridiane lirice, 1998; Templul cu vise, 1999; Absent în Agora, 2001), piese de teatru (Teme provinciale, 1987) și cărți pentru copii (Pensiunea „Margareta”, 1982; Iepurilă Varză-Dulce, vol. I-IV, 1984-1985; Orașul de cretă colorată, 1986; La foc de tabără, 1989) etc.[8] Piesele de teatru scrise de el sunt reprezentate pe scenele teatrelor din Sibiu, Cluj, Arad, Satu Mare, Baia Mare, Turda, Brașov, Timișoara, Botoșani.[4]

Constantin Cubleșan se remarcă, de asemenea, ca eseist și critic și istoric literar. A publicat comentarii critice despre Barbu Delavrancea (1982), Ion Lăncrănjan (1993), Ioan Slavici (1994; 2001), Mihai Eminescu (1997; 1998; 2000; 2001; 2002; 2005; 2006; 2008; 2011), I.L. Caragiale (1999; 2012), Pavel Dan (1999; 2007), Liviu Rebreanu (2001; 2012; 2013), Nicolae Filimon (2003), Lucian Blaga (2005; 2010), Mihail Sebastian (2007), Emil Cioran (2007), Ion Creangă (2008), Constantin Virgil Gheorghiu (2011; 2016), Urmuz (2014). Articolele de critică literară publicate în reviste au fost adunate în vol. Miniaturi critice (1969), în timp ce articolele dedicate teatrului au fost cuprinse în vol. Teatrul – istorie și actualitate (1978) și Teatrul între civic și etic (1983). A fost distins cu Premiul Filialei din Cluj a Uniunii Scriitorilor (1980; 1999).[8]

Și-a dedicat mai mult de două decenii studierii operei eminesciene, publicând mai multe volume de comentarii critice: Eminescu în conștiința criticii (1994), Eminescu în perspectivă critică (1997), Eminescu în orizontul criticii (2000), Eminescu în oglinzile criticii (2001), Eminescu în universalitate (2002), Eminescu în reprezentări critice (2003), Eminescu în privirile criticii (2005) și Eminescu în comentarii critice (2008), la care se adaugă cercetări proprii ale universului eminescian incluse în volumele Luceafărul și alte comentarii eminesciene (1998), Cezara (2002) și Ciclul schillerian (2006).[9]

Opera

  • Nepăsătoarele stele, povestiri SF, București, 1968;
  • Miniaturi critice, București, 1968;
  • Clopotele de apă, nuvele, București, 1970;
  • Aproape de curcubeu, povestiri, București, 1972;
  • Licheni, roman, Cluj-Napoca, 1974;
  • Iarba cerului, roman S.F., București, 1974;
  • Un gotic târziu, roman, Timișoara, 1975;
  • Umbra ulmilor tineri, nuvele și povestiri, Cluj-Napoca, 1976;
  • Paradoxala întoarcere, S.F., București, 1978;
  • Teatrul - istorie și actualitate, critică literară, Cluj-Napoca, 1979;
  • Viața și încă o zi, nuvele, București, 1980;
  • Pensiunea Margareta, povestiri, București, 1982;
  • Opera literară a lui Delavrancea, București, 1982;
  • Teatrul - între civic și etic, Cluj-Napoca, 1983;
  • Iepurilă Varză-Dulce, I Stăpânul pădurii, II Ursul slugă la castel, III O întâmplare neașteptată, IV Carnavalul din pădure, București, 1984-1985;
  • Un anotimp pentru fiecare, I Sezonul crinilor roșii, II Porți deschise, Cluj-Napoca, 1985-1986;
  • Orașul de cretă colorată, povestiri pentru copii, București, 1986;
  • Teme provinciale, teatru, București, 1987;
  • Baladă neterminată, roman, Cluj-Napoca, 1988;
  • La foc de tabără, povestiri pentru copii, București, 1989;
  • Sincere felicitări, proză scurtă, Cluj-Napoca, 1991;
  • Suflete mecanice, povestiri, Sibiu, 1992;
  • Apropierea iernii, versuri, Namur, Belgia, 1993;
  • Galaxia termitelor, roman S.F., Sibiu, 1993;
  • Opera literară a lui Ion Lăncrănjan, Alba Iulia, 1993;
  • Teatrul Național Cluj-Napoca, monografie, în colab. cu Iustin Ceuca, 1994;
  • Eminescu în conștiința critică, București, 1994;
  • Ioan Slavici interpretat de..., 1994;
  • Vârsta amintirilor, poeme, Cluj-Napoca, 1995;
  • Lumina din prăpastie, versuri, Timișoara, 1996;
  • Eminescu în perspectivă critică, Oradea, 1997;
  • În oglinzile timpului, poezii, Namur, Belgia, 1997;
  • Alfabetul glumeț, versuri pentru copii, Deva, 1998;
  • Meridiane lirice, versuri, Cluj-Napoca, 1998;
  • Băieții cuminți, versuri pentru copii, Deva, 1998;
  • „Luceafărul” și alte comentarii eminesciene, Reșița, 1998;
  • Caragiale în conștiința critică, Oradea, 1999;
  • Templul cu vise, versuri, Oradea, 1999;
  • Opera literară a lui Pavel Dan, București, 1999 (ed. a II-a, 2007);
  • Eminescu în orizontul criticii, Pitești, 2000;
  • Romancierul Rebreanu, București, 2001;
  • Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001;
  • „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, Cluj-Napoca, 2001;
  • Caligrafii „Caligrafului”, eseuri, Drobeta Turnu Severin, 2002;
  • Absent din Agora, versuri, Deva, 2001;
  • Antologia basmului cult, 2002;
  • Eminescu în reprezentări critice, Cluj-Napoca, 2002;
  • Nicolae Filimon, micromonografie, Craiova, 2003 (ed. a II-a, 2013);
  • Clasici și moderni, eseuri, București, 2003;
  • Litanii profane, versuri, 2004;
  • Romulus Cojocaru, poetul, 2004;
  • Trilogii de buzunar, teatru, 2004;
  • De la tradiție la postmodernism, 2005;
  • Dicționarul personajelor din teatrul lui Lucian Blaga (coord.), 2005;
  • Eminescu în privirile criticii, 2005;
  • Efigii pe Nisipul vremii, 2005;
  • M. Eminescu. Ciclul schillerian, 2006;
  • Ion Creangă în conștiința criticii, 2006;
  • Mihail Sebastian. Teatrul. Dicționar de personaje (coord.), 2007;
  • Serile cu Bartolomeu, 2007;
  • Din mansarda lui Cioran, 2007;
  • Pavel Dan - Prozatorul Câmpiei Transilvane, 2007;
  • Pasiunea lecturii, 2008;
  • Domnița nebănuitelor trepte, teatru, 2008;
  • Eminescu în comentarii critice, 2008;
  • Bădia..., în colab. cu Ion Mărgineanu, 2008;
  • Conferințe literare, 2009;
  • Lucian Blaga, dramaturgul, 2010 (ed. a II-a, 2011);
  • Omul în colivie, proză, 2010;
  • În jurul începuturilor romanului românesc, 2010;
  • Eminescologi clujeni, 2011;
  • Escale în croazieră - Constantin Virgil Gheorghiu, 2011 (ed. a II-a, 2016);
  • Curente, mișcări, grupări literare și artistice în sec. XX, 2012;
  • Dicționarul personajelor din teatrul lui I. L. Caragiale, coordonator, Cluj-Napoca, 2012;
  • Nuvelistul Rebreanu, București, 2012;
  • Lecturi confortabile, 2012;
  • Liviu Rebreanu. Zece ipostaze ale romanului, 2013;
  • Lectura – profesiune și delectare, 2013;
  • Urmuz în conștiința criticii, București, 2014;
  • Mihail Sadoveanu. Actualitatea în rezonanță istorică, 2014;
  • Dumitru Radu Popescu în labirintul mitologiei contemporane, 2015;
  • Ion Druță: conștiință a istoriei basarabene, 2015;
  • Constantin Virgil Gheorghiu – aventura unei vieți literare, București, 2016;
  • Poezia de toate zilele, 2017;
  • Augustin Buzura. Prozatorul sondărilor abisale, Ed. Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2018.

Note

  1. ^ a b https://www.viataromaneasca.eu/revista/2019/05/o-monografie-memorialistica-a-revistei-tribuna/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  3. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  4. ^ a b c d e f „Constantin Cublesan - Ideea Europeană”, Ideeaeuropeana.ro, accesat în  
  5. ^ a b Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 431.
  6. ^ Decretul nr. 33 din 7 februarie 2004 privind conferirea Ordinului Meritul Cultural, publicat în Monitorul Oficial nr. 169 din 26 februarie 2004
  7. ^ „CUBLESAN-Constantin - Uniunea Scriitorilor din România - filiala Cluj-Napoca”, Uniuneascriitorilor-filialacluj.ro, accesat în  
  8. ^ a b c d Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, p. 432.
  9. ^ Teodor Vârgolici, „Comentarii eminesciene”, în România literară, anul XL, nr. 26, 4-11 iulie 2008.

Bibliografie

  • Aurel Sasu, Dicționar biografic al literaturii române A-L, vol. I, Ed. Paralela 45, București, 2004, pp. 431-433. ISBN: 973-697-758-7

Legături externe