Sari la conținut

Conferința de la Wannsee

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Vila de pe malul lacului Wannsee (la adresa 56 - 58 Am Grossen Wannsee), unde s-a ținut Conferința de la Wannsee în 20 ianuarie 1942

Conferința de la Wannsee a fost o întâlnire a oficialilor superiori ai Germaniei naziste, ținută în suburbia Wannsee a Berlinului în ziua de 20 ianuarie 1942.

Scopul conferinței, care a fost prezidată de Reinhard Heydrich, a fost informarea oficialilor naziști și înalților administratori guvernamentali despre planurile de aplicare a "Soluției finale a problemei evreiești", precum și asigurarea colaborării instituțiilor germane din punct de vedere logistic, mijloace de transport, alocarea de detașamente de pază, asigurarea secretului acțiunilor, propaganda, etc.[1]

Lista participanților

[modificare | modificare sursă]
Invitația subsecretarului Martin Luther la Conferința Wannsee, din partea lui Reinhard Heydrich

Într-o zi de iarnă, în 20 ianuarie 1942, au fost convocați într-o vilă izolată de pe malul lacului Wannsee, la periferia Berlinului următorii fruntași ai Germaniei naziste:

Nume Imagine Titlu A reprezentat
organizația
Sub conducerea:
SS-Obergruppenführer Reinhard Heydrich Președinte,
Comandantul RSHA
Adjunctul Reich Protector al Boemiei și Moraviei
Schutzstaffel Reichsführer-SS Heinrich Himmler
Dr. Josef Bühler Secretar de stat Guvernatorul General al Poloniei Guvernator general Dr. Hans Frank
Dr. Roland Freisler Secretar de stat Ministerul de Justiție al Reich-ului Ministrul de Justiție Dr. Franz Schlegelberger
SS-Gruppenführer Otto Hofmann Șeful Comandamentului Central de Rasă și Reașezare SS (RuSHA) Schutzstaffel Reichsführer-SS Heinrich Himmler
SS-Oberführer Dr. Gerhard Klopfer Secretar permanent Cancelaria Partidului Nazist Comandantul Cancelariei Partidului, Martin Bormann
Friedrich Wilhelm Kritzinger Secretar permanent Cancelaria Reichului Ministrul și Șeful Cancelariei Reich-ului Dr. Hans Lammers
SS-Sturmbannführer Dr. Rudolf Lange Comandantul SiPo si SD pentru districtul Lituania
Comandant adjunct al SiPo și SD pentru Reichskommissariat Ostland.
SiPo si SD, RSHA, Schutzstaffel General de brigadă-SS (germană SS-Brigadeführer) și general-maior de poliție Dr. Franz Walter Stahlecker
Dr. Georg Leibbrandt Reichsamtleiter Ministerul pentru teritoriile ocupate din est Reich Minister pentru teritoriile ocupate din est Dr. Alfred Rosenberg
Martin Luther Sub-secretar Ministerul de Externe al Reich-ului Ministrul de Externe al Reich-ului Joachim von Ribbentrop
Dr. Alfred Meyer Gauleiter
Secretar de Stat și ministru-adjunct la
Ministerul pentru Teritoriile Ocupate din Est Ministrul pentru Teritoriile Ocupate din Est, Dr. Alfred Rosenberg
SS-Gruppenführer Heinrich Müller Comandantul Amt IV (Gestapo) Oficiul de Securitate al Reich-ului (RSHA), Schutzstaffel Comandantul RSHA SS-Obergruppenführer Reinhard Heydrich
Erich Neumann Secretar de Stat Oficiul Autorității „Planului de patru ani” Autoritatea „Planului de patru ani” Hermann Göring
SS-Oberführer Dr. Karl Eberhard Schöngarth Comandant al SiPo și SD SiPo si SD, RSHA, Schutzstaffel Comandantul RSHA SS-Obergruppenführer Reinhard Heydrich
Dr. Wilhelm Stuckart Secretar de Stat Ministerul de Interne al Reich-ului Ministrul de Interne al Reich-ului Dr. Wilhelm Frick
SS-Obersturmbannführer Adolf Eichmann Secretarul Conferinței (a scris protocolul),
Directorul Biroului IV B4 al Gestapo-ului, responsabil cu aplicarea soluției finale
Gestapo, RSHA, Schutzstaffel Comandantul Amt IV SS-Gruppenführer Heinrich Müller

În cadrul documentelor pentru Conferință Adolf Eichmann a pregătit două liste, A și B care cuprindeau numărul de evrei care urmau să fie exterminați, defalcați pe țări: lista A cuprindea țările aliate (România), ocupate, ocupate parțial (Franța), sau aflate sub control german, iar lista B, state aflate sub influența germană, neutrale, sau în stare de război cu Germania (spre exemplu, Estonia fusese declarată purificată de evrei (în originalul germană : judenfrei), iar circa 1.000 de evrei care rămăseseră în Estonia după ocupația germană au fost exterminați la finele anului 1941)[2].

Listele lui Adolf Eichmann

Lista A de evrei

[modificare | modificare sursă]

Total: peste 11.000.000 de evrei

Pentru comparare, a se vedea Listele de evrei din Raportul Korherr din 18 ianuarie 1943.

Surse externe

[modificare | modificare sursă]