Comuna Găujani, Giurgiu
| Găujani | |
| — comună — | |
  Găujani Găujani (România) | |
| Coordonate: 43°44′54″N 25°42′53″E / 43.74833°N 25.71472°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ | .svg){kind=small} Giurgiu |
| Reședință | Găujani |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - primar al comunei Găujani[*] | Dumitru Marcu[*][1][2] (PSD, ) |
| Suprafață | |
| - Total | 81,02 km² |
| Populație (2021) | |
| - Total | 2.223 locuitori |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
site web oficial  | |
 | |
Modifică date / text  | |
Găujani este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Cetățuia, Găujani (reședința) și Pietrișu.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în extremitatea sud-vestică a județului, pe malul stâng al Dunării, la limita cu județul Teleorman și la granița cu regiunea Ruse din Bulgaria. Este străbătută de șoseaua națională DN5C, care leagă Giurgiu de Zimnicea.[3]
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Găujani
Români (74,67%)
Romi (17,99%)
Alte etnii (7,33%)
Componența confesională a comunei Găujani
Ortodocși (87,94%)
Creștini după evanghelie (2,25%)
Adventiști (1,93%)
Alte religii (0,54%)
Necunoscută (7,33%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Găujani se ridică la 2.223 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.513 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,67%), cu o minoritate de romi (17,99%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,94%), cu minorități de creștini după evanghelie (2,25%) și adventiști (1,93%), iar pentru 7,33% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Găujani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Dumitru Marcu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||
|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 4 | |||||
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | |||||
| Partidul PRO România | 1 | |||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Marginea a județului Vlașca și era formată din satele Găujani și Petrișu, cu 1845 de locuitori. Existau în comună două școli mixte — una la Găujani, cu 38 de elevi (dintre care 6 fete), și una la Petrișu, cu 21 de elevi (dintre care 7 fete), o moară cu aburi, și două biserici.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Dunărea a aceluiași județ, având 560 de locuitori în aceleași două sate.[9]
În 1950, comuna a fost transferată raionului Giurgiu din regiunea București. În 1968, a trecut la județul Ilfov.[10][11] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[12]
Monumente istorice[modificare | modificare sursă]
Șase obiective din comuna Găujani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Patru dintre acestea sunt situri arheologice: situl de la Cetățuia (la ieșirea din Cetatuia spre Găujani); așezarea din Epoca Bronzului (cultura Tei) din „Valea lui Guțu Gheorghe” de la sud de Găujani; situl de la „Pepeniște” (tot la sud de Găujani); și situl de la „Canalul Mare”, la est de Găujani. Celelalte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1856) din Găujani și biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1882) din centrul satului Pietrișu.
Personalități[modificare | modificare sursă]
- Mariana Nicolesco (n. 1948 - d. 2022), soprană română.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ Google Maps – Comuna Găujani, Giurgiu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Găujani, com. rur., compusă din cătunele: Găujani și Petrișul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 487.
- ^ „Comuna Găujani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege5.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Bibliografie suplimentara
Gaujani in trecerea anilor,de Marin Soare,Editura Solaris Print,Bucuresti,2012
| ||||||||||||||||
