Comuna Bucșani, Giurgiu
Bucșani | |
— comună — | |
Bucșani (Județul Giurgiu) Poziția geografică | |
Coordonate: 44°20′41″N 25°40′20″E / 44.34472222°N 25.67222222°E | |
---|---|
Țară | România |
Județ | Giurgiu |
SIRUTA | 101378 |
Reședință | Bucșani |
Componență | |
Guvernare | |
- primar al comunei Bucșani[*] | Dan Păsat[*][1] (PNL, octombrie 2020) |
Suprafață | |
- Total | 86,2 km² |
Populație (2021) | |
- Total | 3.462 locuitori |
Fus orar | UTC+2 |
Cod poștal | 087027 |
Prezență online | |
GeoNames | |
Amplasarea în cadrul județului | |
Modifică date / text |
Bucșani este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Anghelești, Bucșani (reședința), Goleasca, Obedeni, Podișor, Uiești și Vadu Lat.
Așezare
[modificare | modificare sursă]Comuna se află în zona de nord-vest a județului, pe malurile Neajlovului, în zona unde acesta primește apele afluentului Dâmbovnic. Este străbătută de șoseaua națională DN61, care leagă Ghimpați (și DN6) de Găești. La Bucșani, acest drum se intersectează șoseaua județeană DJ412C, care duce spre vest la Mârșa și spre est la Ogrezeni.[2] Prin comună trece și calea ferată București-Videle, pe care este deservită de stația Vadu Lat și de halta de călători Anghelești.
Demografie
[modificare | modificare sursă]Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Bucșani se ridică la 3.462 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.906 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,02%).[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (90,76%), iar pentru 8,58% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
[modificare | modificare sursă]Comuna Bucșani este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Dan Păsat[*] , de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Partidul Național Liberal | 10 | |||||||||||
Partidul Social Democrat | 3 |
Istorie
[modificare | modificare sursă]La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Glavacioc-Neajlov a județului Vlașca, era formată din satele Bucșanii de Jos, Bucșanii de Sus și Podișor, având în total 1172 de locuitori. Existau în comuna Bucșani o moară („a Frăsinenilor”) pe Neajlov, două biserici și două școli cu 44 de elevi (dintre care 9 fete).[7] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în aceeași plasă și comunele Obedeni, Uiești-Goleasca și Uiești-Moșteni. Comuna Obedeni, era reședința plășii și avea în compunere satele Anghelești, Bucșanii de Jos, Obedeanca, Pârlita și Vadu Lat, cu 1279 de locuitori. În comuna Obedeni existau o biserică și o școală primară mixtă cu 47 de elevi (dintre care 3 fete).[8] Comuna Uești-Goleasca, cu satele Uești-Golești și Popeasca-Ciupagea avea 744 de locuitori, o biserică, o școală mixtă și o moară pe Dâmbovnic.[9] Comuna Uești-Moșteni avea doar satul de reședință cu 244 de locuitori, și o biserică.[10]
Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Argeș a aceluiași județ. Comuna Bucșani avea 1548 de locuitori și aceeași alcătuire;[11] comuna Obedeni avea 1782 de locuitori în satele Obedeni, Vadu Lat și în cătunul Anghelești;[12] în timp ce comunele Uești-Goleasca și Uești-Moșteni fuseseră comasate sub numele de Goleasca, aceasta având 1396 de locuitori în satele Goleasca și Ueștii Moșteni.[13]
În 1950, comunele au fost transferate raionului Crevedia și apoi (după 1952) raionului Videle din regiunea București, în timp fiind comasate și formând comuna Bucșani. Comuna Bucșani a trecut cu ocazia reformei administrative din 1968 la județul Ilfov.[14][15] În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu.[16]
Monumente istorice
[modificare | modificare sursă]Treisprezece obiective din comuna Bucșani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local. Unul dintre ele este un sit arheologic, aflat „la Pod”, la marginea satului Bucșani în dreptul intrării dinspre Vadu Lat, unde s-a găsit un tell neolitic aparținând culturii Gumelnița.[17] Celelalte douăsprezece sunt clasificate ca monumente de arhitectură: vechea primărie (începutul secolului al XX-lea); biserica „Sfântul Nicolae” (1836); școala veche (începutul secolului al XX-lea); conacul Hristodor Ionescu (începutul secolului al XX-lea); casa Stan Cangea (1933, fost cămin cultural); conacul C. Angelescu (începutul secolului al XX-lea), toate din satul Bucșani; biserica „Nașterea Maicii Domnului” (1816); conacul Pascale Iagăr (începutul secolului al XX-lea), ultimele două din satul Goleasca; biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1839) din satul Obedeni; spitalul (1897); conacul Radu Iliescu (1900); și conacul Iova Ghiuresici (secolul al XIX-lea), ultimele trei din satul Vadu Lat.
Personalități născute aici
[modificare | modificare sursă]- Stelian Badea (n. 1958), fotbalist.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Google Maps – Comuna Bucșani, Giurgiu (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Bucșiani, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 678.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Obedeni, sau Obedeanca, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 524.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Uești-Goleasca” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 684–685.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Uești-Moșteni” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 685.
- ^ „Comuna Bucșani în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Obedeni în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Comuna Goleasca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Decretul nr. 15/1981”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ Cătălin Bem. „Cultura Gumelnița în vestul Munteniei”.
|
|