Limbenii Noi, Glodeni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Limbenii Noi
—  Sat  —
Limbenii Noi se află în Moldova
Limbenii Noi
Limbenii Noi
Limbenii Noi (Moldova)
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 47°43′04″N 27°37′29″E / 47.7177777778°N 27.6247222222°E / 47.7177777778; 27.624722222247°43′04″N 27°37′29″E / 47.7177777778°N 27.6247222222°E / 47.7177777778; 27.6247222222

Țară  Republica Moldova
Raion Glodeni

Guvernare
 - Primar Anatolie Buzut (PLDM[1], 2015)

Altitudine 111 m.d.m.

Populație (2014)[2]
 - Total 1.555 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata

Limbenii Noi este o localitate din raionul Glodeni, Republica Moldova. A fost menționat pentru prima oară în documentele istorice în anul 1824.

Atestat în 1824. Distanțe: pînă la centru raional Glodeni 12 km, pînă la Chișinău- 156 km.

Sat așezat alături de un iaz enorm, între șoseaua Glodeni-Fălești și c.f. Glodeni-Răuțel, în regiune de mici coline. Pe moșia localității se conturează 7 movile funerare, ce vorbesc despre lupta înverșunată a strămoșilor noștri în adîncul istoriei cu hoardele păgîne, care năvaleau din stepele asiatice. La început satul se numea Leonardovca, deoarece cătunul apăruse pe moșia boierului Leonard, îl fondaseră țărani și țigani șerbi înămiți să lucreze pămîntul.

Anul întemeierii e considerat 1824 - așa afirmă „Dicționarul statistic al Basarabiei" din 1923. O perioadaă de timp i s-a mai zis Odaia Limbeni, județul Iași cu reședință în Bălți. E știut că în martie 1849 boierii Maria și Chiriac Leonard aveau în supusenie aici și la Funduri 15 familii de țigani șerbi, care puteau oricînd fi vînduți ca unelte de muncă.

Recensamîntul din 1859, publicat în 1861 la Sankt-Petersburg, a fixat în Leonardovca, zisă și Limbenii Noi, 71 de case, fără școală și biserică. Suportînd cîteva epidemii de holeră, așezarea nouă de pe pîrîul Suvet continuă să crească furtunos. În 1897 ea a intrat în lista localităților basarabene care depășeau 500 de persoane.

Zamfir Arbore, în „Dicționarul geografic al Basarabei" (1904), ne-a lăsat moștenire urmatoarea informație:  Limbenii Noi, sau Leonardovca, sat în jud. Bălți, voloștea Fălești, așezat la nord de satul Limbenii-Vechi, pe tărmul pârâului Ustea. În apropierea satului este un iaz mare. Are 98 case, cu o populație de 921 suflete. Țăranii posedă pamînt de împroprietărire 1.307 desetine. Sunt vii și livezi cu pomi".

coala fondataă în 1903 îl avea de învățător în 1909 pe Toader Ababii, religia o preda preotul Mihail Virschii. Peste un an frecventau lecțiile 40 de băieți și 11 fete. Din 1917 mai mulți ani aici a lucrat preot Alexei Curmei, absolvent al Seminarului Teologic. În serviciu se afla din 1906. Împreună cu el lucra cîntăreț Dionisie V. Galit. Satul pe atunci numara 230 de gospodării.

în 1922, dupa înfrățirea celor doua maluri ale Prutului, Instituția română , «Casa Noastră», abilitată cu dreptul de a face reformă agrară în Basarabia, i-a improprietărit pe 241 de țărani din Limbenii Noi cu 1.072 ha de pămînt confiscat din moșia boierului Leonard. Peste un an în sat au fost înregistrate 280 de case. Satul avea scoală primară, dar administrativ se supunea primăriei din Limbenii Vechi. în toamna a. 1940, împreună cu cătunul Panteleevca, Limbenii Noi numărau 1.141 de locuitori. Potopul de foc, dezlănțuit peste un an, a mistuit din acest sat viețile a zeci de bărbați. Primul recensămînt de dupa război a însumat în Limbenii Noi 948 de locuitori.

în 1965 cătunul Panteleevca s-a contopit definitiv cu Limbenii Noi. în 1979 Limbenii Noi număra 700 de bărbați și 758 de femei, în 1989; recensămîntul din oct. 2004 a fixat aici 1.674 de cetățeni. Către 1 oct. 2007 populația satului crescuse cu 90 de inși, mulți reveniseră la vatră de la munci grele în străinătate.

Referințe[modificare | modificare sursă]