Chețani, Mureș

Coordonate: 46°27′51″N 24°01′40″E ({{PAGENAME}}) / 46.46417°N 24.02778°E
Chețani
Maroskece Ketzenbrück
— sat și reședință de comună —

Chețani Chețani (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Mureș
Comună	Chețani

SIRUTA	116055
Atestare	1444

Altitudine	279 m.d.m.

Populație (2011)
- Total	1.195 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	547150
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online
GeoNames

Chețani pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Modifică date / text

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Chețani, Mureș

Chețani (în trecut Cheța; în maghiară Maroskece, în germană Ketzenbrück) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN15 între Târgu Mureș și Turda.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În Evul Mediu satul ca domeniu latifundiar a aparținut mai multor familii nobiliare. Vladislav I al Ungariei a donat localitatea familiei Gerendi din localitatea vecină Luncani. Documentele atestă că în 1574 a intrat în posesia Famille Apafi^⁠(fr) care a schimbat domeniul cu principele Transilvaniei, Sigismund Báthory. În 1597 contele István Apor, prefectul comitatului Turda a devenit noul propietar al satului și castelului.În castelul familiei Apafi (ulterior cumpărat de familia Korda) s-au ținut în Evul Mediu mai multe ședințe ale Dietei transilvane. Castelul a fost demolat complet, numai numele locului (Cordăiești) mai amintește de existența sa.^[2]

Până în 1919 a făcut parte din comitatul Turda-Arieș. În perioada interbelică a făcut parte din plasa Luduș, în cadrul județului Turda.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125), localitatea apare sub numele de „Ketze”. Între satele Ketze (Chețani), Hadrev (Hădăreni) și Keresztur (Grindeni) pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Cele două locuri se găsesc la distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.255 locuitori, dintre care 1.221 români, 19 maghiari, 11 țigani și 4 evrei.^[3] Sub aspect confesional au fost înregistrați 806 greco-catolici, 426 ortodocși, 16 reformați, 4 mozaici și 3 romano-catolici.^[4]

Note[modificare | modificare sursă]

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Ferenc Léstyán. „Maros-Ludas és Hadrév környéke” (în maghiară). Adatbank. Accesat în 1 ianuarie 2020.
^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 486.
^ Idem, pag. 746.