Chețani, Mureș

Coordonate: 46°27′51″N 24°01′40″E / 46.46417°N 24.02778°E46°27′51″N 24°01′40″E / 46.46417°N 24.02778°E
Chețani
— *sat și reședință de comună[]** —
Chețani
Chețani Chețani (România) Localizarea satului pe harta României

Țară	România
Județ	Mureș
Comună	Chețani

SIRUTA	116055
Atestare	1444

Altitudine	279 m.d.m.

Populație (2011)
- Total	1.195 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	547150
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online
GeoNames

Chețani pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73
Modifică date / text

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Chețani, Mureș

Chețani (în trecut Cheța; în maghiară Maroskece) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Mureș, Transilvania, România.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Localitatea este situată pe râul Mureș, pe drumul național DN15 între Târgu Mureș și Turda.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Sat românesc^{[necesită citare]}, a aparținut în trecut succesiv domeniului funciar al familiei nobiliare din localitatea învecinată Luncani, domeniului familiei nobiliare maghiare Apafi, respectiv familiei nobiliare Korda. În castelul familiei Apafi (ulterior cumpărat de familia Korda) s-au ținut în Evul Mediu mai multe ședințe ale Dietei transilvane. Castelul a fost demolat complet, numai numele locului (Cordăiești) mai amintește de existența sa.

Până în 1919 a făcut parte din comitatul Turda-Arieș. În perioada interbelică a făcut parte din plasa Luduș, în cadrul județului Turda.

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 125), localitatea apare sub numele de „Ketze”. Între satele Ketze (Chețani), Hadrev (Hădăreni) și Keresztur (Grindeni) pe hartă sunt marcate prin "Gericht" și prin semnul π două locuri publice de pedepsire a delicvenților în perioada medievală. Cele două locuri se găsesc la distanță unul față de celălalt, pe vârfurile a două dealuri.

Demografie[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 1930 au fost înregistrați 1.255 locuitori, dintre care 1.221 români, 19 maghiari, 11 țigani și 4 evrei.^[2] Sub aspect confesional au fost înregistrați 806 greco-catolici, 426 ortodocși, 16 reformați, 4 mozaici și 3 romano-catolici.^[3]

Note[modificare | modificare sursă]

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 486.
^ Idem, pag. 746.