Biserica de lemn din Sărata

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” din Sărata, municipiul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud, foto: iulie 2009.
Biserica (vest)
Portalul exterior
Iconostasul
Scene din viața lui Iisus
Scene din ciclul patimilor lui Iisus
Iconostasul, primele două registre
Duminica mironosițelor
Biserica (sud)
Consolă și detaliu portal

Biserica de lemn din Sărata, municipiul Bistrița, județul Bistrița-Năsăud datează din anul 1755.[1] Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, cod LMI BN-II-m-A-01694.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Istoricul bisericii menționează că a existat o inscripție cu datarea 1735, dar care s-a șters. Planul și elevația sa prezintă câteva particularități. Planul dreptunghiular este format din pronaos, despărțit de naos printr-un perete plin; ușa de intrare este pe latura sudică. În continuarea naosului este absida altarului, decroșată, cu trei laturi, ce se îmbină în unghiuri drepte. Pe latura sudică se află pridvorul, format prin prelungirea acoperișului, ce se sprijină pe șase stâlpi. El înglobează și porțiunea decroșată a absidei altarului. Prin această modificare forma acoperișului devine asimetrică, cu panta de pe latura sudică mai domoală și mai lungă. Acoperișul de șindrilă este unitar, având deasupra pronaosului un turn de bază pătrată, prevăzut cu o galerie cu câte o singură arcadă de fiecare latură. Turnul se termină printr-un coif alungit, ce domină construcția și care se sprijină pe o bază octogonală. La exterior se remarcă consolele în trepte, unele având doar un rol decorativ. Stâlpii de la pridvor care susțin acoperișul se termină sub streașină cu ramificații prinse în cuie de lemn și cu profile în acoladă. Ușa de intrare din pridvor are latura de sus semicirculară, ancadramentul decorat cu brâu sub formă de funie răsucită și numeroase rozete. Motive tematice sunt tăiate și în balustrada pridvorului, la baza turnului, iar unele ferestre au gratii metalice, ornate cu mici volute.[2]

Pictura[modificare | modificare sursă]

Pronaosul pictat are următoarele reprezentări: Izgonirea din Rai, Corabia lui Noe, Jertfa lui Avraam, fragmente din ceata sfinților, Sfinții Împărați Constantin și Elena, Sfântul Nicolae, Arhanghelul Mihail, Maica Domnului cu Pruncul, Iisus.

În naos, pe pereții laterali, reprezentări ale mucenicilor, iar pe bolta semicilindrică, scene din minunile și patimile lui Iisus.

Iconostasul este prevăzut doar cu două intrări, un element arhaic. În registrul superior este scena Răstignirii, cu Maria, Maria Magdalena, Ioan, soldați, cei doi tâlhari și un peisaj cu case, și cei patru evangheliști. Cu un registru mai jos este redat Iisus Pantocrator, având în dreapta și stânga Apostolii. Pictura este însoțită de texte în limba română scrise cu caractere chirilice. În naos se mai păstrează un candelabru din lemn, o cruce pictată și icoane pe lemn, între care se remarcă icoana Sfântului Nicolae.[3]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lăcașuri de cult din România
  2. ^ Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, pag.182
  3. ^ Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, pag.183

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Studii monografice
  • Cristache-Panait, Ioana și Scheletti, Ion (). „Monumentele de lemn din județul Bistrița-Năsăud în lumina istoriei”. Buletinul Monumentelor Istorice. 1975 (I): 63–73. 
  • Mândrescu, Gheorghe (). „Informații despre construcțiile și inventarul bisericilor din fostul protopopiat Cristeștii Ciceiului într-un protocol din anul 1846”. Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei. X: 189–209. 
  • Mândrescu, Gheorghe (). „Biserici de lemn din Țara Năsăudului și din Ținutul Bistriței”. Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului. 1982: 159–192. 
  • Porumb, Marius (). Zugravi și centre românești de pictură din Transilvania secolului al XVIII-lea. AMAC, XIX, p. 115, 122. 
  • Chintăuan, Ioan (). Biserici de lemn din Bistrița-Năsăud. Complexul muzeal Bistrița-Năsăud. 
  • Preot Protopop Vidican, Alexandru - coodonator (). Protopopiatul Ortodox Român Bistrița. Monografie. Album. Karuna Bistrița. 
  • Chintăuan, Ioan, Bolog, Mihaela și Pop, Florica (2002). Biserici de lemn din Bistrița-Năsăud, ghid, Cluj Napoca: Supergraph. ISBN 973-99892-4-1.

Vezi și[modificare | modificare sursă]


Legături externe[modificare | modificare sursă]

Imagini din interior[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]