Biserica de lemn din Vermeș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Biserica de lemn din Vermeş, județul Bistrița-Năsăud, foto: 2009.
Prestolul bisericii de lemn, rămas pe amplasamentul inițial din Miceștii de Câmpie.
Nava spre iconostas
Uşile împărăteşti (detaliu)

Biserica de lemn din Vermeș a fost construită în jurul anului 1700 în localitatea Miceștii de Câmpie. În anul 1904, după ce sătenii din Micești și-au construit o nouă biserică de zid, biserica veche de lemn din fața noului lăcaș de cult, a fost donată credincioșilor ortodocși din satul Vermeș.

Istoric și trăsături[modificare | modificare sursă]

Satul Vermeș este situat la 2 km de centrul de comună Lechința. Satul este atestat în documente pentru prima dată în 1333, sub numele de Vermus, când preotul Iacob al satului a plătit 1 ferto de argint. În 1439 satul apare sub numele de Vermes, iar în 1441 sub numele de Wermes, majoritatea locuitoriilor săi fiind sași[1]. Prima distrugere, atestată documentar. a caselor și bisericii românilor de către sașii din Vermeș s-a petrecut în urma „Ultimatum”-ului care suna așa: „Dacă la 1 iunie (1713) se mai află case (românești) pe loc, acelea vor fi arse și prefăcute în cenușă”[2]. Unele case și biserica au fost refăcute dar în luna mai, 1760, toți românii din sat au fost obligați să plece. Li s-a demolat și biserica și casele[3]. După cum rezultă din acte și izvoarele nescrise, prin anul 1850 s-au așezat 10 familii de români creștini ortodocși, dar aceștia nu aveau biserică. Biserica veche de lemn, de lângă cimitir, a fost primită ca donație de la Parohia Miceștii de Câmpie în anul 1904. Între anii 19621963, biserica a fost renovată atât la exterior, cât și interior. Acoperișul, care inițial era din șindrilă, a fost înlocuit cu unul din tablă zincată. În prezent, biserica veche de lemn se află într-o stare avansată de degradare, având aceeași soartă cu a altor biserici de lemn, abandonate și căzute în uitare, după ce comunitățile respective și-au construit biserici noi de zid (noua biserică din Vermeș, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” și „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, a fost terminată în anul 2002).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Monumente - Fosta biserică evanghelică fortificată (actuala biserică ortodoxă) din Vermeș
  2. ^ Florian Porcius, „Istoria Districtului Năsăud” Arhiva Someșană, nr. 9 , Năsăud, 1929, pag. 15
  3. ^ Virgil Șotropa, Arhiva Someșană. „Soarta românilor din satele săsești” Năsăud, 1936, nr. 18, pag. 307

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • (1982) Monumente istorice și de artă religioasă din arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului, Cluj Napoca: Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului.
  • Chintăuan, Ioan, Bolog, Mihaela și Pop, Florica (2002). Biserici de lemn din Bistrița-Năsăud, ghid, Cluj Napoca: Supergraph. ISBN 973-99892-4-1.
  • Istoricul bisericii de lemn din Vermeș - preot paroh Greab Simion

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Imagini din exterior[modificare | modificare sursă]


Imagini din interior[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Biserica de lemn din Vermeș