Sfinții Împărați Constantin și Elena

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

  In luarea  de masuri  favorabile  Bisericii, imparatul proceda cu mult tact si treptat (el insusi s-a botezat numai inainte de a muri).

Sfinții Împărați Constantin și Elena
Brosen icon constantine helena.jpg
Icoană ortodoxă bulgară reprezentând pe Constantin cel Mare și mama sa Elena
Date importante
Născut(ă) Sfânta Elena - cca.248, Bythinia, Imperiul Roman
Sfântul Constantin - 27 februarie 272, Niš, Imperiul Bizantin
Decedat(ă) Sfânta Elena - cca.329, Nicomedia, Imperiul Roman
Sfântul Constantin - 22 mai 337, Nicomedia, Imperiul Bizantin
Venerat(ă) în Biserica Ortodoxă
Biserica Coptică
Biserica Catolică Orientală
Biserica Greco-Catolică
Rămășițe pământești Catedrala Patriarhală din București - părticele din moaște
Sărbătoare 21 mai
Gloriole.svg Sfinți
Sfinții Împărați Constantin și Elena, frescă din sec. al XVI-lea, Biserica Sf. Maria din Vlaherna, Berat, Albania
Biserica Sf. Constantin si Elena din Hermeziu2.jpg

Sfintii Imparati

Constantin si Elena

Dupa 300  de ani de suferinte si de prigoniri, Biserica crestina s-a putut bucura si de zile mai senine, mai ales in zilele de domnie ale imparatului Constantin cel Mare.Indemnat si de imparateasa Elena, mama sa, care era o crestina cu frica de Dumnezeu, Constantin cel Mare a aratat multa dragoste pentru crestini si a oprit persecutiile impotriva lor.

Constantin cel Mare stapanea numai partea apuseana a Imparatiei Romane. Spre sud, in partile Italiei de azi domnea Maxentiu, care era un mare dusman al crestinismului, Maxentiu il dusmanea de moarte si pe Constantin si, in ascuns, lucra la daramarea puterii lui. Din aceste pricini intre cei doi imparati s-a  iscat un  razboi. Constantin cel Mare  a pornit catre Mxentiu. Oastea lui nu era prea numeroasa, dar  avea cu ea nadejde in victorie , caci ostasii lui Costantin erau  in cea mai mare parte crestini.

In drum  spre campul de batalie, lui  Costantin I s-a aratat  la amiaza, deasupra soarelui, o cruce stralucitoare  pe  care sta scris:,,Prin acest semn  vei invinge”.In noapte urmatoare, Mantuitorul Hristos I S-a aratat in vis imparatului si ii spuse ca Sfanta Cruce are sa-i fie semn de izbanda.A doua zi, la  porunca lui Costantin, pe toate steagurile s-a cusut semnul crucii, iar ostasii l-au asezat pe coifurile si pe scuturile lor.

Intr- adevar, Costantin cel Mare a  iesit biruitor din lupta si, in chipul acesta, a ajuns stapan peste partea de sud a Imparatiei Romane.In  semn de pretuire  pentru crestini, Constantin a alcatuit un act foarte  important, cunoscut sub numele de ,, Edictul de la Milan” (in anul 313). Prin el li se  dadea crestinilor dreptul de a se inchina in libertate deplina.

Sfanta Elena

Constantin cel Mare  avea un cumnat cu numele liciniu, El stapanea in rasaritul imperiului. Dupa o  vreme , Liciniu s-a indepartat  Constantin si ii  persecuta pe crestinii din partea locului.

De aceea Constantin  a pornit  razboi si impotriva lui, l-a invins si i–a luat  tronul.  Liciniu  a murit , iar  Constantin  cel Mare  a ajuns singur stapanitor peste intreaga Imparatie Romana.

Cu  biruinta  lui Constantin cel Mare  a izbandit si crestinismul. Imparatul i-a scos pe crestini din temnite, le-a restituit averile pe care ei le  pierdusera in  vremea prigoanelor, i-a  asezat pe multi in slujbe  de seamna si le-a  ridicat biserica , chiar pe cheltuiala imperiului.

La fel de multa  vrednicie  a aratat si mama  sa, Elena . Ea s-a asezat  cu locuinta  tocmai  la Locurile Sfinte  si  si-a cheltuit averea intreaga pentru ajutorarea  celor  necajiti si neputinciosi si pentru inaltarea unor  lacasuri  sfinte. Imparateasa  Elena a pus  lucratori sa sape  pe Golgota si sa dezgroape  crucea  Mantuitorului. Sapand, ei au aflat trei cruci, dar nu stiau pe care  a fost rastignit Domnul. Traditia  spune ca o femeie foarte bolnava , atingandu-se de cele trei cruci, se tamadui indata atunci cand atinse Crucea lui  Iisus.Sfanta  cruce  a fost apoi  ridicata de acolo  si inaltata cu toata cinstea in una din bisericile Ierusalimului.

De atunci , la 14 septembrie din fiecare an , praznuim sarbatoarea,, Inaltarea Sfintei Cruci”.

Ridicarea Sfintei Cruci

Mama imparatului , Elena , impreuna cu sotia  si sora acestuia , a acordat sprijin material si moral  crestinismului. Astfel s-au construit  unele  biserici crestine, unele din ele  monumentale ( amintim pe cele din Palestina , Roma, Nicomidia), iar unele temple au fost transformate in  Biserici crestini. Construirea unei noi  capitale , Constantinopol, fara edificii pagane , cu biserici crestine , a aratat ca imparatul  Constantin a dorit sa dea  imperiului o capitala crestina.

Noua capitala  a avut  o deosebita  importanta  atat  din punct de vedere  politic, cat si religios.Constantinopolul  era mai aproape  de centrele  crestine si astfel punea  in umbra  vechea capitala.

Un alt mare sprijin acordat Bisericii de imparatul  Constantin a fost convocarea  Sinodului I  ecumenic de  la Niceea(325). Sinodul  a combatut erezia  ariana  si a  deschis calea ortodoxiei, pe care imparatul Teodosie cel Mare o va decreta ca religie  oficiala  si de stat  a intregului Imperiu Roman.

Imparatul  Constantin cel Mare  a fost botezat cu putin  timp inainte  de a muri.  Pentru  meritele sale si  pentru  sprijinul acordat crestinismului, dupa  lunga perioada de persecutii, Biserica I-a trecut in  randul sfintilor,  impreuna cu mama sa, Elena , numindu-I pe amandoi cei intocmai cu Apostolii.

Istoria Sfintei Elena și a fiului ei, Constantin, ne arată că izvorul luminii sufletești este Crucea Sfântă a Mântuitorului și ne îndeamnă să imprimăm pe steagul vieții noastre acest semn dumnezeiesc.

După trei secole de suferințe și sacrificii, lumea creștină trăiește o primăvară a vieții spirituale și materiale, pentru care aduce mulțumire lui Dumnezeu și laudă Sfintei Elena Augusta și fiului ei, Constantin

Numele de Elena[modificare | modificare sursă]

Elena este un nume foarte vechi și răspândit, mai ales, în lumea greacă; se pare că a fost numele unei divinități a luminii și se aseamănă cu cuvintele grecești helàne = făclie, torță, și hèle = strălucirea soarelui (a se compara cu helioterapia = tratament cu raze solare); poate avea și formele: Ileana, Leana, Lina, Alen, Alina, Lenuș, Ela, Lili, Elen, Nelly, Ilona și altele asemănătoare.