Sari la conținut

John R. Searle

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
John R. Searle

John Searle ()
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Colorado, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (93 de ani)[5] Modificați la Wikidata
Tampa, Florida, SUA Modificați la Wikidata
Cetățenie Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
Religieateism Modificați la Wikidata
Ocupațiefilozof
cadru didactic universitar[*]
cercetător al inteligenței artificiale[*]
lingvist Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[6]
engleza americană Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materChrist Church[*][[Christ Church (constituent college of the University of Oxford in England)|]][7]
University of Wisconsin–Madison
Shorewood High School[*][[Shorewood High School (public high school in the Village of Shorewood, Milwaukee County, Wisconsin)|]]  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Berkeley din California  Modificați la Wikidata
Influențat deLudwig Wittgenstein  Modificați la Wikidata
PremiiBursă Guggenheim[*] ()[8]
National Humanities Medal[*][[National Humanities Medal (American award for contributions to Humanities)|]] ()[9]
Albertus-Magnus-Professur[*][[Albertus-Magnus-Professur (science award conferred by the University of Cologne)|]] ()[10]
prix Jean-Nicod[*][[prix Jean-Nicod (French award for philosophical research on cognition)|]] ()[11]
Premio Internacional de Ensayo Jovellanos[*][[Premio Internacional de Ensayo Jovellanos (literary award)|]] ()[12]
Membru al Academiei Americane de Arte și Științe[*]
Rhodes Scholarship ()[7]
tytuł doktora honoris causa Uniwersytetu Łódzkiego[*][[tytuł doktora honoris causa Uniwersytetu Łódzkiego |]] ()  Modificați la Wikidata
Profesor pentruWilliam Hirstein[*][[William Hirstein (filosof american)|]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
John Searle, profesor de filozofie la UC Berkeley

John Rogers Searle (AFI: /sɜrl/) (n. , Colorado, SUA – d. , Tampa, Florida, SUA) a fost un filozof american. Principalele sale domenii de activitate sunt filozofia limbajului, filozofia minții, ontologie socială, precum și părți din metafizică. Searle a fost profesor de filozofie la Universitatea Berkeley din California.

Forța ilocuționară

[modificare | modificare sursă]

Primele studii ale lui Searle continuau eforturile de cercetare ale profesorilor săi John Langshaw Austin si Peter Frederick Strawson. Actele vorbirii lui Searle au dezvoltat analizele actelor performative descrise de John Langshaw Austin. Searle s-a concentrat doar asupra actelor ilocuționare, actele performate atunci când spui ceva.

In analiza propozițiile (vezi Speech Acts p. 22)

  1. Sam fumează frecvent.
  2. Fumează Sam frecvent?
  3. Sam, fumează frecvent!
  4. Ar fuma Sam frecvent.

au fiecare același conținut propozițional, Sam fumează, dar diferă din punctul de vederea al forței ilocuționare , fiind respectiv o afirmație, o întrebare, un ordin, sau o exprimare a unei dorințe.

Searle explica modul in care forța ilocuționară a unei propoziții poate fi descrisă ca respectând anumite reguli, anumite condiții. Aceste reguli trasează circumstanțele și scopurile fiecărui act ilocuționar. Searle propune patru tipuri generale de reguli.

De obicei o ilocuție are un conținut propozitional specificabil. De pilda, o cerere are un conținut viitor în timp ce o declarație poate avea orice tip de conținut. Unele ilocuții cum sunt urările nu au nici un asemenea conținut.

Anumite condiții de background sunt necesare pentru succesul oricărui act ilocuționar. de exemplu, pentru succesul unei cereri, este necesar ca cel care o primește să fie capabil să o îndeplinească, iar cel care o formulează să creadă in abilitatea sa de a o putea indeplini. Pentru ca o urare să aibă succes cei doi trebuie să se fi întâlnit sau măcar cunoscut. Searle numește toate acestea condiții preparatorii.

O urare poate fi nesinceră. Dar pentru a mulțumi cuiva e necesar ca vorbitorul să fie sincer in aprecieri, si pentru a pune sincer o întrebare, el trebuie să-si dorească să primească un răspuns. Searle a numit asta condiția de sinceritate.

In cele din urmă și cea mai importantă condiție cere ca fiecare ilocuție să fie descrisă in termenii a exact ceea ce încercă să facă. Astfel o aserțiune contează exact pe prezumția că acel ceva se întâmplă cu adevărat. O întrebare contează doar ca o încercare de a obține o informație suplimentară. A mulțumi cuiva contează doar ca o exprimare a gratitudinii. Asta asumă intenția vorbitorului sau intentionalitatea propozitiei, idee care a devenit un focus in operele de maturitate ale lui Searle.

Inteligență artificială puternică

[modificare | modificare sursă]

Argumentul împotriva a ceea ce el numește " AI puternic" este parte a unei poziții ceva mai largi, ce cuprinde relația dintre minte și corp. Searle se opune deopotrivă dualismului si reductionismului în favoarea unei poziții pe care o numește " naturalism biologic." Punctul său de vedere caracterizează conștiința drept un fenomen emergent al organismului care are doar proprietăți fizice (analog modului în care presiunea unui gaz e o proprietate emergentă a milioanelor de molecule care se ciocnesc).

Camerei chinezestiIntenționalitatea sta în inima teoriei lui Searle a Camera chinezească argument împotriva intelligenței artificiale care spune că din moment ce mințile posedă intenționalitate, dar computerele nu, computerele nu pot minți.

Intenționalitatea

[modificare | modificare sursă]

Searle a generalizat mai apoi aceasta descriere a forței ilocuționare si a tratat-o ca un caz specific al intentionalității. Făcând asta el a identificat o proprietate a fenomenelor intenționalității si a numit-o direcție de suprapunere (direction of fit). De exemplu, daca cineva vede o floare starea lui mentala se muleaza pe starea lumii. Direcția de suprapunere este dinspre minte către lume. Dar daca altcineva ridică mâna și vrea sa culeagă floarea scopul sau este ca lumea să se muleze peste starea lui mentală. Deci direcția de suprapunere este dinspre lume către minte.

El a utilizat termenul background, intr-un mod strict tehnic, in linii mari însă aceasta este contextul în care actul intențional se petrece. E foarte important faptul ca el include înțelegerea lumii de către actor, (subiect), inclusiv a modului in care ceilalti pot lua parte la activitățile intenționale.

Intenționalitatea socială

[modificare | modificare sursă]

Searle furnizează o bază teoretică puternică pentru utilizarea noțiunii de intenționalitate in contexte sociale ceva mai largi. Intenționalitatea e un termen tehnic care înseamna proprietate. Intenționalitatea indică faptul că cineva a atașat un anume sens unui obiect, l-a încărcat cu o credință anume, o proprietate și asa mai departe. E un sens ceva mai larg decât cel al intenției înțeleasă in sens comun. In tratatul Collective intentions and actions Searle cauta sa explice intentiile colective ca o forma distincta de intentionalitate.

Teze ale intenționalității

[modificare | modificare sursă]
1. Comportamentul intențional există, și el nu este suma comportamentelor intenționale individuale.
2. Intențiile colective nu pot fi reduse la cele individuale.
3. Cele doua teze functioneaza doar daca :
a. Societatea constă in nimic altceva decit din indivizi, nu exista o conștiință de grup.
b. Intenționalitatea individuală sau de grup e independentă de adevărul sau falsitatea credințelor individuale.

Searle dezvolta o notatie a intentiei colective care le leaga pe cele doua dar le tine in acelasi timo distincte. De aceea:

4. Intentionalitatea colectivă presupune un sens de Background al celuilalt ca actor social – capabil sa ia parte la activitati colective.

In final toate acestea la un loc conduc la concluzia ca:

5. Teoria intentionalității si notiunea de background, sunt capabile sa explice intentionalitatea colectiva.

Construcția realității sociale

[modificare | modificare sursă]

Searle a aplicat recent analiza intenționalității la constructe sociale. Interesul său merge în direcția în care anumite aspecte ale lumii noastre se nasc ca rezultat a intenționalității combinate a celor care se folosesc de ele. De exemplu, o bancnotă de zece lei este o bancnotă de zece lei doar în virtutea acestei intenționalități colective. Și asta pentru că cei care o folosesc cred în valoarea ei economică. Asta în ciuda faptului că guvernul român se străduiește să-i dea valoare. Imaginați-vă că vreți să cumpărați ceva de la cineva care nu-i recunoaște valoarea. Până nu-l convingeți că are valoarea, bancnota nu e decât o bucată de hârtie colorată. Asemenea obiecte constructe sociale ne fac viețile mai ușoare. Chiar limba pe care o folosim, proprietatea sau relațiile cu ceilalți depinde de asemenea intenționalități.

Spre finalul cărții The Construction of Social Reality (Construcția realității sociale) Searle prezintă argumente în favoarea unui realism în filozofia modern.

Opera selectivă

[modificare | modificare sursă]
  • Speech Acts. En Essay in the Philosophy of Language , (1969)
  • The Campus War, (1971)
  • Expression and Meaning. Studies in the Theory of Speech ActsMeaning, (1979)
  • "Minds, Brains and Programs", The Behavioral and Brain Sciences.3, pp. 417–424. (1980)
  • Intentionality. An Essay in the Philosophy of Mind, (1983)
  • Minds, Brains and Science, Harvard University Press, Cambridge, Mass. (1984)
  • Foundations of Illocutionary Logic, in colaborare cu Daniel Vanderveken, 1985;
  • Mind, Language and Society. Philosophy in the Real World, 1988.
  • studiul "Collective intentions and actions".(1990) in Intentions in Communication J. M. P. R. Cohen, & M. and E. Pollack. Cambridge, Mass.: . MIT Press: 401-416.
  • The Construction of Social Reality, (1995)
  • Rationality in Action, MIT Press, (2001)
  • The Rediscovery of the Mind, (1995) ISBN 0-262-69154-X
  • The Construction of Social Reality, 1996;
  • The Mistery of Conciousness, 1997;
  • John Searle (Philosophy Now), Nick Fotion, ISBN 1-902683-09-9
  • Mind, (2004)

Traduceri în limba română

[modificare | modificare sursă]
  1. „John Searle” (în engleză). Internet Movie Database. Wikidata Q37312. Accesat în .
  2. „John Searle” (în engleză). SNAC. Wikidata Q29861311. Accesat în .
  3. Andrew Bell. „John Searle” (în engleză). Ilustrator: Andrew Bell. Encyclopædia Britannica Online[*]. OCLC 71783328. OL 15859174W. Wikidata Q5375741. Accesat în .
  4. „John Rogers Searle” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. . OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
  5. „John Searle”. Arhivat din original la . Accesat în .
  6. Bibliothèque nationale de France. „John Searle” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  7. 1 2 „Rhodes Scholar Database”. Wikidata Q88887963. Accesat în .
  8. „John Searle” (în engleză). Guggenheim Fellows database[*]. Wikidata Q107425373. Accesat în .
  9. „John Searle”. National Endowment for the Humanities[*]. Accesat în .
  10. „John Searle”. Universitatea din Köln. Accesat în .
  11. „Jean-Nicod Lectures and Prize”. Accesat în .
  12. http://www.premiojovellanos.com/todas-las-ediciones.html. Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]

All by John Searle:

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Wikicitat
Wikicitat
La Wikicitat găsiți citate legate de John R. Searle.