Benzion Netanyahu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Benzion Netanyahu
Benzion Netanyahu 2007.jpg
Benzion Netanyahu, fotografie la vârsta de 97 ani, în 2007
Date personale
Nume la naștere Benzion Mileikowsky Modificați la Wikidata
Născut [1][2][3] Modificați la Wikidata
Varșovia, Imperiul Rus Modificați la Wikidata
Decedat (102 ani)[4][1][2][3] Modificați la Wikidata
Ierusalim, Israel Modificați la Wikidata
Înmormântat Har HaMenuchot[*] Modificați la Wikidata
Părinți Nathan Mileikowsky[*] Modificați la Wikidata
Frați și surori Elisha Netanyahu[*] Modificați la Wikidata
Copii Beniamin Netaniahu
Yonatan Netanyahu[*]
Iddo Netanyahu[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Flag of Poland.svg Polonia Modificați la Wikidata
Ocupație istoric
pedagog[*]
scriitor
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Alma mater Universitatea Ebraică din Ierusalim  Modificați la Wikidata
Organizație Universitatea Cornell  Modificați la Wikidata
Premii Honorary doctor of the University of Valladolid[*] ()[5]

Benzion Netanyahu (în ebraică: בֶּנְצִיּוֹן נְתַנְיָהוּ - Bentzion Netanyahu, numele la naștere:Bentzion Mileikowsky, n.25 martie 1910 - d.30 aprilie 2012) a fost un istoric israelian, activist în mișcarea sionistă revizionistă, profesor de istorie la Universitatea Cornell în Statele Unite. Netanyahu a fost un timp secretarul personal al lui Vladimir Zeev Jabotinsky, părintele sionismului revizionist, și redactor al Enciclopediei Ebraice. O mare parte din viață a trăit în Statele Unite. S-a specializat cu deosebire în istoria evreilor din Spania. A fost, între altele, tatăl lui Binyamin Netanyahu, prim ministrul Israelului, și al lui Yonatan Netanyahu, comandat al forței speciale israeliene de comando, care a căzut în Operațiunea Entebbe.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Anii de copilărie și tinerețe[modificare | modificare sursă]

Bentzion Mileikowsky s-a născut la Varșovia, în Polonia, care făcea in acea vreme parte din Imperiul Rus, ca fiul al rabinului de origine lituaniană Nathan Mileikowski, scriitor și activist sionist, și a lui Sara, născută Lurie. Nathan Mileikowski ținea conferinte prin Europa si Statele Unite în favoarea sionismului, iar în anul 1920 a decis împreună cu întreaga familie să emigreze în Palestina, care intrase nu de mult sub dominația Marii Britanii. El a schimbat numele familiei în numele ebraic „Netanyahu”. Netanyahu era un pseudonim cu care Nathan Mileikowski își semna articolele. Dupa o sedere temporara la Jaffa, la Tel Aviv și la Safed, familia Netanyahu s-a stabilit la Ierusalim. Benzion Netanyahu a studiat la Seminarul pedagogic al lui David Yellin și apoi făcut studii de istorie, mai ales istorie medievală, la Universitatea Ebraică. Deși tatăl său era rabin, Benzion a adoptat concepții laice. El folosea uneori pseudonimul „Nitay”.

Activitatea în cadrul sionismului revizionist[modificare | modificare sursă]

Tot in anii de studenție Netanyahu a devenit activ în mișcarea sionismului revizionist, care sub conducreea lui Jabotinski s-a desprins din sionismul mainstream pentru că era nemulțumită de compromisurile la care acesta era dispus sub presiunile britanice, și care susținea o ideologie de dreapta - mai naționalistă și conservatoare decât cea a sionismului social-democrat care domina viața politică evreiască din Palestina. Revizionismul susținea necesitatea unui „zid de fier” ideologic care să protejeze pe evreii din Palestina de ostilitatea vecinilor lor arabi. Benzion Netanyahu a fost în anii 1934-1935 co-redactor al revistei lunare ebraice „Betar” și redactor al organului cotidian al sionismului revizionist „Hayarden” (Iordanul) care a apărut la Ierusalim în anii 1933-1934, până ce a fost interzis de autoritățile mandatare britanice.

După ce nu a reușit să-l convingă pe Itamar Ben Avi, fiul lui Eliezer Ben-Yehuda să-și pună ziarul sub auspiciile sionistilor revizioniști, Netanyahu a înființat în 1931 cotidianul Haam, (Poporul), care, și el, a fost închis după câteva luni de către britanici. După buletinul „Hayarden”, în 1938, Netanyahu a înființat ziarul Hamashkif (Observatorul). În anii 1935-1940 Netanyahu a fost și redactor la Editura politică sionistă din Ierusalim și Tel Aviv

În anul 1940 Netanyahu a plecat în Statele Unite, unde, la New York, a fost, pentru scurtă vreme, secretarul personal al lui Jabotinsky, care se afla în exil și căuta un suport american pentru sionismul revizionist. După moartea lui Jabotinsky în acel an, Netanyahu a fost director executiv al „New Zionist Organization of America” (Noii Sioniști din America), mișcare rivală a Organizației Sioniste din America, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1948. A depus eforturi de convingere a multor personalități din rândurile evreilor și ale oamenilor de vază din Statele Unite - senatori, congressmeni, scriitori,, politicieni etc,- între care Dean Acheson și Dwight Eisenhower, pentru a-i convinge să sprijine înființarea statului evreiesc independent în Palestina.

În S.U.A. el a studiat la Dropsie College din Philadelphia, actualmente Centrul de Studii Iudaice Avansate al Universității Pennsylvania. Lucrarea sa de doctorat a consacrat-o lui Don Isaac Abrabanel, rabin, cărturar, bancher și politician care a fost nevoit să părăsească Spania în cursul Exodul evreilor din Spania.

După publicarea planului ONU de împărțire a Palestinei între un stat evreiesc și altul arab, și adoptarea lui la Adunarea Generală a ONU din 29 noiembrie 1947 Benzion Netanyahu a semnat în New York Times o petiție împotriva acestuia.

În 1949 s-a întors in statul evreiesc recent întemeiat, stabilindu-se in cartierul Talpiot din Ierusalim.A încercat să intre în politică, însă a eșuat.

Ca sionist revizionist și deci, din opozitia naționalistă, Netanyahu avea mai puține sanse de a obține o poziție de profesor în establishmentul academic al Israelului din primii ani de existență. Nefiind acceptat la Universitatea Ebraică, la recomandarea mentorului său, Yosef Klausner, el a fost angajat ca redactor al Enciclopediei Ebraice. După moartea lui Klausner, i-a luat locul ca redactor șef.

Cariera academică în Statele Unite[modificare | modificare sursă]

Întors la Dropsie College la Philadelphia, in anii 1957-1966 a predat acolo ca profesor de limba și literatura ebraică și ca șef al catedrei de studii ebraice. Apoi a fost numit tot acolo între anii 1966-1968 profesor de istorie medievală evreiască și de literatura ebraică. Ulterior s-a mutat ca profesor la Universitatea Denver ca profesor de studii ebraice (1968-1971), revenind apoi la New York pentru a participa la redactarea unei enciclopedii evreiești. Apoi, între 1971-1975 a detinut postul de profesor de studii iudaice și șef al departamentului de limbi si literaturi semitice la Universitatea Cornell.

Ca urmare a morții în 1976 a fiului său, Yonatan, în timpul Operațiunii Entebbe, de salvare a pasagerilor avionului Air France răpiți de teroriști germani și palestineni, Benzion Netanyahu si familia sa, s-a întors în Israel. A continuat să dețină titlul de profesor emerit al Universității Cornell.

Studiind istoria evreilor din Spania și Portugalia medievală, Netanyahu a scris o carte despre Don Isaac Abrabanel și eseuri despre Inchiziția spaniolă. După cercetările sale a ajuns la concluzia că, în general, evreii care s-au convertit la catolicism în regatele iberice, au făcut-o, adesea, nu fiindcă au fost forțați să o facă, ci pentru a se integra în societatea creștină locală. Totuși, „Noii Creștini” cum au fost denumiți evreii convertiți (conversos sau marranos) au fost permanent prigoniți, nu atât din motive religioase, cât din motive etnice-rasiale. Practicarea de către monarhia și inchiziția spaniolă a principiului „purității de sânge” ar fi fost, după Netanyahu, un fapt nou în secolul al XV-lea și a servit drept model teoriilor rasiste din secolul al XX-lea.

Viața privată[modificare | modificare sursă]

În 1944 Benzion Netanyahu s-a căsătorit cu Tzila Segal (născută la Petah Tikva în Palestina) pe care a cunoscut-o în timpul studenției la Ierusalim. Perechea a avut trei fii:Binyamin, politician și diplomat, viitorul prim ministru al Israelului, Yonatan, care a devenit comandant de unități de elită, și Ido, medic radiolog. Fratele său, matematicianul Elisha Netanyahu (1912-1986), a fost profesor la Universitatea ebraică, și soțul judecătoarei din Tribunalul Suprem, Shoshana Netanyahu, născută Schoenburg. Fiul lor, Nathan Netanyahu (născut în 1951) este profesor de informatică.

Benzion Netanyahu a murit in dimineața zilei de 30 aprilie 2012 la domiciliul său de pe strada Portzim din Ierusalim, la vârsta de 102 ani. A lăsat doi dintre cei trei fii, 7 nepoți și 12 strănepoți.

Premii și onoruri[modificare | modificare sursă]

  • Membru al Academiei Americane de Cercetări Iudaice
  • Membru al Institutului pentru Studii avansate în domeniul religiei
  • 2001 - Doctor honoris causa al Universității din Valladolid, Spania

In memoriam[modificare | modificare sursă]

  • 2013 - Un nod rutier la Ierusalim a fost numit în memoria sa Mehlaf Bentzion Netanyahu.
  • IUnie 2013 - O școală elementară în așezarea evreiască Barkan în regiunea Samaria din Cisiordania i-a primit numele.

Cărți[modificare | modificare sursă]

Netanyahu a fost redactor șef al Enciclopediei Ebraice, al Encyclopediei Judaica și al Istoriei mondiale a poporului evreu (The World History of the Jewish People)

  • Don Isaac Abravanel: Statesman and Philosopher 1968
  • The Origins of the Inquisition in Fifteenth-Century Spain 1995, 2002
  • The Five Forefathers of Zionism 2004
  • The Founding Fathers of Zionism 2012 despre viețile fondatorilor sionismului - Leon Pinsker, Theodor Herzl, Max Nordau, Israel Zangwill and Ze'ev Jabotinsky.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Benzion Netanyahu”, data.bnf.fr, accesat în  
  2. ^ a b „Benzion Netanyahu”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b SNAC, accesat în  
  4. ^ Benzion Netanyahu, father of Prime Minister Benjamin Netanyahu, dies at 102 (în engleză), accesat în  
  5. ^ http://www.uva.es/export/sites/uva/1.lauva/1.15.doctoreshonoriscausa/index.html  Lipsește sau este vid: |title= (help)