Sari la conținut

Baroul Constituțional

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Baroul Constituțional sau Baroul Constituțional Român sau Baroul Bota, care se auto-intitula fictiv Uniunea Națională a Barourilor din România în scopul obținerii de foloase materiale, zisă UNBR Bota, a fost un barou paralel, ilegal, lipsit de personalitate juridică, înființat de către Pompiliu Bota în anul 2002 ca o alternativă la „barourile clasice” ale avocaților din România, reorganizate după 1990 în cadrul U.N.B.R.

Baroul Constituțional a avut drept obiect de activitate practicarea avocaturii de către persoane care în mod legal nu aveau dreptul de a o practica, conform Art. 348 din noul Cod Penal (Art. 281 din vechiul cod). De asemenea încalcă Art. 367 din Codul Penal, drept organizație care are scopul săvârșirii de infracțiuni sau grup infracțional organizat.

Istoric

În anul 2002, Judecătoria Deva a recunoscut personalitate juridică Asociației de Binefacere „Bonis Potra” care avea trecut în Statutul său, printre alte obiecte de activitate, „înființarea de barouri cu respectarea prevederilor Constituției României, a prevederilor pactelor și convențiilor internaționale privitoare la drepturile omului”.

După rămânerea definitivă a hotărârilor judecătorești a fost constituit „consiliul director” al Baroului Constituțional Român, iar Pompiliu Bota s-a intitulat „decan”. În data de 17 ianuarie 2003 s-a întocmit „Tabloul anual al avocaților Baroului Constituțional”, în care erau înscrise 35 de persoane, 20 dintre acestea având conferit pseudo-dreptul de a pune concluzii la tribunale și curți de apel, sediile profesionale fiind situate în Orăștie, Alba Iulia, Baia Mare, Timișoara, Timișoara, Reșița, Piatra Neamț, Satu Mare, Negrești Oaș, Turnu Severin, Petroșani și București.[1]

Ca o asociație de binefacere să poată înființa barouri, uniuni, fundații sau sindicate este un nonsens evident, doar instanțele de judecată putând înființa legal organizații, iar ele nu pot delega această prerogativă unei asociații private.[2] De aceea Baroul Constituțional n-a fost niciodată o organizație legal înființată.[3] Nu există nicio hotărâre judecătorească prin care se prevede explicit înființarea Baroului Constituțional.[2] Asociația „Bonis Potra” sau Asociația „Figaro Potra” nu puteau emite hotărâri judecătorești.[2]

Practica neunitară a instanțelor judecătorești

Instanțele judecătorești nu au avut o practică unitară în aprecierea calității de avocat a membrilor Baroului Constituțional.

În practica instanțelor judecătorești se puteau identifica următoarele tendințe:[1]

  1. de acceptare și permitere a membrilor „Baroului Constituțional” să acorde asistență și reprezentare juridică;
  2. de a pune în vedere membrilor „Baroului Constituțional” să prezinte „dovezi cu privire la calitatea de avocat în condițiile Legii nr. 51/1995” iar, în lipsa acestora, să nu le fie permis să acorde asistență și reprezentare;
  3. de calificare a mandatului de reprezentare ca fiind dat unui neavocat și, în conformitate cu dispozițiile art. 68 alin.4 din Codul de procedură civilă nu le este permis membrilor baroului menționat să pună concluzii.

Condamnarea penală a lui Bota Pompiliu

În data de 5 aprilie 2012, Judecătoria Deva a decis condamnarea la pedeapsa de 6 luni de închisoare a lui Pompiliu Bota, decanul Baroului Constituțional, pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat și la 6 luni de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii. În urma contopirii celor două pedepse, s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 6 luni închisoare. De asemenea, instanța a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate lui Pompiliu Bota pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 6 luni.[4]

Sentința dată de Judecătoria Deva a fost recurată de către Pompiliu Bota în data de 26 aprilie 2012 la Curtea de Apel Alba Iulia[5], însă recursul a fost respins în data de 29 mai 2012, astfel că sentința de condamnare a lui Pompiliu Bota de către Judecătoria Deva a rămas definitivă.[4] De asemenea i-a fost respinsă contestația în anulare.[6]

Bota și alții vor fi judecați în 2022 la Curtea de Apel Suceava pentru încălcarea Art. 348 și Art. 367 Cod Penal; părțile vătămate (păgubașii care au depus plângere) numără aproape două sute de oameni.[7][8][9]

Florin Talpan, jurist al Clubului Sportiv al Armatei Steaua București, a declarat: „În primul rand Bota, nu este avocat! Este un jurist, care a încălcat în nenumărate rânduri legea, fiind condamnat la închisoare cu suspendare. Este o persoană de rea credință care eludează legea tot timpul, făcându-și un scop în asta.”[10] Bota a intrat într-un conflict cu CSA Steaua prin înregistrarea abuzivă a mărcii la EUIPO.[10]

Condamnarea penală a altora

Doi pretinși avocați din Baroul Constituțional au fost condamnați penal în mod definitiv fie pentru exercitarea fără drept a meseriei de avocat, fie pentru ultraj judiciar în cursul investigării practicării ilegale a avocaturii (unul dintre ei a ajuns la închisoare, iar celălalt este căutat de Poliție pentru a face închisoare).[11][12][13][14][15][16][17]

Un bucureștean care a fost membru al Baroului Bota a fost și el condamnat definitiv la trei ani și șase luni de închisoare, printre altele pentru încălcarea Art. 348.[18][19]

Tribunalul Suceava a condamnat la închisoare cu suspendare doi inculpați care au făcut parte din Baroul Bota, dar decizia nu este definitivă, fiind atacată cu apel.[7][8][20] În aceeași decizie Tribunalul Suceava a dispus desființarea multor înscrisuri semnate de către cei doi „avocați”, adică desființarea unor chitanțe, dar asta va produce efecte juridice doar dacă decizia va rămâne definitivă.[20] Doctrina juridică asupra efectelor civile ale desființării înscrisurilor în procesul penal este neclară și controversată.[21]

Un alt „avocat” din Baroul Bota a fost condamnat definitiv la 7200 RON amendă penală în 2018 pentru exercitarea fără drept a unei profesii.[22]

Șeful UNBR Botomei, fost asociat al lui Pompiliu Bota, a fost condamnat definitiv la pușcărie cu executare.[23][24][25][26][27]

Decizii juridice privind Baroul Constituțional

În prezent, există numeroase decizii ale Curții Constituționale sau ale CEDO în legătură cu problema organizării profesiei de avocat și a barourilor din România ca urmare a conflictului dintre „barourile clasice” și „barourile Bota”, însă practica a continuat multă vreme să fie neunitară la nivelul instanțelor de judecată.[28][29][30]

Recurs în interesul legii

În data de 21 septembrie 2015 Înalta Curte de Casație și Justiție s-a pronunțat printr-un recurs în interesul legii (RIL) cu privire la practica neunitară în ce privește avocații din barourile alternative.

Minuta are următorul conținut:

Fapta unei persoane care exercită activități specifice profesiei de avocat în cadrul unor entități care nu fac parte din formele de organizare profesională recunoscute de Legea 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat republicată, cu modificările și completările de ulterioare, constituie infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii prevazuta de Art. 348 Cod Penal.[31][32]

De atunci practicarea avocaturii de către „avocații” Baroului Constituțional constituie infracțiune, fără a mai exista dubii în această privință.[31][33] Acest lucru a fost confirmat de Curtea Constituțională pe 17 septembrie 2019, menționând printre altele respingerea ca inadmisibilă a cererii 24.057/03 adresate Curții Europene a Drepturilor Omului.[34]

www.bota.ro

Domeniul web www.bota.ro a fost șters ca urmare a Hotărârii 2384/2019 din 17 octombrie 2019 a Tribunalului București.[35][36][37]

Marca înregistrată

Marca UNBR înregistrată de Baroul Constituțional a rămas definitiv anulată prin decizia ÎCCJ.[38][39] De asemenea radierea sau anularea mărcii este confirmată de Registrul Mărcilor ținut de OSIM.[40] UNBR Bota, condusă de Constantin Bălăcescu, a înaintat contestație în anulare la ÎCCJ,[41] solicitând, printre altele, recuzarea întregii instanțe.[42] Contestația în anulare este o cale extraordinară de atac și poate fi exercitată doar pentru câteva motive special prevăzute de lege.[43]

Pe Registrul Mărcilor Pompiliu Bota apare cu 11 mărci: 10 refuzate și una anulată.[40] Mărcile UNBR înregistrate de RODALL SRL au avut diverse grade de succes: unele sunt în continuare înregistrate, altele au fost anulate, altele au fost refuzate, iar altele sunt actualmente (noiembrie 2021) contestate.[40] Deși dreptul civil ar permite folosirea lor, în drept penal folosirea lor este infracțiune (pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă).[3]

Capacitatea de a fi parte

Punctul de vedere al Ministerului Justiției este că UNBR Bota și INPPA Bota nu sunt persoane juridice: „Cele două entități nu au capacitate de folosință în sensul art. 205 alin. (1) C.civ., adică nu pot dobândi drepturi și nu pot avea obligații. Ele nu sunt subiecte de drept.”[3] Acest punct de vedere a fost comunicat instanțelor judecătorești spre a fi pus în aplicare.[3]

Conform Ministerului Finanțelor, UNBR-Bota nu a mai înregistrat declarații în calitate de agent economic după data de 22 aprilie 2019 (datele din 24 ianuarie 2022).[44] Data ultimei prelucrări este 25 martie 2021.[44]

Conform av. Gheorghe Florea, președintele UNBR reale, Uniunea Națională a Barourilor din România, condusă de Constantin Bălăcescu, este „o entitate lipsită de personalitate juridică.”[38] Într-adevăr, în Registrul Național ONG nu apare o asemenea entitate (date din 2 martie 2020).[45] Confirmat și pentru datele din 26 mai 2021 și pentru asociațiile înscrise până la 1 martie 2016.[46]

Uniunea Națională a Barourilor din România – Bota, având CIF 20626000, a fost declarată persoană fără capacitate procesuală de folosință.[47] Decizia a fost apelată de Pompiliu Bota și UNBR Bota.[47] Lipsa acestei capacități arată că organizația nu poate fi parte la procese în drept civil.[48] În contextul deciziei, asta înseamnă că UNBR Bota nu poate deține sau închiria bunuri imobiliare și nu poate plăti sau datora cuiva sume bănești—din punct de vedere economic-financiar această organizație nu există și nu are nici drepturi și nici obligații bănești, de proprietate sau de închiriere.[47] Apelul a fost repus pe rol, Tribunalul Municipiului București cerând dovada activităților economice, veniturilor, proprietăților și conturilor bancare ale UNBR Bota și ale lui Pompiliu Bota.[49] Pompiliu Bota și Uniunea Națională a Barourilor din România (Structura Bota) au solicitat ajutor public, dar instanța a decis: „Respinge cererile de ajutor public, ca neîntemeiate”.[49] Este vorba că Bota și UNBR-Bota au pretins că nu-și pot permite să plătească un avocat și în general costurile procesului (experți, executori, etc.), la asta se referă ajutorul public judiciar.[50] Aceste condiții sunt „venitul mediu net lunar pe membru de familie, în ultimele două luni anterioare formulării cererii, se situează sub nivelul de 600 lei” pentru compensarea 50% și sub 300 lei, pentru compensarea 100%.[50] Instanța fie nu primise dovezile că Bota și UNBR Bota satisfac cerințele legale pentru acordarea ajutorului public, fie a considerat că o „organizație” fără capacitate procesuală de folosință nu are vreun temei de a primi ajutor public, fie a considerat că o „organizație” clar nu are membri de familie.[49]

Recunoașterea internațională

În Italia atestatele de avocat înscris în Baroul Bota au fost considerate fițuici lipsite de valoare, iar italienilor care au făcut uz de ele nu li s-a permis înscrierea în barourile italiene.[51] Ele au costat pe fiecare italian doritor de a părea avocat 7000 Euro + TVA.[51]

Baroul Botomei

La un moment dat a existat UNBR-Botomei, rupt din UNBR-Bota, lucru pentru care Vasile Botomei, care fusese coleg de infracțiuni cu Pompiliu Bota, a fost condamnat penal.[23][24][25][52][53] Botomei a făcut sau face pușcărie pentru „avocatură clandestină” în calitate de infractor recidivist.[23][24][25][26][27][54] Judecătorul care racola contra cost clienți pentru Baroul Botomei a trebuit să suporte rigorile legii, fiind condamnat penal în mod definitiv și ulterior eliberat din funcție de către președintele Klaus Iohannis.[53][54][55][56]

Sindicatul Independent al Juriștilor din România

Sindicatul Independent al Juriștilor din România, condus de Pompiliu Bota, este o altă structură de avocatură clandestină. Sindicatul lui Bota a promovat în instanțe acțiuni absolut stupide, în care pretinde să consulte (vadă) actul de înființare al UNBR reale. Ori UNBR reală nu are un alt act de înființare decât legea specială, publicată în Monitorul Oficial, legea putând fi consultată public de absolut toată lumea. Ca atare, actul de înființare al UNBR reale nu poate fi obiect al „legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public.”[57][58]

De asemenea, Pompiliu Bota depune mari eforturi (dar fără succes) să obțină condamnări penale pentru unii dușmani ai săi, printre care se numără și doi foști asociați ai lui:

  • dosar 7129/2/2021 (3180/2021) Gheorghe Gheorghiu, fost vicepreședinte al Uniunii Juriștilor din România (reale)
  • dosar 12741/4/2021 Ina Spînu (Racovita), vicepreședinte al Baroului Bota
  • dosar 306/57/2021 Cosmin Alin Roncioiu, decanul Baroului Hunedoara (real)
  • dosar 8076/2/2021 (3721/2021) Ion Dragne, decanul Baroului București (real)
  • dosar 46664/299/2021 Viorel Nimernicu, vicepreședinte al Baroului Bota

Asta după ce în dosarul 5397/303/2020 a încercat să obțină condamnarea penală a UNBR reale.[59]

Toate aceste dosare sunt publice pe https://portal.just.ro .

Note

  1. ^ a b Lupașcu, Dan. Nr. 662/CSM/2004 Nr. 671C5/02-06-2004 Nr. 1581/IG/M/2004 Punctul de vedere al Direcției Inspecției Generale din Ministerul Justiției, punct de vedere însușit de către Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la verificarea legalității constituirii Baroului Constituțional în raport de dispozițiile OG nr. 26/2000 și Legea nr. 51/1995 și identificarea instanțelor la care avocații respectivi au pledat și actele de reprezentare în baza cărora au făcut-o. — textul poate fi consultat pe „baroul lui POMPILIU BOTA”. Răspunsuri Avocatnet.ro. . Accesat în .  Și de asemenea pe „Mafia din Avocatura „conclucreaza" cu mafia din Ministerul Justitiei, Ministerul Public si CSM prin rapoarte si ordine care se executa pe sub masa”. România fără Justiție. . Accesat în . 
  2. ^ a b c E-JURIDIC.RO, Redactia (). „ICCJ a sanctionat baroul lui Pompiliu Bota”. Stiri juridice, contracte si legislatie actualizata - E-JURIDIC.RO. Accesat în . 
  3. ^ a b c d „UNBR - BOTA ȘI INPPA - BOTA NU AU EXISTENȚĂ LEGALĂ!”. UNBR. . Accesat în . 
  4. ^ a b Pompiliu Bota a fost condamnat pentru exercitarea fara drept a profesiei de avocat, 29 mai 2012, Juridice.ro.
  5. ^ Numãr unic dosar: 002147/221/2007, Portalul Instanțelor din România, Ministerul Justiției.
  6. ^ „Curtea de Apel ALBA IULIA - Informații dosar 553/57/2012”. portal.just.ro. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ a b „Avocat din Botoșani condamnat la închisoare cu suspendare. Vezi pentru ce!”. BotosaniNews.ro. . Accesat în . 
  8. ^ a b Neagu, Sandrinio (). „Lovitura de gratie toti avocatii care au profesat in Baroul Bota achitati de judecatori - Marți, 21 Septembrie 2021”. Monitorul de Suceava. Accesat în . 
  9. ^ Curtea de Apel SUCEAVA - Informații dosar 8064/314/2015/a1, portal.just.ro 
  10. ^ a b „EXCLUSIV - Talpan îl distruge pe Bota: "Nici măcar nu este avocat. A fost condamnat la închisoare!" Ce se va întâmpla cu marca înregistrată de Pompiliu Bota în Europa: "Avem protectie absoluta asupra ei!"”. Telekomsport. . Accesat în . 
  11. ^ Bone, Dragoș (). „Decizie definitivă: un fost avocat, exclus din branșă, condamnat a doua oară pentru exercitarea fără drept a profesiei”. Justnews.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Fals avocat, condamnat pentru exercitarea fără drept a profesiei. UNBR-Bota a cerut daune!”. CLUJUST. . Accesat în . 
  13. ^ „CONSTANTIN VICTOR”. Poliția Română. . Accesat în . 
  14. ^ Mocanu, Marian (). „Bârlădeanul care a amenințat cu moartea doi magistrați, condamnat la închisoare”. Monitorul de Vaslui. Accesat în . 
  15. ^ Nedelcu, Ciprian (). „Un avocat a amenințat un procuror și un judecător cu moartea”. BZI.ro. Accesat în . 
  16. ^ Zagoneanu, Ionuț (). „Constanța. Avocat judecat din pușcărie pentru exercitarea fără drept a profesiei. A fost achitat”. ZIUA de Constanta. Accesat în . 
  17. ^ „CURTEA DE APEL CONSTANȚA - Informații dosar 5832/327/2019”. Portalul instanțelor de judecată - Prima pagină. . Accesat în . 
  18. ^ Marcu, Ionel (). „Avocat din Baroul scos in afara legii, condamnat definitiv la inchisoare. A incasat 25.000 euro de la un medic”. adevarul.ro. Accesat în . 
  19. ^ Curtea de Apel ORADEA - Informații dosar 3252/271/2018, portal.just.ro 
  20. ^ a b „Tribunalul SUCEAVA - Informații dosar 8064/314/2015/a1”. Portalul instanțelor de judecată - Prima pagină. . Accesat în . 
  21. ^ Kuglay, Irina; Toma-Dăuceanu, Laura; Trandafir, Andra-Roxana (). Societatea de Stiinte Juridice, ed. „Desființarea înscrisurilor și anularea actelor juridice în procesul penal”. JURIDICE - in Law we Trust. Accesat în . 
  22. ^ Mureșan, Ionuț (). „Avocata Laura Vicol, achitată de Instanța supremă”. evz.ro. Accesat în . 
  23. ^ a b c Ilas, Gheorghe (). „Prima arestare a unui "avocat" din barourile paralele, perceputa la Timisoara ca inceputul sfarsitului pentru avocatura clandestina din Romania”. Opinia Timisoarei – Stiri din Timisoara cu foto si video,. Accesat în . 
  24. ^ a b c Voicu, Simona (). „A treia condamnare pentru initiatorul barourilor paralele. Judecator: Timp de 10 ani si-a arogat calitati neadevarate”. adevarul.ro. Accesat în . 
  25. ^ a b c Vasile Botomei, arestat preventiv pentru 29 de zile - www.1tvbacau.ro (09.05.2013) pe YouTube
  26. ^ a b „Tribunalul BACĂU - Informații dosar 2609/180/2021”. Portalul instanțelor de judecată - Prima pagină. . Accesat în . 
  27. ^ a b Enciu, Vlad (). „DURA LEX! Unul dintre fondatorii "barourilor paralele" si a avocaturii clandestine din Romania, condamnat la 4 ani si opt luni de inchisoare”. IMPACTPRESS. Accesat în . 
  28. ^ Decizia nr. 233/2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (1) teza întâi și ale art. 57 alin. (1) și (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a dispozițiilor art. 26 alin. 1 și 2 și ale art. 27 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, cu modificările și completările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 603 din 05/07/2004.
  29. ^ Decizia nr. 234/2004 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 48 alin. (1) teza întâi și ale art. 57 alin. (1) și (3) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 532 din 14/06/2004.
  30. ^ Hotărârea CEDO din 12 octombrie 2004 asupra admisibilității cererii nr. 24057/03 prezentată de Pompiliu BOTA contra României.
  31. ^ a b cristiu (). „RIL admis: exercitarea profesiei de avocat in afara UNBR este infractiune”. Consilier juridic. Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „Decizia ICCJ - RIL nr. 15/2015. Avocatura ilegală. Barouri paralele”. LegeAZ. Accesat în . 
  33. ^ Miron, Teodora (). „Baroul Bota, declarat ILEGAL de Curtea Supremă”. Viața Liberă Galați. Accesat în . 
  34. ^ „DECIZIE 502 17/09/2019”. Portal Legislativ. Accesat în . 
  35. ^ „Tribunalul BUCUREȘTI - Informații dosar 12517/3/2019”. Portalul instanțelor de judecată - Prima pagină. . Accesat în . 
  36. ^ http://www.bota.ro , consultat pe 19 august 2021. Citat: „DNS_PROBE_FINISHED_NXDOMAIN”.
  37. ^ „bota.ro down? Current problems and status”. Down For. Accesat în . 
  38. ^ a b „Uniunea Națională a Barourilor din România și Baroul București au câștigat litigiul contra structurii Bota care a înregistrat abuziv marca UNBR”. UNBR. . Accesat în . 
  39. ^ „Detalii dosar 42445/3/2017”. Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Accesat în . 
  40. ^ a b c „JSP Page”. Welcome to WildFly (în luxemburgheză). Accesat în . 
  41. ^ „Detalii dosar 2257/1/2021”. Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Accesat în . 
  42. ^ „Detalii dosar 2257/1/2021/a3”. Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Accesat în . 
  43. ^ Indaco Systems (). „Contestația în anulare - Noul Cod de Procedură Civilă actualizat 2022”. Lege5. Accesat în . 
  44. ^ a b „Agenți economici și instituții publice - date de identificare, informații fiscale, bilanțuri - MFP”. Acasa. Accesat în . 
  45. ^ „Registrul National ONG – Ministerul Justitiei”. Ministerul Justitiei – Ministerul Justiției. . Accesat în . 
  46. ^ „Registrul National ONG”. data.gov.ro. . Accesat în . 
  47. ^ a b c „Judecătoria SECTORUL 6 BUCUREȘTI - Informații dosar 1258/303/2020”. Portalul instanțelor de judecată - Prima pagină. . Accesat în . 
  48. ^ „Capacitate procesuală de folosință”. LegeAZ. Accesat în . 
  49. ^ a b c Tribunalul BUCUREȘTI - Informații dosar 1258/303/2020, portal.just.ro 
  50. ^ a b „Ajutor public judiciar – Înalta Curte de Casație și Justiție a României”. Înalta Curte de Casație și Justiție a României. Accesat în . 
  51. ^ a b Stan, Filip (). „Fraudă cu diplome românești de Drept în Italia”. Romania TV. Accesat în . 
  52. ^ „Publicăm Decizia nr. 160/2018 a Curții Constituționale a României referitoare la respingerea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 60 alin. (6) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat”. UNBR. . Accesat în . 
  53. ^ a b Chifu, Cătălina (). „Sentințe definitive pentru Vasile Botomei și judecătorul Sorin Curpăn. Ultimul își pierde funcția”. Deșteptarea- Ziarul Bacăului. Accesat în . 
  54. ^ a b Boacna, Catalin (). „Sentinta trasnet la Curtea de Apel Iasi! Judecator celebru achitat la Iasi, dupa ce agata studente pe facebook!”. BZI.ro. Accesat în . 
  55. ^ „Președintele Iohannis a eliberat din funcție trei magistrați condamnați definitiv pentru săvârșirea unor infracțiuni”. Replica ONLINE. . Accesat în . 
  56. ^ Ardelean, Iasmina (). „Iohannis a ELIBERAT din funcție trei magistrați. Ce INFRACȚIUNI au SĂVÂRȘIT”. evz.ro. Accesat în . 
  57. ^ „Baroul Suceava a învins în instanță așa numitul Sindicat independent al juriștilor din România”. UNBR. . Accesat în . 
  58. ^ „Curtea de Apel SUCEAVA - Informații dosar 883/86/2020”. Portalul instanțelor de judecată - Prima pagină. . Accesat în . 
  59. ^ https://www.unbr.ro/wp-content/uploads/2020/11/RAPORTUL-CONSILIULUI-UNBR_2020_v4_CLEAN-FINALTOATE_ANEXELE_BUGET_ETC_191120.pdf
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Baroul_Constituțional&oldid=14764860