Voivodina

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Banatul sârbesc)
Jump to navigation Jump to search
Voivodina
Provincia Autonomă Voivodina
Аутономна Покрајина Војводина
Autonomna Pokrajina Vojvodina
Vajdaság Autonóm Tartomány
Autonómna Pokrajina Vojvodina
Автономна Покраїна Войводина
Drapelul VoivodineiStema Voivodinei
Drapelul VoivodineiStema Voivodinei
Voivodina (cu roșu) în componența Serbiei
Voivodina (cu roșu) în componența Serbiei
Geografie
Suprafață 
 - totală21 506 km²
Cel mai mare orașNovi Sad
Fus orarUTC+1/+2
Populație
Densitate94,4 loc/km²
 - Estimare 2 031 992
Limbi oficialeSârba, Româna, Maghiara, Slovaca, Ruteana, Croata,
Guvernare
Sistem politicregiune autonomă
Președintele AnsambluluiPásztor István
Președintele Consiliului ExecutivIgor Mirović
CapitalaNovi Sad
Istorie
Economie
PIB (PPC) 
 - Total10,57 miliarde
 - Pe cap de locuitor5 300
PIB (nominal) 
MonedăDinar (100 para)
Coduri și identificatori
Prefix telefonic381
Domeniu Internet.rs

Provincia Autonomă Voivodina (în sârbă Аутономна Покрајина Војводина, cu alfabet latin Autonomna Pokrajina Vojvodina) este o provincie din Serbia. Capitala Voivodinei și, totodată, cel mai populat oraș, este Novi Sad, al doilea oraș ca mărime fiind Subotica.

Alte denumiri[modificare | modificare sursă]

în sârbă Аутономна Покрајина Војводина/Autonomna Pokrajna Vojvodina,

în maghiară Vajdaság Autonóm Tartomány,

în slovacă Autonómna pokrajina Vojvodina,

în croată Autonomna Pokrajina Vojvodina,

în ruteană Автономна Покраїна Войводина)

Istorie[modificare | modificare sursă]

Teritoriul Voivodinei de astăzi a fost locuit încă din Paleolitic. La sfârșitul secolului I î.Hr. romanii ocupă și încorporează Voivodina în provincia Panonia. Sirmium, oraș roman situat în apropiere Sremska Mitrovica de astăzi, devine centrul administrativ al Panoniei Inferioare. Provincia este abandonată de romani în 395 d.Hr.

Slavii se stabilesc în număr mare în Voievodina începând cu secolele V-VI, asimilând populațiile autohtone (traco-daci, iliri, celți). În secolul IX, maghiarii veniți în Panonia împing slavii și românii în Banat și Voivodina, ocupă regiunea și o controlează până în secolul XVI, când teritoriul este ocupat de turci.

Voivodina este ocupată de otomani ca urmare a înfrângerii suferite de maghiari la Mohács (1526) și a căderii Banatului (1552). Ocupația otomană este însoțită de o depopulare masivă a zonei. Prin tratatele de pace de la Karlowitz (1699) și Passarowitz (1718), provincia intră sub dominația Imperiului Habsburgic și, ulterior, a Austro-Ungariei. Totuși, teritoriul Voivodinei a fost afectat de războaiele dintre Austria și Turcia și după aceea, și în decursul timpului unele localități au fost complet distruse, cum este cazul satului Chevereșu Mic care a ars complet în timpul războiului austriaco - turc din 1788 - 1789. În noiembrie 1918 Adunarea de la Novi Sad proclamă unirea regiunilor Bačka, Banat, Srem și Baranja cu Regatul Serbiei. Din 1918 și până în prezent, regiunea a primit diferite grade de autonomie în cadrul Serbiei.

Politică[modificare | modificare sursă]

Coaliția aflată la guvernare în Voivodina este compusă din fracțiunile politice Partidul Democrat, Uniți pentru Voivodina (coaliție constituită din mai multe partide regionaliste sub conducerea Ligii Social Democraților din Voivodina), Alianța Maghiarilor din Voivodina și Mișcarea politică „Forța Serbiei”.

Funcția de președinte al guvernului voivodinean este deținută de Boian Paitici (Partidul Democrat), în timp ce președintele parlamentului voivodinean este Egeresi Sándor (Liga Social Democraților din Voivodina).

Districte[modificare | modificare sursă]

Principalele orașe sunt Novi Sad, Subotica, Panciova, Becicherecul Mare, Sombor, Chichinda Mare, Sremska Mitrovica și Vârșeț.

Geografie[modificare | modificare sursă]

Vojvodina ethnic2002.png

Voivodina se învecinează cu Ungaria la nord, România la est, Croația și Bosnia și Herțegovina la vest. Administrativ, se învecinează la sud cu Serbia Centrală pe râurile Sava și Dunăre. Provincia este împărțită în trei regiuni, Banat (regiune care se continuă în România), Bačka și Srem (regiune care se continuă în Croația).

Demografie[modificare | modificare sursă]

În urma recensământului din 2011[1] au fost numărați 1,931,809 de locuitori.

Populația după grupuri etnice:

Grup etnic Populație % din popul. tot. % creștere/desc.
față de 2002
Sârbi 1,289,635 66.76% 2,5%
Unguri 251,136 13.00% 15,5%
Slovaci 50,321 2.60% 12,6%
Croați 47,033 2.43% 20,2%
Țigani 42,391 2.19% 45,9%
Români 34 576 2% 2%
Muntenegreni 22,141 1.15% 60,4%
Bunjevci 16,469 0.85% 16,7%
Rusini 13,928 0.72% 10,8%
Iugoslavi 12,176 0.63% 75,4%
Macedoneni 10,392 0.54% 11,8%
Ucraineni 4,202 0.22% 9,3%
Germani 3,272 0.17% 3,7%
Alții 143,303 7.42%

Statutul Provinciei Autonome Voivodina stipulează faptul că limbile oficiale, egale în drepturi, sunt sârba, maghiara, croata, slovaca, româna și ruteana.

Economie[modificare | modificare sursă]

Voievodina este cea mai bine dezvoltată parte a Serbiei, în special în termeni de agricultură și industria procesării alimentelor, industria metalelor și chimică, industriile materialelor de construcție, a textilelor și altele. Agricultura reprezintă 30% din PIB, iar industria 36 %.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Români în Voivodina[modificare | modificare sursă]

Steagul Voivodinei
Românii din Voivodina
Statutul românilor din Voivodina
Româna din Voivodina
Literatură română în Voivodina
Consiliul Național Român
Comunitatea Românilor din Serbia
Alianța Românilor din Voivodina
Personalități românești în Voivodina
Comunități de români în Voivodina

În Voivodina, locuiesc 34 576 de români, concentrați în 42 de localități. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se precizează în Statutul Provinciei Autonome Voivodina, Dispoziții Fundamentale, articolul 6:

Pe lângă limba sârbă și grafia chirilică, în organele P.A. Voivodina în uz oficial în mod egal sunt și limbile maghiară, slovacă, croată, română și ruteană și grafiile lor, în conformitate cu legea.

Astfel, în majoritatea segmentelor societății, poate fi utilizată limba română.

Româna este oficială pe teritoriul PAV în localitățile Alibunar, Biserica Albă, Jitiște, Becicherecul Mare, Kovăcița, Cuvin, Plandiște, Sărcia și Sečanj. În comuna Vârșeț româna este oficială în localitățile Voivodinț, Marcovăț, Straja, Jamu Mic, Srediștea Mică, Mesici, Jablanka, Sălcița, Râtișor, Oreșaț și Coștei.

Harta iozefină a Banatului(senzitivă), 1769-72[modificare | modificare sursă]

Planşa 1: Szõreg, Deszk, ÚjszegedPlanşa 2: KlárafalvaPlanşa 3: Fără localităţiPlanşa 4: Gyálla, Ráckeresztúr, Rabé, ÚjszentivánPlanşa 5: Beba Veche, Beba mică, Dedénszeg, Pordeanu, KiszomborPlanşa 5a: Fără localităţiPlanşa 6: Novi Kneževac, SanadPlanşa 7: Banatsko AranđelovoPlanşa 8: Fără localităţiPlanşa 9: CenadPlanşa 10: Fără localităţiPlanşa 11: Čoka, Sânnicolau MicPlanşa 12: Fără localităţiPlanşa 13: Dudeştii Vechi, VălcaniPlanşa 14: Sânnicolau Mare, SaravalePlanşa 15: Igriş, Satu Mare, Sânpetru MarePlanşa 16: Bezdin, Felnac, Munar, Sânpetru German, SecusigiuPlanşa 17: Aradu Noul, Bodrogu Nou, ZădăreniPlanşa 18: PadejPlanşa 19: IđošPlanşa 20: Nerău, Mokrin, Teremia Mare, Teremia MicăPlanşa 21: BašaidPlanşa 22: Periam, Sânpetru Mic, VariaşPlanşa 23: Felnac, GeluPlanşa 24: Aradu Nou, Fântânele, Sânnicolau Mic, ŞaguPlanşa 25: FrumuşeniPlanşa 26: Fără localităţiPlanşa 27: Bočar, Novo MiloševoPlanşa 28: Banatsko Veliko Selo, Chichinda Mare, Comloşu MicPlanşa 29: Bulgăruş, Comloşu Mic, Grabaţ, LenauheimPlanşa 30: Biled, SatchinezPlanşa 31: Bărăteaz, Călacea, Mănăştur, Orţişoara, Satchinez, VingaPlanşa 32: Fibiş, Firiteaz, Fiscut, Maşloc, Seceani, VingaPlanşa 33: Alioş, Chesinţ, Gutenbrun, NeudorfPlanşa 34: Lipova, UsusăuPlanşa 35: Belotinţ, ChelmacPlanşa 36: Fără localităţiPlanşa 37: Novi BečePlanşa 38: Novo MiloševoPlanşa 39: Masztord, Novi Kozarci, Srpska CrnjaPlanşa 40: Checea, Jimbolia, RadojevoPlanşa 41: Becicherecu Mic, Iecea Mare, Iecea MicăPlanşa 42: Carani, Cerneteaz, Corneşti, Dudeştii Noi, SânandreiPlanşa 43: Bencecu, Murani, PişchiaPlanşa 44: Buzad, NadăşPlanşa 45: Coşarii, Cuveşdia, Dorgoş, Labaşinţ, Pătârş, ŞiştarovăţPlanşa 46: Bata, Bruznic, Lalaşinţ, ZăbalţPlanşa 47: BulciPlanşa 48: Fără localităţiPlanşa 49: KumanePlanşa 50: Fără localităţiPlanşa 51: Fără localităţiPlanşa 52: CeneiPlanşa 53: Beregsău Mare/Mic, Bobda, Săcălaz, Sânmihaiu Român, UtvinPlanşa 54: TimişoaraPlanşa 55: Giarmata, Ianova, Izvin, Recaş, Remetea MarePlanşa 56: Brestovăţ, Recaş, Topolovăţu MarePlanşa 57: Bara, Brestovăţ, Ghizela, Racoviţa, Secaş, Ticvaniu MarePlanşa 58: Bara, Bata, Boldur, Făget, Mănăştiur, Oţelu Roşu, Ohaba LungăPlanşa 59: Bata, Birchiş, SăvârşinPlanşa 60: Pojoga, SălcivaPlanşa 61: Fără localităţiPlanşa 62: Elemir, Melenci, TarašPlanşa 63: Iancaid, JitiştePlanşa 64: Novi Itabej, Toracul Mare, Toracul MicPlanşa 65: Sânmartinu SârbescPlanşa 66: Diniaş, Parţa, Peciu NouPlanşa 67: Chişoda, Giroc, Moşniţa Nouă, Şag, Uliuc, UrseniPlanşa 68: Bazoş, Bucovăţ, Dragşina, Cărpiniş, Moşniţa NouăPlanşa 69: Belinţ, Ghizela, Racoviţa, Topolovăţu MarePlanşa 70: Balinţ, Belinţ, Bethausen, Coşteiu, Mănăştiur, Pădurani, PăruPlanşa 71: Bethausen, Dumbrava, Ierşnic, Mănăştiur, Traian VuiaPlanşa 72: Curtea, Făget, MarginaPlanşa 73: Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, HomojdiaPlanşa 74: Aradac, Becicherecu MarePlanşa 75: ClecPlanşa 76: Fără localităţiPlanşa 77: Foeni, Giulvăz, Ivanda, Meda, RudnaPlanşa 78: Cebza, Macedonia, Obad, PetromanPlanşa 79: Jebel, Pădureni, UnipPlanşa 80: Chevereşu Mare, Racoviţa, Sacoşu TurcescPlanşa 81: Boldur, Buziaş, Ohaba-Forgaci, RacoviţaPlanşa 82: Belinţ, Boldur, Coşteiu , Darova, LugojPlanşa 83: Bârna, Fârdea, Tapia, Traian VuiaPlanşa 84: Curtea, Dumbrava, Făget, Fârdea, TomeştiPlanşa 85: PietroasaPlanşa 86: EcicaPlanşa 87: BotošPlanşa 88: Boka, NeuzinaPlanşa 89: Giera, Ghilad, Modoş, Sărcia, ŠurjanPlanşa 90: Ciacova, Dolaţ, Ghilad, VoitegPlanşa 91: Cerna, FoleaPlanşa 92: Niţchidorf, Tormac, VermeşPlanşa 93: Sacoşu Mare, SilagiuPlanşa 94: Gavojdia, Lugoj, Ştiuca, Victor Vlad DelamarinaPlanşa 95: Bârna, Criciova, Fârdea, Gavojdia, Lugoj, NădragPlanşa 96: Fără localităţiPlanşa 97: Fără localităţiPlanşa 98: Fără localităţiPlanşa 99: Farkašdin, Idvor, PerlezPlanşa 100: Orlovat, TomaševacPlanşa 101: Banatska Dubica, JarkovacPlanşa 102: Konak, LivezilePlanşa 103: Banloc, Denta, DetaPlanşa 104: Birda, Denta, Deta, GătaiaPlanşa 105: Ersig, Gherteniş, ŞoşdeaPlanşa 106: Fârliug, Ramna, Vermeş, VisagPlanşa 107: Fârliug, Gavojdia, ŞtiucaPlanşa 108: Cărăvan, Jena, Sacu, TincovaPlanşa 109: Fără localităţiPlanşa 110: Fără localităţiPlanşa 111: Fără localităţiPlanşa 112: Čenta, Opovo, SakulePlanşa 113: Fără localităţiPlanşa 114: Dobrica, IlanđžaPlanşa 115: Fără localităţiPlanşa 116: Gaiu Mic, 	Moraviţa, Veliki GajPlanşa 117: Gătaia, Jamu MarePlanşa 118: Berzovia, Biniş, Bocşa, FizeşPlanşa 119: Bocşa, Ezeriş, Ocna de FierPlanşa 120: Brebu, Copăcele, Fârliug, Zorlenţu MarePlanşa 121: Caransebeş, Constantin Daicoviciu, Copăcele, Obreja, PăltinişPlanşa 122: Glimboca, Oţelu Roşu, ZăvoiPlanşa 123: Fără localităţiPlanşa 124: Fără localităţiPlanşa 125: SefkerinPlanşa 126: PadinaPlanşa 127: Alibunar, SeleuşPlanşa 128: Janošik, Sân MihaiPlanşa 129: Jamu Mic, Mărghita, VatinPlanşa 130: Jamu Mare, Veliko SredištePlanşa 131: Doclin, Dognecea, ForoticPlanşa 132: Lupac, ReşiţaPlanşa 133: Brebu, Ezeriş, Păltiniş, TârnovaPlanşa 134: Buchin, Caransebeş, Turnu RuieniPlanşa 135: Obreja, ZăvoiPlanşa 136: MargaPlanşa 137: Fără localităţiPlanşa 138: IabucaPlanşa 139: Satu NouPlanşa 140: Fără localităţiPlanşa 141: Uljma, VlaicovăţPlanşa 142: Iablanca, Mesici, Pavliš, Râtişor, Srediştea Mică, VârşeţPlanşa 143: Forotic, Gudurica, MarcovăţPlanşa 144: Dognecea, Goruia, Ticvaniu MarePlanşa 145: Caraşova, Goruia, Lupac, ReşiţaPlanşa 146: Fără localităţiPlanşa 147: Buchin, Bolvaşniţa, BucoşniţaPlanşa 148: Turnu RuieniPlanşa 149: Fără localităţiPlanşa 150: BelgradPlanşa 151: Panciova, StarčevoPlanşa 152: Fără localităţiPlanşa 153: DoloavePlanşa 154: Izbište, 	Parta, Potporanj, ZagajicaPlanşa 155: Banatska Subotica, Berlişte, Coştei, Oreşaţ, Straja, VoivodinţPlanşa 156: Grădinari, Oraviţa, Sălciţa, Vărădia, VraniPlanşa 157: Ciudanoviţa, Oraviţa, Ticvaniu MarePlanşa 158: Fără localităţiPlanşa 159: Fără localităţiPlanşa 160: Armeniş, Slatina-TimişPlanşa 161: Fără localităţiPlanşa 162: Fără localităţiPlanşa 163: OmoliţaPlanşa 164: BavaništePlanşa 165: DeliblataPlanşa 166: Dupljaja, GrebenaţPlanşa 167: Berlişte, Biserica Albă, Crvena Crkva, Jasenovo, Kruščica, Vračev GajPlanşa 168: Berlişte, Ciuchici, RăcăşdiaPlanşa 169: Ciclova Română, OraviţaPlanşa 170: Fără localităţiPlanşa 171: LuncaviţaPlanşa 172: Domaşnea, TeregovaPlanşa 173: Fără localităţiPlanşa 174: Fără localităţiPlanşa 175: Fără localităţiPlanşa 176: Banatski Brestovac, PločicaPlanşa 177: Cuvin, GajPlanşa 178: Banatska Palanka , DubovacPlanşa 179: Kusić, SocolPlanşa 180: Ciuchici, Kaluđerovo, Naidăş, Sasca Montană, SocolPlanşa 181: Ciclova Română, Sasca MontanăPlanşa 182: Bozovici, PrigorPlanşa 183: Cornea, Iablaniţa, Lăpuşnicel, MehadicaPlanşa 184: Cornea, Cornereva, MehadiaPlanşa 185: Fără localităţiPlanşa 186: PojejenaPlanşa 187: Moldova Nouă, PojejenaPlanşa 188: Dalboşeţ, Lăpuşnicu MarePlanşa 189: Bănia, Bozovici, Dalboşeţ, Eftimie Murgu, PrigorPlanşa 190: Iablaniţa, PrigorPlanşa 191: MehadiaPlanşa 192: Fără localităţiPlanşa 193: Moldova NouăPlanşa 194: SicheviţaPlanşa 195: Fără localităţiPlanşa 196: TopleţPlanşa 197: Băile HerculanePlanşa 198: Fără localităţiPlanşa 199: Berzasca, SicheviţaPlanşa 200: Fără localităţiPlanşa 201: Coramnic, Jupalnic, TufariPlanşa 202: Fără localităţiPlanşa 203: Fără localităţiPlanşa 204: PlavişeviţaPlanşa 205: Eşelniţa, OrşovaPlanşa 207: SviniţaPlanşa 208: TişoviţaPlanşa 000: ro/hu/de/LegendăHarta originală de ansamblu
Banatul în hărțile iozefine (senzitivă), 1769-1772. (Click pe planșa dorită)

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Vlada Autonomne Pokrajine Vojvodine - Upoznajte Autonomnu Pokrajinu Vojvodinu”. Vojvodina.gov.rs. . Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Voivodina

Administrație[modificare | modificare sursă]

Documente oficiale[modificare | modificare sursă]

Cultură[modificare | modificare sursă]

Mass Media[modificare | modificare sursă]

Minoritatea românească[modificare | modificare sursă]