Armen Djigarhanean

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Armen Dzhigarkhanyan
Armen Jigarhanian1.jpeg
Date personale
Nume la naștereАрмен Борисович Джигарханян Modificați la Wikidata
Născut (84 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Erevan, URSS[2] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Q48814510[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Rusia
Flag of the United States.svg SUA
Flag of the Soviet Union.svg URSS
Flag of Armenia.svg Armenia Modificați la Wikidata
Etniearmenii din Rusia[*]
armean Modificați la Wikidata
Ocupațieactor de voce[*]
regizor de teatru
drama teacher[*]
actor de teatru[*]
actor de film
actor Modificați la Wikidata
Activitate
DomiciliuMoscova  Modificați la Wikidata
Alma materInstitutul de Stat de Artă Teatrală și Cinematografie din Erevan[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieInstitutul de Cinematografie Gherasimov  Modificați la Wikidata
PremiiArtist al Poporului URSS[*] ()
Ordinul În Slujba Patriei, gradul 2[*] ()
Order "For Merit to the Fatherland" III class[*] ()
Ordinul de Merit pentru Patrie, Gradul IV[*] ()
honorary citizen of Yerevan[*]
Ordinul Insigna de Onoare[*] ()
People's Artist of the Armenian SSR[*] ()
Honored Artist of the Armenian SSR[*] ()
Artist al Poporului al RSFSR[*] ()
Q4192675[*]
Medal "10 years of Astana"[*] ()
Golden Mask[*]
Prize of the Ministry of Internal Affairs of Russia[*]
Russian Federation Presidential Certificate of Gratitude[*]
Semnătură
Автограф Армена Джигарханяна.jpg
Prezență online

Armen Djigarhanean[a] (în armeană Արմեն Ջիգարխանյան; în rusă Армен Джигарханян;[b] n. ,[1] Erevan, URSS[2]) este un actor sovietic, armean și rus.[5][6][7][8]

Născut și crescut la Erevan, Djigarhanean a început să lucreze ca actor în teatrele rusești ale orașului, înainte de a se muta la Moscova pentru a continua actoria. Din 1960, Djigarhanean a apărut într-o serie de filme armene. A devenit popular în anii 1970 cu diversele roluri în filme sovietice precum Novye priklyucheniya neulovimykh (1968), continuarea acestuia Korona Rossiyskoy Imperii, ili Snova Neulovimy (1971) și Locul întâlnirii nu poate fi schimbat (1979). După aproape 30 de ani pe scena Teatrului Maiakovski, Djigarhanean a predat la VGIK (Institutul Cinematografic Gerasimov), iar în 1996 și-a fondat propriul teatru la Moscova.

Djigarhanean, unul dintre cele mai renumiți actori de filme și de scenă dintre actorii armeni și ruși, a apărut în mai multe filme decât oricare alt actor rus, având peste 250 de apariții.

Tinerețe[modificare | modificare sursă]

Armen Djigarhanean s-a născut la Erevan, Republica Sovietică Socialistă Armenească, Uniunea Sovietică la 3 octombrie 1935. Bunicul său din partea tatălui provenea dintr-o familie armenească din Tbilisi, capitala Georgiei. A absolvit un liceu rus numit după Anton Cehov. Între 1953 și 1954, a lucrat ca asistent de operator imagine la studioul Hayfilm care era administrat de stat .

Carieră[modificare | modificare sursă]

Teatru[modificare | modificare sursă]

Actor[modificare | modificare sursă]

În 1955, Djigarhanean a fost admis la Teatrul Academic de Stat Sundukian din Erevan. El a studiat în clasa regizorului Armen Gulakian până în 1958. Începând din primul său an la Teatrul Sundukian, a început să joace la Teatrul rus Stanislavski din Erevan. A rămas acolo mai mult de 10 ani, până în 1967. În singurul teatru rus din Armenia, el a jucat în jur de 30 de roluri, mai ales ca Vania Kudriaș în Furtuna de Aleksandr Ostrovski, Serghei în Poveste din Irkutsk ("Иркутская история") de Aleksei Arbuzov, ca Actor în Hăul de Maxim Gorki. Încă de la începutul carierei sale de scenă, Djigarhanean a demonstrat o versatilitate uimitoare, reușind o mare varietate de roluri din repertoriul clasic și contemporan, inclusiv William Shakespeare, Tennessee Williams și mai mulți dramaturgi ruși moderni.

În 1967, Djigarhanean s-a mutat la Moscova pentru a avea o carieră de succes la Teatrul Lenkom. A început să joace ca actor sub conducerea lui Anatolie Efros, cu toate acestea, au lucrat împreună doar o scurtă perioadă. Djigarhanean l-a portretizat pe Molière în Cabala ipocriților[9] de Mihail Bulgakov. În urma plecării lui Efros, lui Djigarhanean i s-au acordat mai multe roluri, dar nu a dorit să continue să joace într-un teatru fără regizorul pentru care a venit.

În 1969, Djigarhanean s-a alăturat Teatrului Maiakovski din Moscova, la recomandarea lui Andrei Goncearov. A lucrat acolo până în 1996 și timp de aproape 30 de ani a fost „actorul său principal”. A apărut prima dată în rolul lui Levinson în adaptarea romanului (Разгром, 1927) Înfrângere de Alexandr Alexandrovici Fadeev, în care acțiunea are loc în timpul Războiului Civil Rus în Orientul Îndepărtat Rus. Printre rolurile sale ulterioare se numără și cel al lui Stanlei Kowalski în piesa lui Tennessee Williams, Un tramvai numit dorință Întrucât majoritatea rolurilor sale erau cele ale personajului principal, a început să interpreteze mai multe roluri antagonice.

Djigarhanean l-a interpretat pe Socrate în Conversații cu Socrate (Беседы с Сократом) de Eduard Radzinski în 1975 și a fost apreciat de critici ca unul dintre „cei mai interesanți și mai puternici actori ai scenei contemporane”. În timpul anilor 1970 -1980, Djigarhanean a apărut mai rar pe scenă și mai frecvent în filme și a devenit cunoscut publicului sovietic mai larg. Chiar și cu un număr scăzut de apariții pe scenă, fiecare rol al lui Djigarhanean a foarte apreciat și comentat pozitiv. Cele mai bune roluri ale sale din această perioadă includ Big Daddy în Pisica pe acoperișul fierbinte (Cat on a Hot Tin Roof) de Tennessee Williams, Lord Bothwell în Vivat! Vivat Regina! de Robert Bolt, Nero în Teatrul în vremea lui Nero și Seneca[10] (Театр времён Нерона и Сенеки) de Eduard Radzinski și altele.

Regizor de teatru[modificare | modificare sursă]

Teatrul Djigarhanean din Moscova

Între 1989 și 1997, Djigarhanean a predat la Institutul de Cinematografie Gerasimov (VGIK), școala de stat de film din Rusia.

La mijlocul anilor 1990, Djigarhanean a decis să creeze un teatru care să-i reunească pe elevii săi de la VGIK. În martie 1996, Djigarhanean și-a fondat propriul teatru numit „D”, în prezent „Teatrul Dramatic din Moscova condus de Armen Djigarhanean” (Московский драматический театр под руководством Армена Джигархня). Teatrul său a pus în scenă o serie de piese celebre, printre care Krapp's Last Tape de Samuel Beckett și The Homecoming de Harec Pinter.

Djigarhanean a regizat, de asemenea, actori care nu făceau parte din trupa unui teatru și jucau doar într-o piesă, de asemenea a jucat rolurile Generalul în Jucătorul de Feodor Dostoievski și personajul principal din Filumena Marturano de Eduardo De Filippo la Teatrul Lenkom.

Film[modificare | modificare sursă]

Djigarhanean a debutat în cinematografie în 1960 în filmul Obval (Обвал, Colaps) cu rolul lui Hakob.[11] El a „impresionat spectatorii cu portretul său inspirat de fizician” din Barev, yes em (1966) regizat de Frunze Dovlatian, cu rolul lui Artiom Manvelian. Această interpretare „i-a adus un renume național și a dus la o carieră extrem de prolifică pe ecran”. Usta Mukuch, rolul unui bătrân fierar pe care l-a creat în Yerankyuni (Triunghiul, 1967), regizat de faimosul regizor armean Henrik Malian, a deschis calea pentru zeci de filme în deceniile ulterioare.

Ulterior, el a apărut în mai multe filme iconice, inclusiv rolul căpitanul Oveșkin în filmul lui Edmond Keosaian, Novye prikluchenya Neulovimykh (1968) și Korona Rossiyskoy Imperii, ili Snova Neulovimye (1971). Filmul de comedie Tghamardik (Bărbații)[12] din 1973, regizat de Edmond Keosaian, a devenit unul dintre cele mai iconice filme armene din perioada sovietică târzie, iar astăzi, o statuie a celor patru personaje principale ale sale se află în centrul Erevanului.[13] „Până la începutul anilor 1970, Djigarhanean a devenit unul dintre cei mai populari actori sovietici de film care a apărut în peste 200 de roluri, acoperind toate genurile, de la comedie la aventură istorică, dramă psihologică, thriller și adaptări literare de calitate, trecând fără efort de la divertisment banal la arta sofisticată". În miniseria TV în cinci părți Locul întâlnirii nu poate fi schimbat (1979), în care a jucat marele actor Vladimir Vîsoțki, Djigarhanean a avut rolul unui hoț de drept (rusă: вор в зако́не, tr. vor v zakone), care l-a făcut și mai popular în rândul publicului sovietic.[14] El a apărut, de asemenea, într-un rol principal în Teheran 43 (ca Max), o coproducție sovieto-franceză din 1981. În acest film a jucat alături de Claude Jade, ca Françoise, misterioasa sa amantă mai tânără și Curd Jürgens, ca avocatul Legraine.[15]

Viața personală[modificare | modificare sursă]

Djigarhanean s-a căsătorit de trei ori.

La începutul anilor 1960, s-a căsătorit în secret cu Alla Vanovskaia (1920-1966), o actriță a Teatrului rus Stanislavski din Erevan. Ea suferea de coree, o boală genetică; a murit într-un spital de psihiatrie în 1966. Fiica lor, Yelena, s-a născut în 1964 și a murit la 23 de ani, în 1987. Ea a murit din cauza intoxicației cu monoxid de carbon, adormind (obosită după o repetiție de teatru) într-o mașină cu motorul pornit într-un garaj, ea avea aceiași boală ca mama ei, coree.[16]

A doua sa soție, Tatiana Vlasova (născută la 5 ianuarie 1943), a fost și ea actriță la Teatrul Stanislavski din Erevan. Nu s-au căsătorit oficial niciodată, dar au locuit împreună din 1967, când s-au mutat împreună la Moscova. În 1998, Armen a cumpărat o casă în Dallas, Texas (SUA) și și-a convins soția să aibă grijă de casă. La insistențele soțului ei, Tatiana a plecat în SUA și a început să lucreze ca profesoară de limba rusă la Institutul din Dallas. Armen venea deseori la soția sa, ei călătoreau împreună. Nu au avut copii. S-au despărțit în septembrie 2015.[17]

A treia sa soție, cu 43 de ani mai tânără decât el, a fost pianista și actrița Vitalina Țimbaliuk-Romanovskaia (născută la 8 decembrie 1978, Kiev), jumătate ucraineană, jumătate de origine evreiască.[18] Din 2008, Vitalina a început să lucreze la Teatrul Dramatic din Moscova unde Djigarhanean era regizor. Au fost căsătoriți din 25 februarie 2016 până la 27 noiembrie 2017. Au divorțat pentru un presupus furt de 80 de milioane de ruble din banii teatrului.[19]

La 5 martie 2016, având probleme cu diabetul, a fost internat la Institutul N. V. Sklifosovsky din Moscova cu suspiciune de infarct miocardic.[20][21]

La 17 ianuarie 2018, a fost fost luat cu ambulanța de la teatrul său, unde în ultimele zile se pregătea pentru o nouă reprezentație, și a fost internat la Spitalul Clinic nr. 1 din Moscova, având o stare moderată. Conform datelor preliminare, actorul a dezvăluit probleme cardiace. În plus, a fost diagnosticat cu o criză hipertensivă și avea, de asemenea, o suspiciune de nevralgie și infecție virală.[22][23][24] La 26 aprilie 2018, el a fost internat în spital cu un atac de cord și a intrat în comă,[25] dar ulterior și-a revenit.[26]

În septembrie 2019, Armen a anunțat că s-a reunit cu Tatiana Vlasova, care s-a întors special din Statele Unite pentru a avea grijă de fostul ei soț. „Vom îmbătrâni împreună”, a spus actorul.[27]

Poziție publică[modificare | modificare sursă]

În 2001, Armen Djigarhanean a semnat o scrisoare în apărarea canalului de televiziune NTV.[28]

La alegerile prezidențiale din Rusia din 2012, a fost confidentul candidatului Vladimir Putin.[29]

În martie 2014, în timpul evenimentelor din Crimeea, el nu a semnat apelul colectiv către publicul rus al unor figuri culturale în sprijinul poziției președintelui Vladimir Putin în Ucraina și Crimeea.[30][31]

În 2017, a participat la alegerile municipale din regiunea Gagarinski din Moscova din partea partidului Rusia Unită. Conform rezultatelor votării, el a ocupat locul 5 în circumscripția cu trei membri și nu a primit un mandat de deputat. Toate cele trei mandate din această circumscripție au fost câștigate de reprezentanți ai partidului social liberal Iabloko.[32]

Armen Djigarhanean este un suporter al clubului de fotbal Spartak Moscova.[33]

Recunoaștere[modificare | modificare sursă]

Djigarhanean (stânga) la o conferință de presă ITAR-TASS, 2012

Djigarhanean este unul dintre cei mai populari[34] [35] și renumiți actori ruși, atât de film cât și de teatru.[36][37] Novaia Gazeta, unul dintre cele mai mari săptămânale din Rusia, l-a descris pe Djigarhanean ca pe o „marcă distinctă” în teatrul și filmul rus.[38] Potrivit lui Peter Rollberg, profesor de limbi slave și studii cinematografice la Școala Elliott de Afaceri Internaționale (Elliott School of International Affairs), „personajele lui Djigarhanean se disting, de obicei, prin stoicism, ironie și o putere interioară liniștită, care iradiază un farmec dur care a crescut odată cu vârsta”.

Odată cu moartea lui Frunzik Mkrtchyan (1993), Khoren Abrahamyan (2004) și a lui Sos Sargsian (2013), Djigarhanean a rămas ultimul mare actor armean din epoca sovietică.[39]

La aniversarea sa din 2005, al doilea președinte al Armeniei, Robert Kocharian, a a declarat că „marea popularitate” a lui Djigarhanean se datorează „talentului său și muncii sale devotate”. Koșarian a mai spus că „arta [lui] a devenit un standard particular de îmbogățire reciprocă a culturilor armene și ruse”.[40] În 2010, actualul președinte al Armeniei, Serj Sargsian, l-a descris pe artist ca „una dintre figurile proeminente ale cinematografului modern”, care are „un talent și un farmec nelimitat”. Sargsian a declarat că „națiunea armeană este mândră de el”.[41] În 2010, președintele rus Dmitri Medvedev i-a acordat lui Djigarhanean Ordinul „Pentru Meritul Patriei” (Орден «За заслуги перед Отечеством») și a declarat:[42]

În 2012, primarul Moscovei, Serghei Sobianin, l-a felicitat pe Djigarhanean cu ocazia zilei sale de naștere și l-a descris ca fiind „un actor de excepție și un talentat regizor”, care „prin mulți ani de muncă pe scenă și în film a adus o contribuție uriașă la dezvoltarea culturii rusești”.[43]

Record[modificare | modificare sursă]

O serie de surse susțin că Djigarhanean este inclus în Guinness World Records ca fiind actorul rus cu cele mai multe apariții în film (începând cu 2013), sugerând că a jucat în mai mult de 250 de filme [44][45][46][47] (300 conform RIA Novosti).[48] Cu toate acestea, website-ul  Guinness World Records nu oferă astfel de informații după țară.[49] Referindu-se la numărul mare de filme în care a apărut, proeminent compozitorul armean sovietic Aram Haciaturian a declarat cândva: „[Ori de câte ori] dați drumul la fier, Djigarhanean este acolo!”[50] Actorul Valentin Gaft a scris o epigramă într-o referire plină de umor la numărul său mare de roluri: „Există mai puțini armeni în lume, / Decât filme cu Djigarhanean” (Гораздо меньше на земле армян, / Чем фильмов, г Джигарханян.)

Premii[modificare | modificare sursă]

Sigla premiului „Turandot de cristal” (Хрустальная Турандот)
Uniunea Sovietica
  • Artist al populului (URSS) (1985)[51]
Rusia
  • Artist al populului (Rusia sovietică) (1973)[51]
  • Ordinul Pentru Meritul Patriei, clasa a III-a (1995)[52]
  • Ordinul Pentru Meritul Patrie, clasa a IV-a (2005)[53]
  • Ordinul Alexander Nevski (2006)[54]
  • „Turandot de cristal” (Хрустальная Турандот), Cel mai mare premiu în teatru al Moscovei (2010) [4]
  • Ordinul Pentru Meritul Patriei, clasa a II-a (2010)[55]
Armenia
  • Artistul Poporului (RSS Armeană) (1977)[51]
  • Medalia Mashtots Mesrop (1996)
  • Cetățean de onoare al Erevanului (2001)[56]
  • Ordinul de Onoare al Armeniei (2010)[57]

Filmografie selectată[modificare | modificare sursă]

An Film ( în engleză / rusă) Rol Note
1966 Hello, That's Me! (Здравствуй, это я!) Artyom Manvelyan
1967 Triangle (Треугольник) Usta Mukuch
1968 The New Adventures of the Elusive Avengers (Новые приключения Неуловимых) captain Ovechkin
1970 The Seagull (Чайка) Ilya Afanasievich Shamraev
1971 The Crown of the Russian Empire, or Once Again the Elusive Avengers (Корона Российской Империи, или Снова Неуловимые) captain Ovechkin
1973 The Men (Мужчины) Ghazaryan
1975 Hello, I'm Your Aunt! (Здравствуйте, я ваша тётя!) Judge Criggs
1977 When September Comes (Когда наступает сентябрь) Levon Pogosyan
1978 The Dog in the Manger (Собака на сене) Tristan
1979 The Meeting Place Cannot Be Changed (Место встречи изменить нельзя) Hunchback
1980 Rafferty (Рафферти) Tommy Farichetti
1981 Teheran 43 (Тегеран 43) Max Richars
1982 Gikor (Гикор) Bazaz Artem
1986 The Dolphin's Cry steward
1988 The 13th Apostle David
1989 Two arrows. Stone Age Detective (Две стрелы. Детектив каменного века) Head of the tribe
1990 Passport (Паспорт) Semyon Klein
1992 Weather Is Good on Deribasovskaya, It Rains Again on Brighton Beach (На Дерибасовской хорошая погода, или На Брайтон-Бич опять идут дожди) Katz
1992 White King, Red Queen (Белый король, красная королева) Makeev
1993 Dreams (Сны) Doctor
1995 Shirli-Myrli (Ширли-мырли) Kozyulski
2008 The Best Movie (Самый лучший фильм) God's secretary
2008 God's Smile or The Odessa Story (Улыбка Бога, или Чисто одесская история) Filipp Olshansky
2009 O Lucky Man! (О, счастливчик!) Grandfather Ramiz
2009 Hamlet. XXI Century (Гамлет. XXI век) gravedigger
Voce
  • Once Upon a Dog (Жил-был пёс, 1982) - Lupul
  • Formula iubirii (Формула любви, 1984) - Contele Cagliostro
  • Insula comorilor (Остров сокровищ, 1988) - John Silver
  • Alisa știe ce să facă! (Алиса знает, что делать !, 2013-2016) [58]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Notes
  1. ^ Alte variante ortografice Dzhigarkhanyan Dzhigarkhanian și Jigarkhanyan.[3][4]
  2. ^ nume complet în rusă: Армен Борисович Джигарханян Armen Borisovich Dzhigarkhanyan[3]
Citations
  1. ^ a b „Armen Dzhigarkhanyan”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b http://inmagnat.com/photo  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ a b Rollberg, Peter (). Historical dictionary of Russian and Soviet cinema. Lanham, Maryland: Scarecrow Press. pp. 200–201. ISBN 9780810862685. 
  4. ^ a b „Veteran Armenian Actor Wins Top Theater Prize in Moscow”. ArmeniaNow. . Accesat în . 
  5. ^ Shalaeva, G.P., ed. (). „Джигарханян Армен Борисович”. Кто есть кто в мире [Who's Who in the World] (în rusă). Moscow: Olma-Press. pp. 463–4. ISBN 9785812300883. 
  6. ^ Արմեն Ջիգարխանյան (în armeană). AV Production. Arhivat din original la . Accesat în . 
  7. ^ Джигарханян, Армен Борисович (în rusă). Krugosvet. Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Ջիգարխանյան Արմեն (în armeană). Yerevan State University Institute for Armenian Studies. Arhivat din original la . Accesat în . 
  9. ^ denumire alternativă Cabala bigoților
  10. ^ denumirea piesei așa cum a fost jucată la TNB, Teatrul în vremea lui Nero și Seneca, tnb.ro
  11. ^ Pluzum sau Obval (1960) la imdb.com
  12. ^ denumirea filmului de pe afișul românesc al filmului [1]
  13. ^ „Yerevan: "Men" Statue”. armenianmonuments.org. Accesat în . 
  14. ^ Актёрская энциклопедия. Кино России. Выпуск 2 / Сост. Лев Парфёнов, отв. ред. М. Кузнецова. — М.: Научно-исследовательский институт киноискусства, 2008. — 227 с. — ISBN 978-5-91524-003-1., pp. 54
  15. ^ Armen Dzhigarkhanyan and Claude Jade in a scene of "Teheran 43", mov99.com
  16. ^ Alekseyev, Ivan (). Express Gazeta Online (în rusă) http://www.eg.ru/daily/cadr/21887/. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  17. ^ mignews.com (în rusă). http://www.mignews.com/news/culture/world/040213_125143_28669.html. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  18. ^ „42 года разницы: супруга Джигарханяна с мужем говорит на «вы»: интервью 2016”. www.wday.ru. 
  19. ^ Anna Veligzhanina. 80 de milioane de ruble au dispărut de la Teatrul Armean Dzhigarkhanyan. Forțele de ordine bănuiesc că timp de doi ani, în timp ce Vitalina Tsymbalyuk-Romanovskaya a fost directorul Teatrului Armean Dzhigarkhanyan, banii bugetari au fost transferați. Ziarul „ Komsomolskaya Pravda ” // kp.ru (8 noiembrie 2017)
  20. ^ „Актер Армен Джигарханян госпитализирован в НИИ им. Н.В. Склифосовского”. ТАСС. 
  21. ^ „В семье опровергли сообщения о тяжелом состоянии Армена Джигарханяна”. Газета.Ru. 
  22. ^ „Армена Джигарханяна доставили в больницу из-за проблем с сердцем”. РЕН ТВ. . 
  23. ^ „Стали известны подробности госпитализации Джигарханяна”. Пятый канал. 
  24. ^ „Источник: Армен Джигарханян попал в больницу”. ТАСС. 
  25. ^ „Актер Армен Джигарханян впадал в кому”. www.kommersant.ru. . 
  26. ^ „СМИ: Армен Джигарханян вышел из комы и находится в сознании”. Российская газета. 
  27. ^ Armen Dzhigarkhanyan s-a reunit cu fosta sa soție, Evening Moscow (16 septembrie 2019)
  28. ^ „Письмо видных деятелей науки, культуры и политики в защиту НТВ”. NEWSru.com. . 
  29. ^ связи, © ИноСМИ ru 2000-2020При полном или частичном использовании материалов ссылка на ИноСМИ Ru обязательна Сетевое издание — Интернет-проект ИноСМИ RU зарегистрировано в Федеральной службе по надзору в сфере (). „Почему я голосую за Путина”. ИноСМИ.Ru. 
  30. ^ „Джигарханян: Мы все, простите за грубость, стали раком и повторяем: "Пусть Путин будет хорошим". gordonua.com. 
  31. ^ „Армен Джигарханян: Путин признался мне, что любит Америку”. sobesednik.ru. 
  32. ^ http://www.moscow_city.vybory.izbirkom.ru/region/moscow_city?action=show&root=774102004&tvd=4774102126770&vrn=4774102126762&prver=0&pronetvd=null&region=77&sub_region=77&type=426&vibid=4774102126770
  33. ^ „Знаменитые болельщики "Спартака". РИА Новости. . 
  34. ^ Shaland, Irene (). Tennessee Williams on the Soviet stage. Lanham, Maryland: University Press of America. p. 16. ISBN 9780819161093. The part of Stanley was played by Armen Dzhigarkhanyan, a very popular movie and theatre actor. 
  35. ^ Lawton, Anna (). Imaging Russia 2000: Film and Facts. Washington, DC: New Academia Publishing. p. 193. ISBN 9780974493435. ...such as an emigre taxi driver played by the popular actor Armen Dzhigarkhanyan... 
  36. ^ Argumenty i Fakty (în rusă). http://www.aif.ru/culture/222165. Accesat în . ...один из самых знаменитых актеров отечественного театра и кинематографа, Армен Борисович Джигарханян.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  37. ^ Pravda.ru (în rusă). http://www.pravda.ru/culture/13-11-2008/291702-adj-0/. Accesat în . Он один из самых любимых артистов России, уважаемый старейшина российского театра и кино.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  38. ^ Novaya Gazeta (în rusă). http://www.novayagazeta.ru/arts/1415.html. Accesat în . Армен Джигарханян – это уже своеобразный бренд в нашем театре и кино, даже если не учитывать, что он занесён в книгу рекордов Гиннеса. А голос Джигарханяна является отдельно живущим брендом...  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  39. ^ Mkrtchyan, Abrahamyan, Sargsyan, and Dzhigarkhanyan are widely considered the greatest Armenian actors of the Soviet period; for instance, this article lists the four actors and director Frunze Dovlatyan as stars of the Soviet era Armenian film industry. Davtyan, Robert (). Hayastani Hanrapetutyun (în armeană) http://www.hhpress.am/index.php?sub=hodv&hodv=20071020_13&flag=am. Accesat în . Թատրոնում եւ կինոյում նա հանդես է եկել մեծ դերասանների եւ ռեժիսորների աստղաբույլի հետ՝ Մհեր Մկրտչյան, Սոս Սարգսյան, Խորեն Աբրահամյան, Արմեն Ջիգարխանյան, Ֆրունզե Դովլաթյան եւ ուրիշներ։  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  40. ^ „Robert Kocharyan congratulated Armen Jigarkhanyan”. Public Radio of Armenia. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ „Armen Jigarkhanyan awarded Order of Honor”. Republic of Armenia. . Accesat în . 
  42. ^ „Дмитрий Медведев вручил Армену Джигарханяну орден "За заслуги перед Отечеством" II степени”. Rossiyskaya Gazeta (în rusă). . Accesat în . 
  43. ^ „Moscow Mayor congratulates People's Artist of the USSR Armen Dzhigarkhanyan on his birthday”. Moscow City Government. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  44. ^ „Armen Jigarkhanyan marks 76th birthday anniversary”. Tert.am. . Arhivat din original la . Accesat în . Armen Jigarkhanyan is in the Guinness Book of Records as the Russian actor that has played the largest number of film roles. 
  45. ^ Argumenty i Fakty (în rusă) http://www.aif.ru/culture/person/20814. Accesat în . Это подтверждено записью в Книге рекордов Гиннесса: на счету самого часто снимающегося актёра России Армена Джигарханяна более 250 ролей.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  46. ^ „300 лиц Армена Джигарханяна” (în rusă). Channel One Russia. . Accesat în . ...внесенный в «Книгу рекордов Гиннеса» как самый снимаемый. 
  47. ^ (în rusă). TV Tsentr. https://www.youtube.com/watch?v=aKJy7vepZw8. Accesat în . В Книге рекордов Гиннеса Армен Джигарханян упоминается как самый снимаемый российский актер: более 250 ролей в кино и телефильмах.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  48. ^ RIA Novosti (în rusă). http://ria.ru/culture/20101003/281172015.html. Accesat în . Джигарханян стал первым из российских актеров, который вошел в Книгу рекордов Гиннесса по количеству сыгранных ролей: в его банке более трехсот кинематографических работ.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  49. ^ „Most screen credits for a living actor”. Guinness World Records. Accesat în . 
  50. ^ Melkyants, Georgiy (). Izvestia (în rusă) http://izvestia.ru/news/306714. Accesat în . "Утюг включишь - и там Джигарханян" - эту шутку приписывают Араму Ильичу Хачатуряну, который вас очень любил.  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  51. ^ a b c (în rusă). kinosozvezdie.ru. http://kinosozvezdie.ru/actors/dzhigarhanyan/dzhigarhanyan.html. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  52. ^ "О награждении орденом "За заслуги перед Отечеством"" III степени Джигарханяна А. Б” (în rusă). Kremlin.ru. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  53. ^ „Указ Президента Российской Федерации от 1 декабря 2005 года № 1380 "О награждении орденом "За заслуги перед Отечеством" IV степени Джигарханяна А. Б" (în rusă). Kremlin.ru. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  54. ^ (în rusă). novgorod.ru. http://news.novgorod.ru/news/5242/. Accesat în .  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  55. ^ „Указ Президента Российской Федерации от 3 октября 2010 года № 1203 "О награждении орденом "За заслуги перед Отечеством"" II степени Джигарханяна А. Б” (în rusă). Kremlin.ru. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  56. ^ „Honorary citizens of Yerevan”. Yerevan Municipality Official Website. Arhivat din original la . Accesat în . 
  57. ^ „Armenian President confers Order of Honor on Armen Jigarkhanyan”. PanARMENIAN.Net. . Accesat în . 
  58. ^ „Алиса знает, что делать!”. VokrugTV. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]