Aram Haciaturian

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Aram Haciaturian
Aram Khachaturian, Pic, 17.jpg
Date personale
Născut[1] Modificați la Wikidata
Tbilisi, Imperiul Rus[2][3] Modificați la Wikidata
Decedat (74 de ani)[4][5][6][7] Modificați la Wikidata
Moscova, RSFS Rusă, URSS[8][9][10][11] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatPanteonul Komitas[*] Modificați la Wikidata
Frați și surori Suren Khachaturian[*][[Suren Khachaturian (Aremanian actor and theatre director)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorit cu Makarova, Nina Vladimirovna[*][[Makarova, Nina Vladimirovna (compozitoare rusă)|​]] () Modificați la Wikidata
Număr de copii2 Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of the Soviet Union.svg Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste Modificați la Wikidata
Etnie armean Modificați la Wikidata
Ocupație classical composer[*][[classical composer (person who composes classical music)|​]]
dirijor
coregraf[*]
muzicolog[*]
profesor de muzică[*]
profesor universitar[*]
pianist
compozitor de coloană sonoră[*]
pedagog[*]
politician
violoncelist[*] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materConservatorul din Moscova[*]
Universitatea de Stat din Moscova
Colegiul muzical de stat Gnessin[*]
Conservatorul din Moscova[*]
Academia de Muzică „Gnesin” din Moscova[*]  Modificați la Wikidata
OrganizațieConservatorul din Moscova[*]
Academia de Muzică „Gnesin” din Moscova[*]  Modificați la Wikidata
Partid politicPartidul Comunist al Uniunii Sovietice  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Stalin ()
Premiul de stat al URSS ()
Ordinul Lenin ()
Erou al Muncii Socialiste ()
Ordinul Revoluției din Octombrie[*] ()
Artist al Poporului din URSS ()
Premiul Lenin ()
Zaslujennîi deiatel iskusstv Armeanskoi SSR[*][[Zaslujennîi deiatel iskusstv Armeanskoi SSR (Soviet art award)|​]]
narodnîi artist Armeanskoi SSR[*][[narodnîi artist Armeanskoi SSR |​]]
Medalia „Pentru Apărarea Moscovei”[*]
Medalia „Pentru apărarea Caucazului”[*]
Medalia „Pentru Merit în Muncă în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941–1945”[*]
Ordinul Lenin ()
Ordinul Lenin ()
Ordinul Steagul Roșu al Muncii ()
Ordinul Steagul Roșu al Muncii ()
Premiul Stalin ()
Premiul Stalin ()
Premiul Stalin ()
Artist al Poporului al RSFS Rusă[*] ()
narodnîi artist Armeanskoi SSR[*][[narodnîi artist Armeanskoi SSR |​]] ()
Artist al poporului din RSS Gruzină[*] ()
narodnîi artist Azerbaidjanskoi SSR[*][[narodnîi artist Azerbaidjanskoi SSR (Soviet honor title)|​]] ()
Maestru emerit al artelor al RSFSR[*] ()
Comandor al Ordinului Artelor și Literelor[*] ()
Ordinul polonez Meritul Cultural[*]
Profesor pentru Mikaiel Tariverdiev[*][[Mikaiel Tariverdiev (Soviet composer)|​]], Nobuo Terahara[*][[Nobuo Terahara (compozitor japonez)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Aram Khachaturian signature.svg
Prezență online

Aram Ilici Haciaturian (n. ,[1] Tbilisi, Imperiul Rus[2][3] – d. ,[4][5][6][7] Moscova, RSFS Rusă, URSS[8][9][10][11]) a fost un compozitor și dirijor armean. A compus balete, creații simfonice, sonate, cântece, romanțe, coruri, muzică pentru teatru și film. Printre cele mai cunoscute creații: baletele „Gayane” și „Spartacus”, Simfonia nr. 2, „Concertul pentru vioară și orchestră”, muzica la drama lui Lermontov „Маскарад”.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut la Tbilisi. La 10 ani începe studiile la colegiul de comerț. De sine stătător, învață să cânte la instrumente aerofone. Participă în orchestra de fanfară. La 15 ani pentru prima oara vizitează teatrul și rămâne impresionat. Tot atunci hotărăște sa devină muzician. La 19 ani susține examenul la Colegiul muzical din Moscova, unde studiază violoncelul, pianul și compoziția. La conservator el compune primele lucrări muzicale (1929-1934), iar „Simfonia nr.1” va fi lucrarea sa de diplomă. În scurt timp intră la aspirantură.

Haciaturian pe o bancnotă din 1998

Printre primele sale creații se numără: baletul „Fericirea”, „Concertul pentru pian”. „Concertul pentru vioară”, muzica la drama „Bal mascat”. În anii de război compune un șir de cântece patriotice, marșuri pentru orchestra de fanfare, baletul „Gayaneh”(cu premiera în 1942). Tot atunci compune „Simfonia nr. 2” numită și „Simfonia cu clopot”, în care sunt redate suferințele oamenilor în anii de război. În anii ’50–’60 începe cariera de dirijor, apoi de profesor la Conservatorul din Moscova. Concertează în țară și peste hotare. În 1954, înființează baletul „Spartacus” (cu premiera în 1956 la Leningrad). În 1960 compune 4 suite orchestrale în care sunt incluse numerele din balet. În anii ’60–’70 compune 3 sonate, și 3 concerte-rapsodii: unul pentru vioară și orchestră, altul pentru violoncel și orchestră, și celălalt pentru pian și orchestră.

Aram Haciaturian a fost laureat al Premiului Lenin (1959) și al Premiului Stalin în anii 1941, 1943, 1946, 1950 și 1971.[12]

Compoziții renumite[modificare | modificare sursă]

Cu siguranță, cea mai faimoasă piesă a lui Haciaturian este Dansul săbiilor din actul al patrulea al baletului Gayane. Celebrul dans este adesea folosit în circ sau în numere magice sau acrobatice, ceea ce l-a făcut legat pe nedrept pe compozitor, de imaginea circului și nu de cea a scenariilor orientale.

O altă piesă foarte faimoasă a compozitorului armean este „Concertul pentru pian și orchestră”, una dintre puținele piese în care este folosit un instrument de nouă generație, flexatonul. Cu o structură clasică, concertul se inspiră mult din opera compozitorului contemporan Serghei Rahmaninov.

De asemenea, renumită este foarte cunoscuta Tocata pentru pian in mi bemol minor (1932), una dintre putinele tocate moderne prezente in repertoriul pianului. Adagioul „Gayane” este folosit de Stanley Kubrick pentru a marca celebra secvență „Jogging on the Discovery spaceship” din capodopera sa 2001: O odisee spațială (film).

Piesă la fel de celebră este și adagio-ul din baletul Spartacus devenit binecunoscut ca muzica de titlu a serialului britanic de televiziune Linia maritimă Onedin (The Onedin Line), precum și muzica de scenă Masquerade.

Haciaturian a compus și imnul RSS Armene.

Lucrări[modificare | modificare sursă]

Balet[modificare | modificare sursă]

Monument în cinstea lui Aram Haciaturian în Moscova
  • 1939 Fericire (Счастье) – balet în trei acte și un epilog, libretul: Owanesjan-Kimika
  • 1942 Gayane (Гаянэ) – balet în patru acte și un epilog, libretul: K. Dershawin, (1942, revizuit în 1952, 1957)
  • 1956 Spartacus (Спартак) – balet în trei acte, libretul: N. Wolkow, (1954, premiera: Leningrad 1956)

Lucrări orchestrale[modificare | modificare sursă]

Suite[modificare | modificare sursă]

  • Suita din baletul „Fericire“ Nr.1 – 1939
  • Suita din baletul „Fericire“ Nr.2 – 1939
  • Suita din baletul „Gayane“ Nr.1 – 1943
  • Suita din baletul „Gayane“ Nr.2 – 1943
  • Suita din baletul „Gayane“ Nr.3 – 1943
  • Suita din muzica de scenă „Mascarada“ – 1943
  • Suita din muzica filmului „Bătălia pentru Stalingrad“ – 1949
  • Suita din muzica de scenă „Văduva din Valencia“ – 1953
  • Suita din muzica de scenă „Lermontow“ – 1953
  • Suita din baletul „Spartacus“ Nr.1 – 1955–57
  • Suita din baletul „Spartacus“ Nr.2 – 1955–57
  • Suita din baletul „Spartacus“ Nr.3 – 1955–57
  • Suita din baletul „Spartacus“ Nr.4 – 1967

Simfonii[modificare | modificare sursă]

  • Suită de dansuri – cinci tablouri, 1933
  • Simfonia Nr.1 – 1934
  • Două dansuri – 1935
  • Suita simfonică – 1938
  • Simfonia a II-a „Cu clopote” – 1943, reprelucrată în 1944
  • Valsuri coregrafice – 1944
  • Fantezie rusă – Transcrierea pentru concert a unei scene din baletul „Fericire”, 1944/45
  • Simfonia Nr.3 („Simfonie-Poem“) – într-un tablou pentru orchestră, orgă și 15 trompete, 1947
  • Odă in memoriam Lenin – nach der Filmmusik, 1949
  • Bătălia de pe Volga – suită simfonică programatică în opt tablouri, 1950
  • Poem solemn – 1952

Lucrări vocal-instrumentale[modificare | modificare sursă]

Cor sau voce și orchestră[modificare | modificare sursă]

  • Cântecul Așugilor – pentru cor și orchestră, după Bairamov din Tausa, 1937/38
  • Poemul simfonic – cu cor final „Cântecul Așugilor“ pentru cor și orchestră, 1938
  • Trei arii de concert – penrtru voci înalte și orchestră, după versuri de poeți armeni, 1944–46
  • Oda bucuriei – pentru mezzo-soprană, cor mixt, ansamblu unisono de viori, zece harpe și orchestră, după Smirnov, 1956
  • Baladă despre patrie – pentru bas și orchestră, după Garnekerian, 1961
  • Voi, prieteni arabi – cantată pentru cor și orchestră, 1964
  • În memoria eroilor – oratoriu, 1976

Muzică pentru piese de teatru (selecție)[modificare | modificare sursă]

piese de teatru
  • Vatra ruinată (Разорённый очаг) – 1929–32
  • Hatabala (Хатабала) – 1929–32
  • Dentistul oriental (Восточный дантист) – 1929–32
  • Macbeth de Shakespeare – 1934
  • Văduva din Valencia (Валенсианская вдова) de Lope de Vega, 1940
  • muzica pentru piesa „Mascarada“ de Lermontov, 1941
  • Clopotele Kremlinului de Pogodin, 1942
  • Glubokaia razvedka“ (Глубокая разведка) de Korn, 1943

Muzică pentru film (selecție)[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Gheroi stranî, accesat în  
  2. ^ a b „Aram Haciaturian”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  3. ^ a b Хачатурян Арам Ильич (în rusă), Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*] 
  4. ^ a b „Aram Haciaturian”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  5. ^ a b Aram Khachaturian, SNAC, accesat în  
  6. ^ a b Aram Khachaturian, Find a Grave, accesat în  
  7. ^ a b Aram Iljitsch Chatschaturjan, Filmportal.de, accesat în  
  8. ^ a b „Aram Haciaturian”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  9. ^ a b http://www.hyperion-records.co.uk/dc.asp?dc=D_SIGCD312  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ a b http://www.independent.co.uk/arts-entertainment/obituary-anatol-vieru-1181072.html  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  11. ^ a b http://www.musicweb-international.com/classrev/2007/Aug07/Khachaturian_3932292.htm  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  12. ^ Арам Ильич Хачатурян биография композитора

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons-logo.svg Materiale media legate de Aram Haciaturian la Wikimedia Commons