Sari la conținut

Amfoter

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

În chimie, un compus chimic amfoter este o moleculă sau un ion care reacționează atât cu acizii, cât și cu bazele.[1] Multe metale (precum cupru, zinc, staniu, plumb, aluminiu și beriliu) formează oxizi sau hidroxizi amfoteri, precum oxidul de aluminiu Al2O3 sau hidroxidul de zinc Zn(OH)2.

Molecule amfotere

[modificare | modificare sursă]

Conform teoriei acido-bazice Brønsted-Lowry, substanțele amfotere sunt atât donatori, cât și acceptori de protoni.[2] O moleculă amfoteră poate ori dona ori accepta un proton, manifestându-și astfel caracterul de acid sau de bază. Exemple de molecule amfotere sunt apa și aminoacizii.

Oxizi amfoteri

[modificare | modificare sursă]

Oxizii amfoteri sunt cei ai: Zn, Pb, Al, Sn, Ga, In, Ti, etc.

Oxidul de zinc (ZnO) reacționează cu acizii (se obține sulfat de zinc) și cu bazele (se obține tetrahidroxozincat (II) de sodiu):

  • Mediu acid: ZnO + H2SO4 → ZnSO4 + H2O
  • Mediu bazic: ZnO + 2 NaOH + H2O → Na2[Zn(OH)4]

Acest comportament chimic al oxidului de zinc este folositor pentru separarea diferiților cationi, precum zinc (II) de mangan (II), care nu reacționează cu bazele.

Hidroxizi amfoteri

[modificare | modificare sursă]

Sunt hidroxizi care manifestă proprietăți duale. Aceste elemente interacționează atît cu oxizii cît și cu hidroxizii.

  1. ^ IUPAC, Compendium of Chemical Terminology, Ed. a 2-a („Gold Book”) (1997). Versiune online:  (2006-) „{{{titlu}}}”.
  2. ^ R.H. Petrucci, W.S. Harwood, and F.G. Herring, "General Chemistry" (8th edn, Prentice-Hall 2002), p.669