Sari la conținut

Albert I al Belgiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Albert I
Rege al Belgiei
Date personale
PoreclăKoning-Ridder, Koning-Soldaat, Knight King, Soldier King, Roi-Chevalier, Roi-Soldat Modificați la Wikidata
Născut8 aprilie 1875(1875-04-08)
Bruxelles, Belgia
Decedat (58 de ani)
Marche-les-Dames, Belgia
ÎnmormântatKoninklijke Crypte[*][[Koninklijke Crypte (burial place of the Belgian royal family)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluimoarte accidentală[*] (climbing accident[*][[climbing accident |​]]) Modificați la Wikidata
PărințiPrințul Filip, Conte de Flandra
Prințesa Marie de Hohenzollern-Sigmaringen
Frați și suroriBaudouin al Belgiei
Josephine van België[*]
Prințesa Joséphine Caroline a Belgiei
Prințesa Henriette a Belgiei Modificați la Wikidata
Căsătorit cuElisabeta de Bavaria
CopiiLeopold al III-lea al Belgiei
Prințul Carol, Conte de Flandra
Marie-José, regină a Italiei
Cetățenie Belgia[1] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațieentomolog[*]
alpinist[*]
militar
politician
rock climber[*][[rock climber (person who practices rock climbing)|​]]
monarh Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză
limba neerlandeză Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriPrinz von Sachsen-Coburg und Gotha[*][[Prinz von Sachsen-Coburg und Gotha (articol-listă în cadrul unui proiect Wikimedia)|​]]
Rege al belgienilor[*]
Duce al Saxoniei[*]
Prins van België[*][[Prins van België |​]]
Familie nobiliarăCasa de Saxa-Coburg și Gotha
Domnie
Domnie23 decembrie 1909 – 17 februarie 1934
PredecesorLeopold II
SuccesorLeopold III
Semnătură

Albert I (n. , Stad Brussel, Regiunea Capitalei Bruxelles, Belgia – d. , Rochers de Marche-les-Dames⁠(d), Valonia, Belgia) a fost rege al Belgiei din 1909 până în 1934.

Născut Albert Léopold Clément Marie Meinrad (germană Albrecht Leopold Clemens Marie Meinrad) la Bruxelles, a fost al cincilea copil și al doilea fiu al Prințului Filip, Conte de Flandra și a soției lui Prințesa Marie de Hohenzollern-Sigmaringen. Tatăl său era al treilea fiu al regelui Leopold I al Belgiei, care a fost primul rege al belgienilor și fratele mai mic al regelui Leopold al II-lea. Mama sa era rudă a kaiserului Wilhelm al II-lea al Germaniei și membră a familiei Hohenzollern (era sora regelui Carol I al României). La naștere, Albert era al patrulea în linia de succesiune la tronul din Belgia.

Când singurul fiu legitim al unchiului său Leopold al II-lea a murit în copilărie și fratele mai mare al lui Albert, Prințul Baudouin al Belgiei, care fusese instruit pentru a deveni rege, a murit în tinerețe, Albert, la vârsta de 16 ani a devenit în mod neașteptat moștenitor (după tatăl său) al coroanei belgiene. Retras și studios, Albert s-a pregătit singur pentru sarcina regală. În adolescență, Albert era concentrat pe situația clasei muncitoare a Belgiei și a călătorit incognito în mai multe districte ale clasei muncitoare pentru a observa condițiile de trai ale oamenilor.

La scurt timp după ascensiunea sa la tron în 1909, Albert a efectuat un tur extins al Congo belgian care fusese anexat Belgiei în 1906 găsind zona în mare sărăcie. La întoarcerea în Belgia a recomandat reforme pentru protejarea populației autohtone și a continuat progresul tehnologic în colonie.

Albert și soția sa, Elisabeta

Albert s-a căsătorit la München la 2 octombrie 1900 cu ducesa Elisabeta Gabrielle Valérie Marie de Bavaria, o prințesă Wittelsbach pe care o întâlnise la o înmormântare. Elisabeta, fiica ducelui Karl-Theodor și a infantei Maria Josepha a Portugaliei, s-a născut la Castelul Possenhofen din Bavaria, Germania la 25 iulie 1876. Judecând după scrisorile pe care și le-au trimis în timpul logodnei și a căsătoriei, cei doi erau îndrăgostiți unul de celălalt. Împreună au cultivat prietenia cu proeminenți oameni de știință , artiști, matematicieni, muzicieni și filosofi transformând curtea de la Laeken într-un salon cultural.

Albert și Elisabeta au avut trei copii:

Rege al Belgiei

[modificare | modificare sursă]
Regele Albert (stânga) și regele Victor Emmanuel al III-lea al Italiei (dreapta).

După decesul unchiului său, Leopold al II-lea, Albert îi succede la tron în decembrie 1909. Regii anterior depuseseră jurământul numai în limba franceză; Albert a depus jurământul și în olandeză. El și soția lui, regina Elisabeta, erau populari în Belgia datorită stilului lor simplu de viață, modest și a familiei armonioase, care se afla în contrast cu modul autocratic și viața privată tulbure a lui Leopold al II-lea.

În primii ani de domnie, Albert s-a cantonat strict în rolul său constituțional.[2]. S-a înconjurat cu personalități liberale ca Jules Ingenbleek, secretarul său, și Harry Jungbluth, șeful casei sale militare [3]. De asemenea, a încearcat să apropie monarhia de popor, inclusiv prin eliminarea escortei armate care îl despărțea de mulțime și a permis jurnaliștilor să-l însoțească în călătoriile sale.[4].

La 8 noiembrie 1910, regele reînvie tradiția discursul tronului, abandonat de Leopold al II-lea. Cu această ocazie, regele călare și familia regală au trecut prin Bruxelles, în aplauzele mulțimii. În drumul său, socialiștii au distribuit pliante în sprijinul votului universal. Discursul regelui s-a axat pe încurajarea artelor, dezvoltarea învățământului, pensii pentru mineri și pentru limită de vârstă, reforme contractului de muncă.[5].

În preajma Primului Război Mondial, atunci când tensiunea a crescut, țările au început să formeze alianțe. În 1913, regele Albert s-a dus în Franța (în aprilie) și în Germania (noiembrie) pentru a sublinia neutralitatea Belgiei și pentru a avertiza că, în cazul încălcării teritoriul belgian, țara se va apăra. "Eu sunt Saxa-Coburg", a spus regele împăratului german; "Eu sunt, de asemenea, Orléans dar nu pot uita că sunt belgian!"

La începutul Primului Război Mondial, Albert a rezistat cererii germane pentru a muta trupele prin Belgia neutră, în scopul de a ataca Franța. Refuzul de a permite trecerea trupelor a fost bazat pe respectul pentru legile internaționale și preocuparea pentru balanța puterii în Europa, care, la momentul respectiv, cerea ca Belgia să fie o zonă tampon între Germania, Franța și Marea Britanie. De asemenea, regele Albert a protejat interesele belgienilor deoarece o națiune mică ar fi putut cădea pradă cu ușurință unei mari puteri. Când Germania a invadat Belgia (4 august ora 8 dimineața), regele Albert, conform constituției Belgiei, a preluat comanda armatei și i-a ținut pe germani suficient cât Marea Britanie și Franța să pregătească Prima bătălie de pe Marna (6–9 septembrie 1914).

Arbore genealogic

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ LIBRIS, , accesat în  
  2. ^ Laurence Van Ypersele, p. 40.
  3. ^ Laurence Van Ypersele, p. 66
  4. ^ Laurence Van Ypersele, p. 155.
  5. ^ Laurence Van Ypersele, p. 43-46.
Albert I al Belgiei
Ramură a Casei de Wettin
Naștere: 8 aprilie 1875 Deces: 17 februarie 1934
Titluri regale
Predecesor:
Leopold II
Rege al Belgiei
1909–1934
Succesor:
Leopold III
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Albert I al Belgiei