Acetilură

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Structura generală a unei acetiluri provenite de la o alchină terminală

O acetilură este un compus organic ionic care are formula generală MC≡CH sau MC≡CM, unde M este un metal.[1] Termenul este foarte general și se poate referi la orice tip de acetilură, chiar și cele derivate de la alchine cu catene mai mari, cu catene substituite, cu formula generală RC≡CM (unde R este o catenă laterală organică). Sunt folosite ca și reactivi în sinteza organică.

Unii compuși sunt fabricați și utilizați adesea, precum carbidul de calciu, care este o acetilură cu formula CaC≡C.

Structură[modificare | modificare sursă]

Obținere[modificare | modificare sursă]

Structura ionică a acetilurii de cupru (II)

Alchinele de forma RC≡CH (numite și alchine terminale), sunt acizi slabi; de aceea, în urma unor reacții formează acetilurile, care pot fi considerate săruri ale acestora:[2]

RC≡CH + R"M ↔ R"H + RC≡CM

Pentru obținerea acetilurilor plecând de la acetilenă sau alte alchine este nevoie de compuși cu caracter bazic pronunțat, organometalici[3] sau anorganici[4] în solvenți care sunt mai puțin acizi decât alchinele terminale. În trecut, amoniacul lichid era folosit, dar astăzi solvenții eterici sunt mai comuni.

Amidura de litiu,[2] LiHMDS,[5] sau reactivii organolitici, precum butillitiul,[3] sunt utilizați frecvent pentru prepararea acetilurilor de litiu:

Acetilurile de sodiu și de potasiu pot fi obținute plecând de la diverși reactivi anorganici, precum amidura de sodiu[4] sau direct de la metalele în stare elementară, de obicei la temperatura camerei și la presiune atmosferică.[2]

RC≡CH + Na ↔ ½ H2 + RC≡CNa
HC≡CH + 2 Na ↔ H2 + NaC≡CNa

Proprietăți chimice[modificare | modificare sursă]

Acetilurile pot reacționa cu apa, cu compuși de forma R-X (dând alchine superioare și fiind reacții cu mărire de catenă) sau cu compușii carbonilici.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „IUPAC Gold Book - acetylides”, Https://goldbook.iupac.org, accesat în   Legătură externa în |newspaper= (ajutor)
  2. ^ a b c Viehe, Heinz Günter (). Chemistry of Acetylenes (ed. 1st). New York: Marcel Dekker, inc. pp. 170–179 & 225–241. doi:10.1002/ange.19720840843. 
  3. ^ a b Midland, M. M.; McLoughlin, J. I.; Werley, Ralph T. (Jr.) (). „Preparation and Use of Lithium Acetylide: 1-Methyl-2-ethynyl-endo-3,3-dimethyl-2-norbornanol”. Organic Syntheses. 68: 14. doi:10.15227/orgsyn.068.0014. 
  4. ^ a b Coffman, Donald D. (). „Dimethylethhynylcarbinol”. Organic Syntheses. 40: 20. doi:10.15227/orgsyn.020.0040. 
  5. ^ Reich, Melanie (). „Addition of a lithium acetylide to an aldehyde; 1-(2-pentyn-4-ol)-cyclopent-2-en-1-ol”. ChemSpider Synthetic Pages. p. 137. doi:10.1039/SP137.