Sari la conținut

2024 în zborul spațial

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la 2024 în zboruri spațiale)
2023 în zborul spațial ← 2024 în zborul spațial → 2025 în zborul spațial
2024 în zborul spațial
Gravity-1
Europa Clipper
IM-1 Odysseus
Cele mai importante momente din
zborurile spațiale din 2024[a]
Lansări orbitale
Prima1 ianuarie
Ultima10 iulie
Total133
Reușite127
Eșecuri3
Eșecuri parțiale3
Catalogate122
Rachete
Zboruri inaugurale
Zboruri cu echipaj
Orbital5
Pasageri orbitali16
Suborbital3
Pasageri suborbitali18
Total pasageri34
EVA4

Acest articol documentează evenimentele notabile și așteptate de zbor spațial în cursul anului 2024.

Cadru general

[modificare | modificare sursă]

Astronomie și astrofizică

[modificare | modificare sursă]

În ziua de Anul Nou, la ora 3:40 UTC, marcând prima lansare din noul an, Organizația indiană de cercetare spațială (ISRO) a lansat satelitul XPoSat pentru a studia polarizarea razelor X.[1][2] Acesta va servi ca o completare a actualei sonde IXPE a NASA.[3][4] Ulterior, sonda spațială Aditya-L1 a ISRO, lansată cu 5 luni înainte, a fost introdusă pe 6 ianuarie pe o orbită halo în jurul punctului L1 Pământ-Soare. Aceasta va studia atmosfera solară, furtunile magnetice solare și impactul acestora asupra mediului din jurul Pământului.

Einstein Probe, misiunea telescopului spațial cu raze X a Academiei Chineze de Științe (CAS) în parteneriat cu ESA și Institutul Max Planck pentru Fizică Extraterestră (MPE), dedicată astrofizicii de înaltă energie în domeniul timpului, a fost lansată la 9 ianuarie 2024.[5]

În aprilie 2024, NASA a început, sub conducerea Biroului de politică științifică și tehnologică, să creeze un standard pentru oră pe Lună, acesta se numește Ora Lunară Coordonată și se așteaptă să fie finalizat până în 2026.

Agenția Spațială Europeană va lansa sateliții săi duali PROBA-3 pentru coronografie solară.

Explorarea Sistemului Solar

[modificare | modificare sursă]

Elicopterul marțian Ingenuity a efectuat al 72-lea și ultimul său zbor, când toate cele patru pale ale rotorului său au fost avariate, ceea ce a determinat NASA să retragă aeronava.[6][7]

NASA intenționează să lanseze în octombrie Europa Clipper, care va studia luna joviană Europa în timp ce se află pe orbită în jurul lui Jupiter.

Hera va fi lansată spre asteroidul Didymos pentru a studia efectele ulterioare ale testului de redirecționare a asteroidului dublu.

Misiunea EscaPADE a NASA către Marte este, de asemenea, planificată să fie lansată în acest an.

Explorare lunară

[modificare | modificare sursă]

2024 este un an important pentru explorarea Lunii.

Peregrine a fost lansat cu succes pe 8 ianuarie, dar după lansare a fost detectată o scurgere de combustibil care a împiedicat orice încercare de a efectua o aselenizare. În cele din urmă, nava spațială Peregrine nu a părăsit niciodată orbita terestră (foarte eliptică) pe care a fost injectată de racheta purtătoare, iar misiunea s-a încheiat zece zile mai târziu (după o singură orbită), la 18 ianuarie, când nava a reintrat în atmosfera terestră (sub controlul echipei de misiune) și a fost distrusă.

SLIM a realizat prima aterizare ușoară pe Lună pentru o navă spațială japoneză.[8] A aterizat pe 19 ianuarie 2024, la ora 15:20 UTC, făcând din Japonia a cincea țară care a reușit să aterizeze ușor pe Lună.[9] Deși a aterizat cu succes, aceasta a avut o atitudine greșită, deoarece panourile solare sunt orientate spre vest, cu fața opusă Soarelui, la începutul zilei lunare, nereușind astfel să genereze suficientă energie.[10] Landerul a funcționat cu ajutorul bateriei interne, care s-a descărcat complet în acea zi. Operatorii misiunii speră că modulul de aterizare se va trezi după câteva zile, când lumina Soarelui ar trebui să atingă panourile solare.[11]

Indiferent de această problemă a panourilor solare de pe modulul de aterizare, cele două rovere LEV 1 și 2, amplasate în timpul staționării chiar înainte de aterizarea finală, funcționează conform așteptărilor, iar LEV-1 comunică independent cu stațiile de la sol.[11] LEV-1 a efectuat șase salturi pe suprafața lunară. Imaginile realizate de LEV-2 arată o aterizare cu atitudine greșită, cu pierderea unei duze a motorului în timpul coborârii și chiar posibile pagube susținute la antena terestră a landerului, care nu este îndreptată spre Pământ.[12] Indiferent de atitudinea greșită și de pierderea comunicării cu landerul, misiunea este deja pe deplin reușită, după confirmarea faptului că obiectivul său principal, și anume aterizarea la o distanță de maximum 100 m de locul de aterizare programat, a fost deja atins.[13][14][15]

IM-1 Nova-C Odysseus a fost lansată la 15 februarie 2024 spre Lună prin Falcon 9 pe o traiectorie de interceptare directă și a aterizat ulterior în regiunea polară sudică a Lunii la 22 februarie 2024, devenind primul lander privat de succes și primul care a făcut acest lucru folosind propulsoare criogenice. Deși a aterizat cu succes, unul dintre picioarele modulului de aterizare s-a rupt la aterizare și s-a înclinat pe partea cealaltă, cu 18°, din cauza aterizării pe o pantă, dar modulul de aterizare a supraviețuit și încărcăturile utile funcționează conform așteptărilor.[16] EagleCam nu a fost ejectat înainte de aterizare.

Chiar înainte de aterizare, la aproximativ 30 m deasupra suprafeței lunare, modulul de aterizare Odysseus trebuia să ejecteze CubeSat-ul echipat cu camera EagleCam, care ar fi fost aruncat pe suprafața lunară în apropierea modulului de aterizare, cu o viteză de impact de aproximativ 10 m/s. Cu toate acestea, din cauza complicațiilor apărute în urma patch-ului software, s-a decis ca EagleCam să nu fie ejectat la aterizare. Ulterior, aceasta a fost ejectată pe 28 februarie, dar a fost un eșec parțial, deoarece a returnat toate tipurile de date, cu excepția imaginilor de după aterizare ale IM-1, care reprezentau principalul obiectiv al misiunii sale.[17][18][19][20]

La 13 martie, China a încercat să lanseze două nave spațiale, DRO-A și DRO-B, pe o orbită retrogradă îndepărtată în jurul Lunii, dar misiunea nu a reușit să atingă orbita dorită, rămânând blocată pe orbita joasă a Pământului.[21][22]

La 20 martie 2024, China a lansat pe orbita Lunii satelitul său releu, Queqiao-2, împreună cu doi mini-sateliți Tiandu 1 și 2. Queqiao-2 va retransmite comunicațiile pentru navele spațiale Chang'e 6 (partea îndepărtată a Lunii), Chang'e 7 și Chang'e 8 (regiunea polului sudic lunar). Tiandu 1 și 2 vor testa tehnologiile pentru o viitoare constelație de navigație și poziționare lunară.[23] Toate cele trei sonde au intrat cu succes pe orbita lunară la 24 martie 2024 (Tiandu-2 a fost atașat la Tiandu-1 și s-a separat pe orbita lunară).[24]

China plănuiește să trimită Chang'e 6 în luna mai, care va efectua prima misiune de returnare de eșantioane lunare de pe partea îndepărtată a Lunii.[25] Aceasta va fi a doua misiune de returnare de eșantioane lunare a Chinei, prima fiind realizată de Chang'e 5 de pe partea apropiată a Lunii în urmă cu 4 ani. Pakistanul va trimite împreună cu Chang'e 6 un orbitator lunar numit ICECUBE-Q.

Nova-C, VIPER și Blue Ghost sunt planificate să fie lansate spre Lună în acest an.

Zborul spațial uman

[modificare | modificare sursă]

Organizația indiană de cercetare spațială (ISRO) va lansa în acest an misiunea Gaganyaan fără echipaj și experimentul de andocare SPADEX. Polaris Dawn, cu prima ieșire în spațiu în scop comercial, este, de asemenea, pe cale să fie lansată în prima jumătate a acestui an.

Zboruri spațiale umane private și turism spațial

[modificare | modificare sursă]

Polaris Dawn, în cadrul căreia va avea loc prima ieșire spațială comercială, este, de asemenea, pe cale să fie lansată în prima jumătate a acestui an.

SpaceX a lansat Misiunea Axiom 3 la bordul unei nave spațiale Crew Dragon pe o rachetă Falcon 9 către Stația Spațială Internațională (ISS) pe 18 ianuarie 2024. SpaceX intenționează, de asemenea, să lanseze misiunea Axiom 4 către ISS mai târziu în anul 2024.

La 26 ianuarie, SpaceShipTwo VSS Unity al Virgin Galactic a fost lansat cu succes de la Spaceport America în cadrul misiunii de turism spațial suborbital Galactic 06.[26]

Inovații rachete

[modificare | modificare sursă]

Zborul inaugural al rachetei Vulcan Centaur de la United Launch Alliance a avut loc la 8 ianuarie 2024. Vulcan este prima rachetă alimentată cu metan care a ajuns pe orbită la prima încercare și prima care a ajuns pe orbită din SUA.[27]

Racheta chineză Gravity-1 și-a încheiat cu succes zborul inaugural la 11 ianuarie 2024, debutând pe o nouă platformă maritimă mobilă în Marea Galbenă și doborând recorduri, fiind mai mare rachetă purtătoare de combustibil solid din lume și cel mai puternic vehicul de lansare comercială din China până în prezent (până în 2024).

Compania chineză Space Pioneer (cunoscută și sub numele de Tianbing) intenționează să lanseze în iunie racheta Tianlong-3.

Zborul inaugural al rachetei New Glenn a Blue Origin este planificat pentru august 2024.[28]

Tehnologie prin satelit

[modificare | modificare sursă]

NISAR, cel mai costisitor satelit și cel mai mare satelit de imagistică radar va fi lansat din India la bordul GSLV Mk-II până la sfârșitul lunii februarie 2024.[29]

Plankton, Aerosol, Cloud, Ocean Ecosystem sau PACE, un satelit de observare a Pământului al NASA aflat în faza de proiectare, are lansarea programată pentru 2024.

Avionul spațial Dream Chaser al NASA, dezvoltat de Sierra Space, este programat să aibă primul său zbor către Stația Spațială Internațională în aprilie.[30]

Lansări orbitale și suborbitale

[modificare | modificare sursă]
Lista lansărilor orbitale
Lună Num. succese Num. eșecuri Num. eșecuri parțiale
Ianuarie 22 0 0
Februarie 19 0 0
Martie 19 1 2
Aprilie 19 0 0
Mai 25 1 0
Iunie 18 0 0
Iulie 5 1 1
August TBD TBD TBD
Septembrie TBD TBD TBD
Octombrie TBD TBD TBD
Noiembrie TBD TBD TBD
Decembrie TBD TBD TBD
Total 127 3 3

Activități extravehiculare (EVA)

[modificare | modificare sursă]
Dată start/Timp Durată Misiune Echipaj Note
1 martie 2024
21:40 		7 ore 52 minute Shenzhou 17
TSS Wentian airlock 		Republica Populară Chineză Tang Hongbo
Republica Populară Chineză Jiang Xinlin 		A paisprezecea activitate extravehiculară de pe stația spațială Tiangong. Sarcinile au inclus întreținerea panourilor solare ale modulului central Tianhe, care au suferit daune minore cauzate de impactul cu resturi spațiale și micrometeoroizi; evaluarea și analiza stării de performanță a generării de energie a panourilor solare și, de asemenea, inspectarea stării modulelor stației spațiale.[31]

Statistici lansări orbitale

[modificare | modificare sursă]

După țară

[modificare | modificare sursă]

Numărul anual al lansărilor orbitale pe țară atribuie fiecare zbor țării de origine a vehiculului de lansare, nu furnizorului de servicii de lansare sau portului spațial. De exemplu, rachetele Electron lansate din Peninsula Mahia din Noua Zeelandă sunt contabilizate la Statele Unite, deoarece Electron este o rachetă americană.

China: 32Europa: 1Germania: 0India: 2Iran: 2Israel: 0Japonia: 4Coreea de Nord: 1Rusia: 8Coreea de Sud: 0USA: 83
Țară Lansări Reușite Eșecuri Eșecuri
parțiale 		Note
uChina China 32 30 1 1
 Uniunea Europeană 1 0 0 1
India India 2 2 0 0
Japonia Japonia 4 3 1 0
Iran Iran 2 2 0 0
Rusia Rusia 8 8 0 0
Coreea de Nord Coreea de Nord 1 0 1 0
Statele Unite ale Americii Statele Unite 83 82 0 1 Include lansările Electron de la Mahia
Total 133 127 3 3

După rachetă

[modificare | modificare sursă]

Statistici zboruri suborbitale

[modificare | modificare sursă]

După țară

[modificare | modificare sursă]

Numărul anual al lansărilor suborbitale pe țară atribuie fiecare zbor țării de origine a rachetei, nu furnizorului de servicii de lansare sau portului spațial. Zborurile destinate să zboare sub 80 km sunt omise.

Spain: 0Brazilia: 2Canada: 5China: 0France: 0Germania: 1India: 1Iran: 120Israel: 0Japan: 0Țările de Jos: 1Coreea de Nord: 1Pakistan: 0Rusia: 2Slovenia: 0South Korea: 0Taiwan: 0Turkey: 0United Kingdom: 0USA: 14Ukraine: 0Yemen: 0
Țară Lansări Reușite Eșecuri Eșecuri
parțiale 		Note
Brazilia Brazilia 2 2 0 0
Canada Canada 5 5 0 0
Germania Germania 1 1 0 0
India India 1 1 0 0
Iran Iran 120 120 0 0
Țările de Jos Țările de Jos 1 0 0 1
Coreea de Nord Coreea de Nord 1 1 0 0
Rusia Rusia 2 2 0 0
Statele Unite ale Americii Statele Unite 14 13 1 0
Total 146 144 1 1

Zboruri inaugurale

[modificare | modificare sursă]
Rachetă Origine Organizație Lansare Rezultat Ref.
Vulcan Centaur VC2S  Statele Unite ULA 8 ianuarie Succes [32]
Gravity-1  China Orienspace 11 ianuarie Succes [33]
KAIROS  Japonia Space One 13 martie Eșec [34]
Angara A5 / Orion  Rusia Roscosmos 11 aprilie Succes [35]
Long March 6C  China CASC 7 mai Succes [36]
New-type satellite carrier rocket  Coreea de Nord NATA/Khrunichev 27 mai Eșec [37]
Ariane 62  Europa Arianespace 9 iulie Eșec parțial [38]
RFA-1  Germania Rocket Factory Augsburg august Planificare [39]
Long March 12 (formerly XLV)  China CASC august Planificare [40]
Tianlong-3  China Space Pioneer septembrie Planificare [41]
New Glenn  Statele Unite Blue Origin septembrie Planificare [42]
Pallas-1  China Galactic Energy noiembrie Planificare [43]
Long March 8A  China CASC decembrie Planificare [44]
Aurora  Canada Reaction Dynamics Q4 Planificare [45]
Darwin-II  China Rocket Pi TBD Planificare
Eris Block 1  Australia Gilmour Space Technologies TBD Planificare [46]
Hanbit-Nano  Coreea de Sud Innospace TBD Planificare [47]
Nebula-1  China Deep Blue Aerospace TBD Planificare [48]
Rocket 4  Statele Unite Astra Space TBD Planificare
Skyrora XL  Regatul Unit Skyrora TBD Planificare [49][50]
Vikram-1  India Skyroot Aerospace NET Q4 Planificare [51]

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ În sensul acelor de ceasornic de la stânga sus:

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Majkowska, Iwona (). „ISRO Plans Mars Lander Mission After Successful Lunar Mission”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ „ISRO set to launch Shukrayaan and XPoSat missions to exploring the universe's mysteries”. Hindustan Times. . Accesat în . 
  3. ^ Majkowska, Iwona (). „ISRO Plans Mars Lander Mission After Successful Lunar Mission”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  4. ^ „Halo-Orbit Insertion of Aditya-L1 Successfully Accomplished”. www.isro.gov.in. Accesat în . 
  5. ^ „Einstein Probe lifts off on a mission to monitor the X-ray sky”. www.esa.int. 
  6. ^ „After Three Years on Mars, NASA's Ingenuity Helicopter Mission Ends”. Jet Propulsion Laboratory. 
  7. ^ NASA Science Live: Ingenuity Mars Helicopter Tribute & Legacy (în engleză), accesat în  
  8. ^ „Japan makes contact with 'Moon Sniper' on lunar surface”. BBC. Accesat în . 
  9. ^ Chang, Kenneth (). „Japan Becomes Fifth Country to Land on the Moon”. The New York Times. 
  10. ^ „According to the telemetry data, SLIM's solar cells are facing west. So if sunlight begins to shine on the lunar surface from the west, there is a possibility of generating power, and we are preparing for recovery. #SLIM can operate with power only from the solar cells. #JAXA”. X (Formerly Twitter). 
  11. ^ a b Sample, Ian (). „Japan's Slim spacecraft lands on moon but struggles to generate power”. The Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Accesat în . 
  12. ^ 小型月着陸実証機（SLIM）および小型プローブ（LEV）の月面着陸の結果・成果等 の記者会見 (în engleză), accesat în  
  13. ^ Jones, Andrew (). „Japan's moon lander forced to power down but may yet be revived”. SpaceNews (în engleză). Accesat în . 
  14. ^ „SLIM Project Press Kit” (PDF). JAXA. 
  15. ^ 小型月着陸実証機（SLIM）および小型プローブ（LEV）の月面着陸の結果・成果等 の記者会見 (în engleză), accesat în  
  16. ^ „NASA, Intuitive Machines Share Images from the Moon, Provide Science Updates – Artemis”. blogs.nasa.gov (în engleză). . Accesat în . 
  17. ^ „2/3 mission plans and procedures in order to deploy its CubeSat camera system. Despite the team's strong effort, the technical complications ultimately resulted in an inability to capture images of the Odysseus lander”. 
  18. ^ Foust, Jeff (). „Intuitive Machines ready for launch of its first lunar lander”. SpaceNews. Accesat în . 
  19. ^ Second Private U.S. Moon Lander Readies for Launch Scientific American. By Michael Greshko. Feb. 9, 2024. Retrieved February 9, 2024.
  20. ^ „EagleCam update statement”. Twitter. . 
  21. ^ „Status of "DRO-A/B"”. Next Spaceflight. Accesat în . 
  22. ^ Jones, Andrew (). „Surprise Chinese lunar mission hit by launch anomaly”. SpaceNews (în engleză). Accesat în . 
  23. ^ Jones, Andrew (). „China launches Queqiao-2 relay satellite to support moon missions”. SpaceNews (în engleză). Accesat în . 
  24. ^ Jones, Andrew (). „China's Queqiao-2 relay satellite enters lunar orbit”. SpaceNews (în engleză). Accesat în . 
  25. ^ Andrew Jones [AJ_FI] (). „China's Chang'e-6 sample return mission (a first ever lunar far side sample-return) is scheduled to launch in May 2024, and expected to take 53 days from launch to return module touchdown. Targeting southern area of Apollo basin (~43º S, 154º W)” (Tweet). 
  26. ^ Jonathan McDowell [planet4589] (). „The @VirginGalactic Galactic 06 mission was launched from the WK02 carrier plane at 1742:05 UTC Jan 26 following takeoff around 1700 UTC. After a one minute rocket burn, SS2 reached an apogee of 88.8 km and landed after an approximately 14 minute free flight. (1/2)” (Tweet). 
  27. ^ Belam, Martin (). „Nasa Peregrine 1 launch: Vulcan Centaur rocket carrying Nasa moon lander lifts off in Florida – live updates”. the Guardian (în engleză). ISSN 0261-3077. Accesat în . 
  28. ^ Foust, Jeff (). „NASA Mars smallsat mission to be on first New Glenn launch”. SpaceNews. Accesat în . 
  29. ^ Pillai, Soumya (). „Three launches in Q1: ISRO's upcoming missions in 2024”. Hindustan Times. Accesat în . 
  30. ^ Klotz, Irene; Reim, Garrett (). „ULA Sets Dec. 24 As Target Date For Vulcan's Debut”. Aviation Week. Accesat în . 
  31. ^ „Shenzhou-17 crew completes in-orbit repairs during 2nd extravehicular mission”. Xinhua. . Accesat în . 
  32. ^ „ULA's Vulcan rocket launches private US moon lander, 1st since Apollo, and human remains in debut flight”. Space. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „China's record-breaking Gravity-1 rocket aces amazing debut launch from ship at sea (video)”. Space. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ „First Kairos rocket explodes seconds after liftoff”. SpaceNews. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ „Russia launches new Angara A5 heavy-lift rocket on 4th orbital test mission (photos)”. Space. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ „China launches first Long March 6C rocket”. SpaceNews. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „Another Failed Satellite Launch at the Sohae Satellite Launching Station”. BeyondParallel. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „Ariane 6 Maiden Flight Scheduled for 9 July”. EuropeanSpaceflight. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ Jones, Andrew (). „Rocket Factory Augsburg perceives historic moment for European launch industry”. SpaceNews. Arhivat din original la . Accesat în . 
  40. ^ „Hainan Commercial Space Launch Site to debut Long March-8 rocket in December & Long March-12 in August”. X (formerly Twitter). Arhivat din original la . Accesat în . 
  41. ^ China 'N Asia Spaceflight [CNSpaceflight]. „SPACE-PIONEER completed the assembly of their first Tianlong-3 booster in Jiangsu and is transporting it to Henan for a static fire test. The maiden launch is planned for September” (Tweet). 
  42. ^ Foust, Jeff (). „NASA planning September launch of Mars smallsat mission on first New Glenn”. SpaceNews (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  43. ^ CNSpaceflight (). „GALACTIC-ENERGY's CEO says Pallas-1 will be ready to launch this November” (Tweet). Accesat în . 
  44. ^ „Hainan Commercial Space Launch Site to debut Long March-8 rocket in December & Long March-12 in August”. X (formerly Twitter). Arhivat din original la . Accesat în . 
  45. ^ Reactiondyn (). „We're gearing up for qualification testing and preparing for our inaugural flight in the last quarter of 2024 as part of the Aurora test program” (Tweet). Accesat în . 
  46. ^ „An Australian-made rocket will be launched in Queensland in a historic first”. ABC News (în engleză). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  47. ^ Hyeong-woo, Kan (). „Innospace launches world's 1st hybrid rocket with electric pump”. The Korea Herald (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  48. ^ CNSpaceflight (). „Deepblue Aerospace, the Chinese company completed 2 hop tests in 2021, closed a series A+ round funding led by MINYIN International, after a series A in January. The company also mentioned in the press release the 1st orbital launch of reusable Nebula-1 is targeted by end of 2024” (Tweet). Accesat în . 
  49. ^ Pooran, Neil; Picksley, Dominic (). „Shetland's SaxaVord spaceport will soon be launching satellites into orbit”. Express. Arhivat din original la . Accesat în . 
  50. ^ „Quarter 4, 2022 in review”. Skyrora (Press release). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  51. ^ „Skyroot gears up for Vikram-1 launch in Q1 2024, opens India's 1st integrated private sector rocket facility in Hyderabad”. The Times of India. . ISSN 0971-8257. Arhivat din original la . Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=2024_în_zborul_spațial&oldid=16383613