Stația spațială Tiangong

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stația spațială Tiangong
Date generale
OrganizațieRepublica Populară Chineză CMSA
ProgramProgramul Tiangong
Tip misiuneStație spațială
StatusÎn dezvoltare
Lansare29 aprilie 2021 (Tianhe)
24 iulie 2022 (Wentian)
31 octombrie 2022 (Mengtian)
decembrie 2023 (Xuntian)
LansatorLongue Marche 5B
Durată viațăMinim 10 ani
Caracteristici tehnice
EchipajEchipat complet: 3–6[1]
Momentan la bord: 3
Expediție: 3
Comandant: Chen Dong
Masă100 tone
Lungime~ 55 m
Diametru~ 34 m
Sursă de energiePanouri solare
Orbită
OrbităOrbita joasă a Pământului
Altitudine340~450 kilometri
Înclinație41,5°

Tiangong (în chineză: 天宮; pinyin: Tiāngōng; literal: „Palatul Ceresc”),[2][3] oficial stația spațială Tiangong[4] (chineză: 天宫空间站; pinyin: Tiāngōng kōngjiānzhàn), este o stație spațială cu echipaj permanent[5] construită de China și operată de Agenția spațială chineză (CMSA) pe orbita joasă a Pământului, între 340 și 450 km deasupra suprafeței pământului. Este prima stație spațială pe termen lung a Chinei, parte a programului Tiangong și nucleul „celei de-a treia etape” al Programului spațial cu echipaj uman al Chinei. Stația are un volum presurizat de 340 m3, puțin peste o treime din dimensiunea Stației Spațiale Internaționale.

Construcția stației se bazează pe experiența dobândită de la precursorii săi, Tiangong-1 și Tiangong-2.[6][7][8] Primul modul, modulul de bază Tianhe („Armonia Cerurilor”), a fost lansat la 29 aprilie 2021,[2][3] urmat de misiuni multiple cu și fără echipaj și alte două module majore: Wentian („Căutarea Cerurilor”), lansat la 24 iulie 2022 și Mengtian („Visul Cerurilor”), lansat la 31 octombrie 2022.[6][9]

Stația spațială își propune să ofere oportunități pentru experimente spațiale și o platformă pentru consolidarea capacității de inovare științifică și tehnologică.[10] La 2 noiembrie 2023, China a trimis cel mai tânăr echipaj pe stația spațială Tiangong, format dintr-un echipaj cu o vârstă medie de numai 38 de ani. Aceștia au decolat din deșertul Gobi pentru o călătorie preconizată de 6 luni.[11]

Asamblarea stației[modificare | modificare sursă]

Tiangong este o stație spațială modulară de generația a treia. Stațiile spațiale din prima generație, cum ar fi primele stații Salyut sau Skylab, erau stații dintr-o singură bucată și nu erau concepute pentru realimentare. Stațiile Salyut 6 și 7 din a doua generație, precum și stațiile Tiangong 1 și 2 sunt proiectate pentru realimentare la jumătatea misiunii. Stațiile din a treia generație, cum ar fi Mir și Stația Spațială Internațională (ISS) sunt stații spațiale modulare, asamblate pe orbită din părți lansate separat. Proiectarea modulară poate îmbunătăți considerabil fiabilitatea, reduce costurile, scurtează ciclurile de dezvoltare și răspunde unor cerințe diversificate privind sarcinile.[6]

Wentian
braț robotic		Chinarm
braț robotic
panou solarpanou solarPort andocarepanou solarpanou solar
Wentian
laborator		Tianhe
modul de bază		Mengtian
laborator
panou solarTrapă EVAPort andocarePort andocarepanou solar
Trapă EVACargo airlock

Prezentarea modulelor[modificare | modificare sursă]

Modulul de bază Tianhe („Armonia Cerurilor”) a fost lansat pe orbită la 29 aprilie 2021.[12] Modulul oferă suport de viață și spații de locuit pentru trei membri ai echipajului. În plus, oferă putere stației, ghidarea, navigația, controlul orientării, propulsia și sistemele de susținere a vieții stației. Tianhe este format din trei secțiuni: zona locuibilă, secțiunea de servicii și un hub de andocare.[13]

Zona de locuit conține o bucătărie și o toaletă, echipamente de control al incendiilor, echipamente de procesare și control a aerului, calculatoare, instrumente științifice și echipamente de comunicații la sol.[13] Stația are un braț robotic mai mare, astfel încât poate muta modulele ulterioare sau reaproviziona vehiculele în diferite porturi ale modulului de bază ca rezervă.[13][14] Conform celor mai recente rapoarte, capacitatea acestui „Chinarm” este similară cu „Canadarm 2”, brațul robotic dezvoltat de canadieni.[15] Energia electrică este furnizată de două panouri de energie solară orientabile, care folosesc celule fotovoltaice pentru a produce electricitate. Energia este stocată pentru a alimenta stația atunci când aceasta se deplasează în umbra Pământului. Există 4 motoare cu ioni pentru propulsie.[16]

Modulul de laborator Wentian este primul modul de laborator lansat și primul modul care extinde modulul de bază Tianhe existent al stației. A fost lansat la 24 iulie 2022[17] și a andocat cu succes la Tianhe la 19:13 UTC în aceeași zi.[18] Secțiunea de locuit oferă taikonauților de la bordul stației 50 m3 de spațiu interior suplimentar, inclusiv 3 locuri de dormit și o nouă toaletă.[19] Posibilitățile de realizare a experimentelor științifice, axate în special pe cercetarea în știința vieții în spațiu, se extind semnificativ, atât în mediul presurizat din interiorul stației, cât și pe suprafața ei exterioară, astfel încât probele și instrumentele sunt expuse mediului cosmic, radiațiilor, vidului și vântului solar.[20]

La 30 septembrie 2022, modulul a fost detașat de portul de andocare al Tianhe după aproximativ o oră de manipulare de către brațul robotizat al stației și conectat la portul de andocare tribord după ce s-a rotit cu 90 de grade.[21] Acest lucru a eliberat portul frontal al modulului Tianhe pentru sosirea celui de-al doilea modul științific Mengtian.

Modulul de laborator Mengtian, al doilea modul de laborator, a fost lansat la 31 octombrie 2022, și este echipat cu o capacitate extinsă de experimente pe orbită.[22] Modulul este împărțit în mai multe secțiuni, inclusiv compartimentul de lucru presurizat al echipajului, secțiunea de încărcătură nepresurizată, ecluza de eliberare a încărcăturii și secțiunea modulului de control cu adaptoare de experiment extern, o antenă de comunicație și două rețele solare.[9]

Similar cu laboratorul precedent, Mengtian are, de asemenea, propriile sale brațe robotizate pentru a ajuta la activități extravehiculare.[9] Ambele laboratoare oferă un mediu presurizat pentru ca cercetătorii să efectueze experimente științifice în cădere liberă sau microgravitație care nu au putut fi efectuate pe Pământ mai mult de câteva minute. Experimentele pot fi, de asemenea, plasate în exteriorul modulelor pentru expunerea la mediul spațial, razele cosmice, vid și vântul solar.[23]

  • Modulul Tianhe
    Modulul Tianhe
  • Modulul Wentian
    Modulul Wentian
  • Modulul Mengtian
    Modulul Mengtian

Viața la bordul stației spațiale[modificare | modificare sursă]

Activități ale echipajului[modificare | modificare sursă]

Astronautul Nie Haisheng făcând exerciții de alergare pe Stația Spațială Tiangong
Interiorul modulului Wentian de pe stația spațială Tiangong

Astronauții de pe stația Tiangong respectă ora standard a Chinei (CST) pentru programul zilnic. Echipajul se trezește adesea în jurul orei 7:00 și începe conferința zilnică cu Centrul de Control al Misiunii din Beijing înainte de a începe lucrul la ora 08:00 (00:00UTC). Echipajul își urmează apoi programul planificat până la ora 21:00, după care raportează procesul de lucru către Controlul Misiunii. La ora 13:30, astronauții intră în camerele lor de locuit pentru a trage un pui de somn, care durează de obicei o oră. De asemenea, echipajul are mai multe pauze pentru a mânca și a se odihni.[24] Stația Tiangong dispune de o funcție de iluminare pentru a simula condițiile de iluminare de pe Pământ, inclusiv lumina zilei, amurgul și noaptea. Deoarece stația experimentează 16 răsărituri și apusuri de soare pe zi pe orbita joasă a Pământului, această funcție ajută la evitarea perturbării ritmului circadian al echipajului.[24][25]

Stația spațială Tiangong este dotată cu funcții de automatizare a locuinței, inclusiv aparate electrocasnice controlate de la distanță și un sistem de management logistic.[25] Echipajul poate folosi tabletele lor pentru a identifica, localiza și organiza obiectele din interiorul stației, deoarece toate obiectele din stație sunt marcate cu coduri QR. Acest lucru contribuie la asigurarea unui mediu ordonat pe măsură ce sosesc mai multe încărcături.[25] Comunicarea între aparate în interiorul stației este complet wireless prin intermediul rețelei Wi-Fi pentru a evita dezordinea cablurilor.[25]

Alimentație și igienă personală[modificare | modificare sursă]

La bordul navei sunt depozitate mese constând în 120 de tipuri diferite de alimente, selectate în funcție de preferințele astronauților. Alimentele de bază, inclusiv carnea de porc mărunțită în sos de usturoi, puiul kung pao, carnea de vită cu piper negru, carnea de porc mărunțită yuxiang, varza murată și băuturile, inclusiv o varietate de ceaiuri și sucuri, sunt realimentate în timpul călătoriilor cu nave spațiale robotizate de clasă Tianzhou. Fructele și legumele proaspete sunt depozitate în frigidere. Huang Weifen, instructorul șef de astronauți al CMSA, explică faptul că majoritatea alimentelor sunt pregătite pentru a fi solide, fără os și cu bucăți mici. Condimente precum sosul de porc și sosul de piper Sichuan sunt folosite pentru a compensa modificările simțului gustului în microgravitație. Stația este echipată cu o masă mică de bucătărie pentru prepararea mâncării, un frigider, un distribuitor de apă și primul cuptor cu microunde din istorie în zborurile spațiale,[24][26][27] astfel încât astronauții să poată „avea întotdeauna mâncare caldă, oricând au nevoie”.[28][29] În urma feedback-ului astronauților, au fost incluse provizii mai mari de legume începând cu Tianzhou 4, ceea ce face ca varietatea de legume să crească la 32.[30]

Modulul central al stației, Tianhe, asigură locuința membrilor echipajului.[31][32] Acesta conține trei paturi separate pentru dormit,[33] o toaletă spațială, o instalație de duș și echipamente de gimnastică.[34] Fiecare pat este prevăzut cu o mică fereastră circulară,[35] un set de căști, ventilație și alte facilități.[36] Stimulatorul electric neuromuscular este utilizat pentru a preveni atrofia musculară. Nivelul de zgomot în zona de lucru este setat la 58 de decibeli, în timp ce în zona de dormit, zgomotul este menținut la 49 de decibeli.[37][38] Sistemul de ventilație asigură circulația aerului pentru echipaj, cu o viteză a vântului de 0,08 m/s pentru zonele de lucru și de 0,05 m/s pentru posturile de dormit.[25] În modulul de laborator Wentian sunt amplasate trei camere de locuit suplimentare pentru șederea pe termen scurt.[39]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „China's space station to host 6 astronauts by end of 2022-Xinhua”. 
  2. ^ a b Clark, Stephen (). „Assembly of Chinese space station begins with successful core module launch”. Spaceflight Now. Accesat în . 
  3. ^ a b „China launches space station core module Tianhe”. Xinhua. . The Tianhe module will act as the management and control hub of the space station Tiangong, meaning Heavenly Palace 
  4. ^ „集大众智慧于探索融中华文化于飞天”. . 最终决定沿用“天宫”作为载人空间站的整体名称，但后面不再加序号 (The final decision was to use "Tiangong" as the overall name of the manned space station, but without the serial number at the end) 
  5. ^ „China's space station to host 6 astronauts by end of 2022-Xinhua”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ a b c Barbosa, Rui (). „China preparing to build Tiangong station in 2021, complete by 2022”. NASASpaceFlight.com. Accesat în . 
  7. ^ „中国载人航天工程标识及空间站、货运飞船名称正式公布” [CMSE logo and space station and cargo ship name officially announced] (în chineză). China Manned Space Engineering Office. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  8. ^ Ping, Wu (iunie 2016). „China Manned Space Programme: Its Achievements and Future Developments” (PDF). China Manned Space Engineering Office. Accesat în . 
  9. ^ a b c Beil, Adrian (). „China launches Mengtian science module to Tiangong space station”. NASASpaceFlight. Accesat în . 
  10. ^ ChinaPower (). „What's driving China's race to build a space station?”. Center for Strategic and International Studies. Accesat în . 
  11. ^ Massey, Scott (). „Shenzhou-17 launch: China has sent its youngest-ever astronaut crew to the Tiangong space station”. CNN (în engleză). Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Barbosa, Rui C. (). „China preparing to build Tiangong station in 2021, complete by 2022”. NASASpaceFlight.com. Accesat în . 
  13. ^ a b c Ping, Wu (). „空间站工程研制进展” [Space Station Project Development Progress] (PDF). China Manned Space Engineering. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  14. ^ „China launches Tianhe module, start of ambitious two-year station construction effort”. NASASpaceFlight.com. . Accesat în . 
  15. ^ 刘明. „Robotic arm utilizes top technologies”. www.chinadaily.com.cn. Accesat în . 
  16. ^ „China's New Space Station is Powered by Ion Thrusters”. 
  17. ^ Jones, Andrew (). „Rocket to launch China's next space station module arrives at launch center”. SpaceNews. Accesat în . 
  18. ^ 杨希 (). „China's Wentian lab module docks with Tianhe core module combination”. China.org.cn. Accesat în . 
  19. ^ Michal, Václavík. „twitter kosmo michal”. Twitter. 
  20. ^ „Wentian science module docks with China's space station – Spaceflight Now”, Spaceflightnow.com, accesat în  
  21. ^ „我国成功实施问天实验舱转位 中国空间站组合体转为两舱"L"构型在轨飞行-新华网”, News.cn/tech/2022-09/30/c_1129044979.htm, accesat în  
  22. ^ Ling, Xin (). „China's space station prepares for new frontiers of science with launch of Mengtian module”. South China Morning Post. 
  23. ^ The Associated Press (). „China launches 3rd and final space station component”. ABC News. 
  24. ^ a b c BBC (). „中国空间站：第一次入住"天宫"的宇航员发布Vlog，他们在干什么”. BBC Chinese. Arhivat din original la . Accesat în . 
  25. ^ a b c d e „Q&A: Getting to know China's space station”. Xinhua News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  26. ^ „神舟十二号里的"广东制造"：首台航天微波炉被送入太空，中国太空笔实现新突破”. 21 jingji (în Chinese). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Patel, Dhara (). „Building the Tiangong Space Station”. Space Centre. Arhivat din original la . Accesat în . 
  28. ^ Jones, Andrew (). „Chinese astronauts enjoying 120 dishes during space station stay”. Space.com. 
  29. ^ Howell, Elizabeth (). „Twinkle, Twinkle, Little Panda: Adorable cartoon shows astronaut life on Chinese space station”. Space.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  30. ^ Jones, Andrew (). „Tianzhou-4 cargo craft docks with Chinese space station”. Space News. 
  31. ^ „China launches Tianhe, future living quarters for space station planned for 2022”. scmp.com. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  32. ^ „China launches key module of space station planned for 2022, state media reports”. CNBC. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  33. ^ „Chinese astronauts enter Tiangong space station for first time”. Spaceflight Now. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  34. ^ Chen, Stephen (). „First astronauts enter China's Tiangong space station after successful docking operation”. scmp.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ „贴心！原来天和核心舱有窗户，安装的位置人性化，一开始没猜出来”. Sohu News (în Chinese). . Arhivat din original la . Accesat în . 
  36. ^ Jones, Andrew (). „China's Shenzhou 12 astronauts send back stunning images of Earth (photos)”. Space.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  37. ^ „The Bunks in the Chinese Space Station Are Absolutely Enormous”. Futurism. Arhivat din original la . Accesat în . 
  38. ^ „China launches first crewed mission for space station construction”. Xinhua News Agency. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  39. ^ „China launches second space station module, Wentian”. Reuters. . Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Stația spațială Tiangong
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Stația_spațială_Tiangong&oldid=15992951