Comuna Grădiștea, Călărași

Pentru alte sensuri, vedeți Grădiștea.

Grădiștea
—  Comună  —
Stemă
Grădiștea Grădiștea (România) Poziția geografică
Coordonate: 44°12′45″N 27°10′23″E ({{PAGENAME}})
Țară	România
Județ	Călărași
SIRUTA	93664
Reședință	Grădiștea
Componență	4 sate Bogata Cunești Grădiștea Rasa
Guvernare
- Primar	Vasile Matei[*]​ (PSD, octombrie 2020)
Suprafață
- Total	186,5 km²
Populație (2011)
- Total	▼ 4853 locuitori
Fus orar	UTC+2
Cod poștal	917115
Prezență online
Primăria comunei Grădiștea
Amplasarea în cadrul județului Amplasarea în cadrul județului

Grădiștea (în trecut, Cacomeanca) este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Bogata, Cunești, Grădiștea (reședință) și Rasa.

Așezare

Comuna se află în partea central-sudică a județului, pe malul nordic al Dunării, la vest de orașul Călărași. Este străbătută de șoseaua națională DN31 care leagă Călărașiul de Oltenița, și care se termină, la est de satul Grădiștea, în DN3, care leagă Călărașiul de București.

Comuna Grădiștea aparține județului Călărași, situat în partea de Sud - Est a României; în cadrul județului, comuna se află în partea de Sud, pe șoseaua ce leagă municipiul reședință de județ de orașul Oltenița, la o distanță de 12 kilometri de primul. La trecerea din câmpia fără sfârșit a Bărăganului spre luncă, dispuse pe marginea sudică a terasei Călărași, se află satele Grădiște, Cunești, Rasa și Bogata, parte din salba de așezări intinse de-a lungul Dunării, sate care alcătuiesc actuala comună Grădiștea. Satele sunt înșirate pe șoseaua Călărași - Oltenița, șosea ce constituie principalul ax de comunicație ce străbate comuna pe o lungime de circa 12 kilomteri. Față de municpiul Călărași, comuna Grădiștea are o orientare Sud-Vest. Este încadrată de comunele: Dragalina la Nord, Cuza-Vodă și Vâlcelele la Est, Independența și Ciocănești la Vest; la Sud se află granița României cu Bulgaria, formată de fluviul Dunărea. Ca urmare a poziției sale geografice, comuna Grădiștea se situează într-o zonă de relief neted, cu o climă temperat continentală, cu o tentă excesivă și cu cernoziomuri fertile.

În comună se află lacul Gălățui.

Demografie

Componența etnică a comunei Grădiștea

     Români (95,19%)

     Necunoscută (4,01%)

     Altă etnie (0,78%)

Componența confesională a comunei Grădiștea

     Ortodocși (95,28%)

     Necunoscută (4,01%)

     Altă religie (0,7%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la 4.853 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.301 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,2%). Pentru 4,02% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,28%). Pentru 4,02% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.

Istorie

Prima menționare a satului Grădiștea datează din anul 1608, când vornicul Cernica și soția lui Chiajna, au cumpărat moșia Cunești și au dăruit-o mănăstirii Cernica pe care era situat. La 1667 între Cuneștii mănăstirii Cernica și între moșia Cuneștii de Jos, se desprinde o altă moșie a mănăstirii Radu Vodă cu un sat care a purtat numele de Radu Vodă fiind situat între Mănuc și Cunești. Cuneștii de Jos erau un trup de moșie care la 1667 aparținea lui Radu Logofătul Bilciurescu. Descendent al acestui Radu Logofătul prin documentele de proprietate ale moșiei Mănuc îl găsim pe Grigore Bilciurescu la 1674 și la 1754 pe Radu Stolnicul Bilciurescu. La 5 decembrie 1755 este menționat iar satul cu ocazia trecerii moșiei Bilciurești în stăpânirea lui lani și Nițu Mănciulești.în anul 1789 numele moșiei a fost de "Cantzulești".La 1778 găsim în plasa Lichirești o serie de sate cum ar fi : Cunești, Latșulei, care este foarte probabil să fie numele satului Grădiștea de azi, În anul 1809, Păuna Mănciulescu trece moșia Bilciurești sau Cuneștii de Jos în stăpânirea dragomanului Manuc Bei. Noul proprietar Manuc Bei de la care a rămas numele satului și al moșiei a fost un armean foarte bogat care si-a cumpărat moșii în țară. Hanul lui Manuc sau Hotel Dacia de mai târziu din București a fost proprietatea acestui Manuc Bei. Astăzi este un obiectiv comercial și turistic .

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Cacomeanca, făcea parte din plasa Borcea a județului Ialomița și avea în compunere doar satul Cacomeanca, cu 1482 de locuitori. În comună erau o școală mixtă cu 48 de elevi (dintre care 8 fete) și o biserică. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Rasa, ce avea o populație de 2282 de locuitori în satele Rasa, Cunești, Bogata, Valdomiru, Glavacioaca și lefterul și în cătunele (târlele) Bechiru, Ovreiu și Malacu. În comuna Rasa existau trei școli mixte (la Rasa, Cunești și Bogata), având în total 230 de elevi; și trei biserici.

Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Ciocănești a aceluiași județ. Comuna Cacomeanca avea aceeași alcătuire și o populație de 1542 de locuitori, iar comuna Rasa avea în satele Bogata, Cunești, Rasa și Valdomiru 3090 de locuitori.

În 1950, cele două comune au fost arondate raionului Călărași din regiunea Ialomița și apoi (după 1952) din regiunea București. În 1964, satul și comuna Cacomeanca au primit ambele denumirea de Grădiștea. Comunele au revenit la județul Ialomița în 1968, când comuna Rasa a fost desființată și satele ei incluse în comuna Grădiștea; tot atunci, satul Valdomiru a fost desființat și comasat cu satul Rasa. În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Călărași.

La alegerile locale din anii 1992; 1996 și 2000 a fost ales primar, Florian Iancu - formațiunea politică PSD. La alegerile locale din anii 2004 și 2008, a fost ales primar, Alecsandru Boboc - formațiunea politică PC, iar în 2012, Constantin Corbu - formațiunea politică PDL.

Monumente istorice

Șapte obiective din comuna Grădiștea sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Călărași ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice — așezarea din neoliticul mijlociu (cultura Boian) de la Movila Berzei, lângă satul Bogata (500 m sud de podul peste lacul Gălățui; așezarea eneolitică aparținând culturii Gumelnița de la „Măgura Cuneștilor”, punct aflat în extremitatea sudică a satului Cunești, lângă cimitir; și situl de la Grădiștea Ceacu, la 5 km sud de satul Grădiștea, în Lunca Dunării, sit ce cuprinde o așezare neolitică (cultura Boian) și una din epoca bronzului târziu.

Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” (1872) din satul Bogata; și biserica „Sfântul Nicolae” (1937–1938) din centrul satului Rasa. Celelalte două sunt monumente memoriale sau funerare: obeliscul soldaților ruși căzuți în Războiul Ruso-Turc din 1877–1878 ridicat în 1896 în curtea bisericii „Sfântul Nicolae” din Bogata; și o cruce de piatră aflată în curtea bisericii din Rasa.

Zestrea de monumente a comunei Grădiștea, a fost îmbunătățită în anul 2008, când la data de 21 mai, în prezența Episcopului Sloboziei și Călărașilor Preasfințitul Damaschin CORAVU, a prefectului Jenel ȘERBAN, a președintelui Consiliului Județean Călărași Răducu George FILIPESCU, precum și a altor oficialități din țară și de peste hotare - acest monument a fost dezvelit. Monumentul constă într-o CRUCE de mari dimensiuni, placată cu marmură albă, flancată în părțile laterale de două panouri din marmură, pe care sunt încrustate numele eroilor comunei Grădiștea, care și-au pierdut viața pe câmpurile de luptă ale celor două războaie mondiale. Monumentul a fost ridicat în curtea Bisericii Grădiștea, care are Hramul Sfinții Împărați Constantin și Elenas, la inițiativa și cu sprijinul nemijlocit al părintelui paroh Mihai FRUMUȘELU iar contravaloarea lucrărilor, în valoare de cca. un miliard de lei vechi, a fost suportată de primarul în funcție din acea perioadă, Alecsandru Boboc.

Comuna Grădiștea, din punct de vedere al infrastructurii utilităților, are definitivat iluminatul public precum și alimentarea cu apă în toate cele patru sate, instalație care este alimentată din cele 11 puțuri de apă de mare adâncime precum. Aceste două mari utilități, alături de sistemul de colectare a gunoiului menajer, au fost implementate prin proiecte finanțate din programele de aderare a României la UE (SAPARD și PHARE), în perioada celor două mandate ale primarului Alecsandru Boboc, care a continuat și proiectul privind gestionarea gunoiului de grajd, început în perioada anilor 2000/2004, când primar al comunei a fost Florian Iancu, cel care a condus destinele comunei încă din anul 1981. Comuna Grădiștea, este printre puținele localități din țară care are și un ziar local, scris de locuitori, pentru locuitori, ziar care reprezintă cea mai autorizată sursă de informare și care poate fi studiată (cu toată arhiva sa) și pe pagina de internet: www.gradistea.eu