Portal:Astronomie
Astronomie
Astronomia (greacă ἀστρονομία / ástronomía) este o știință naturală care studiază obiecte și fenomene cerești. Folosește matematica, fizica și chimia pentru a explica originea și evoluția lor. Printre obiectele de interes se numără: planete, sateliți naturali, stelele, nebuloasele, galaxii și comete. Fenomenele relevante includ explozii de supernove, explozii de raze gamma, quasari, blazari, pulsari, și radiații cosmice de fond. Mai general, astronomia studiază tot ceea ce își are originea în afara atmosferei Pământului. Cosmologia este o ramură a astronomiei și studiază Universul în ansamblu
Astronomia este una dintre cele mai vechi științe naturale. Civilizațiile timpurii din istoria înregistrată au făcut observații metodice despre cerul nopții. Acestea includ babilonienii, grecii, indienii, egiptenii, chinezii, Maya și multe popoare indigene antice din America. În trecut, astronomia includea discipline la fel de diverse precum astrometria, navigația cerească, astronomia observațională și întocmirea calendarelor. În zilele noastre, astronomia profesionistă este sinonimă cu astrofizica
Astronomia profesionistă este împărțită în două ramuri: observațională și teoretică. Astronomia observațională este concentrată pe achiziționarea de date din observațiile obiectelor astronomice. Aceste date sunt apoi analizate folosind principii de bază ale fizicii. Astronomia teoretică este orientată spre dezvoltarea de modele computerizate sau analitice pentru a descrie obiecte și fenomene astronomice. Aceste două câmpuri se completează reciproc. Astronomia teoretică încearcă să explice rezultatele observaționale, iar observațiile sunt folosite pentru a confirma rezultatele teoretice.
Articol selectat - arată alt articol
Marte este a patra planetă de la Soare și penultima ca mărime din Sistemul Solar. Marte poartă numele zeului roman al războiului și este adesea denumită Planeta Roșie, deoarece oxidul de fier predominant pe suprafața sa îi conferă un aspect roșiatic distinctiv între corpurile astronomice vizibile cu ochiul liber. Marte este o planetă telurică cu o atmosferă subțire, având caracteristici de suprafață care amintesc atât de craterele de impact ale Lunii, cât și de văi, deșerturi și calote glaciare polare ca ale Pământului.
Zilele și anotimpurile sunt comparabile cu cele ale Pământului, deoarece perioada de rotație, precum și înclinarea axială în raport cu planul ecliptic sunt foarte similare. Marte găzduiește Muntele Olimp, cel mai mare vulcan și cel mai cunoscut munte de pe orice planetă din Sistemul Solar și Valles Marineris, unul dintre cei mai mari canioane din Sistemul Solar. Bazinul din emisfera nordică acoperă 40% din planetă și poate fi un semn de impact imens. Marte are doi sateliți, Phobos și Deimos, care sunt mici și au o formă neregulată. Este posibil ca aceștia să fie asteroizi captați, similare cu 5261 Eureka, un troian al lui Marte.
Marte a fost explorată de numeroase nave spațiale fără echipaj. Mariner 4, lansat de NASA la 28 noiembrie 1964, a fost prima navă spațială care a vizitat Marte, cea mai mare apropiere de planetă având loc la 15 iulie 1965. Mariner 4 a detectat slaba centură de radiații marțiene, măsurată la aproximativ 0,1% din cea a Pământului și a surprins primele imagini ale unei alte planete din spațiul profund. La 20 iulie 1976, Viking 1 a efectuat prima aterizare de succes pe suprafața marțiană. Deși nava spațială sovietică Mars 3 a obținut o aterizare moale în decembrie 1971, contactul a fost pierdut după câteva secunde.
La 4 iulie 1997, nava spațială Mars Pathfinder a aterizat pe Marte, iar la 5 iulie, roverul misiunii, Sojourner a devenit primul rover robotic care a operat pe Marte. Pathfinder a fost urmat de roverele Spirit și Opportunity, care au aterizat în ianuarie 2004 și au funcționat până la 22 martie 2010 respectiv 10 iunie 2018. Orbitatorul Mars Express, prima navă spațială a Agenției Spațiale Europeane a ajuns pe orbită la 25 decembrie 2003. La 24 septembrie 2014, Organizația indiană de cercetare spațială a devenit a patra agenție spațială care a vizitat Marte, când misiunea sa interplanetară Mars Orbiter Mission a ajuns cu succes pe orbită.
Biografie selectată - arată altă biografie
Giovanni Domenico Cassini (8 iunie 1625 – 14 septembrie 1712) a fost un astronom, matematician, inginer și astrolog italo-francez.
Cassini a fost astronom la Observatorul Panzano din 1648 până în 1669. A fost numit profesor de astronomie la Universitatea din Bologna în 1650 și a devenit, în 1671, directorul Observatorului de la Paris. El a adoptat pe deplin noua sa țară, în măsura în care a devenit cunoscut sub numele de Jean-Dominique Cassini - deși acesta este și numele strănepotului său, Dominique, conte de Cassini.
Cassini a observat și publicat marcajele de pe suprafață lui Marte (văzute anterior de Christiaan Huygens, dar nepublicate), a determinat perioadele de rotație ale planetelor Marte și Jupiter și a descoperit patru sateliți ai lui Saturn: Iapetus și Rhea în 1671 și 1672, și Tethys și Dione în 1684. Cassini a fost primul care a observat acești patru sateliți ai lui Saturn, pe care i-a numit Sidera Lodoicea (stelele lui Louis). În plus, el a descoperit divizia Cassini în Inelele lui Saturn (1675). Împarte cu Robert Hooke creditul pentru descoperirea Marii Pete Roșii de pe Jupiter (cca. 1665). În jurul anului 1690, Cassini a fost primul care a observat rotația diferențială în atmosfera lui Jupiter. A dat prima definiție valabilă a paralaxei Soarelui. Aceasta a permis pentru prima dată o estimare a dimensiunilor Sistemului Solar.
Imagine selectată - schimbă imaginea
Această imagine a Centaurus A arată o perspectivă nouă și spectaculoasă asupra puterilor găurilor negre supermasive.
Alte Portaluri
.jpg)
_flatten_crop.jpg)
Faza Lunii
Știați că... - arată alte știați că...
- ... omul de știință musulman din secolul al XII-lea Al-Khazini, care a propus o teorie a gravitației cu mult înainte de Isaac Newton, a fost, la începutul vieții sale, un sclav al turcilor selgiuc?
- ... un lac cu hidrocarburi pe Titan, satelitul lui Saturn și un vulcan activ pe Io, satelitul lui Jupiter se numără printre caracteristicile Sistemului Solar numite după zeități din mitologia māorilor?
- ... Vidul local este o regiune goală a spațiului, lipsită de materie, situată adiacent propriei noastre galaxii?
- ...The Man in the Moone, o carte din 1638 a episcopului englez Francis Godwin, este considerată una dintre primele cărți de science fiction?
- ... galaxia Markarian 501 produce raze gamma de energie foarte mare?
