Willi Graf

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Willi Graf

Willi Graf (n. 2 ianuarie 1918, Kuchenheim aproape de Euskirchen - d. 12 octombrie 1943 într-o închisoare din München) a fost unul dintre cei cinci membri ai grupului de rezistență anti-nazistăTrandafirul Alb”.

A copilărit la Saarbrucken, unde tatăl său era directorul unei firme de vinuri încă din 1922. În 1928 s-a înscris la Humanistisches Ludwigsgymnasium, (Liceul Uman Ludwig), unde a luat diploma de maturitate în 1937.

Willi provenea dintr-o familie profund catolică și – de la 11 ani – făcea parte din “Neudeutschland”, (Noua Germanie) o asociație școlară catolică care continua tradiția mișcărilor catolice școlare, începută în Germania de mișcarea tineretului Wandervogel.

După ce nazismul a scos în afara legii toate organizațiile care nu erau legate (controlate) de principiile hitleriste, Willi a intrat în 1934 în asociația “Graues Orden” (Ordinul Gri), format din foștii membri ai asociației “Bündische Jugend” (Tineretul asociat).

“Graues Orden” se caracteriza ca fiind o asociație de tineret dedicată studiului filosofiei. Deoarece avea o orientare catolică, aborda și probleme liturgice, militând pentru o reformă a Bisericii Catolice.

Pentru Willi, aici s-a maturizat convingerea că este absolut necesar să se implice politic în calitate de creștin și să desfășoare o activitate tot mai decisă de combatere a nazismului. Într-adevăr, ajunsese la concluzia că național-socialismul și credința creștină erau absolut incompatibile.

Deși a fost deseori amenințat, a refuzat să intre în “Hitlerjugend” (organizația tineretului nazist).

În ianuarie 1938, împreună cu alți tineri colegi și prieteni ai săi, a fost arestat mai multe săptămâni pentru că a participat la organizarea unei tabere de tineret neautorizată.

A fost eliberat cu ocazia amnistiei generale dată odată cu anexarea Austriei la Reich.

După șase luni de serviciu forțat în organizații de muncă a început să studieze medicina la Universitatea din Bonn de unde, în iarna anilor 1937-38, a plecat pentru satisfacerea stagiului militar.

În ianuarie 1940 era participant (involuntar) la invadarea Franței în corpul militarilor sanitari. Între martie și aprilie 1941 a participat la campania din Iugoslavia iar în vara lui 1942 a fost trimis pe frontul din Rusia, unde i-a întâlnit pe Hans Scholl, Alexander Schmorell și Jürgen Wittenstein.

Experiența războiului și cruzimile pe care le-a văzut au întărit și mai mult în el convingerea că trebuie să se opună și să lupte împotriva nazismului.

Reîntors de pe front în decembrie 1942 s-a hotărât să intre în grupul clandestin de opoziție Trandafirul Alb, unde a fost membru activ până la sfârșit. A ajutat la redactarea și distribuirea manifestelor 5 și 6, a participat la acțiunile de propagandă scriind pe zidurile din oraș slogane antinaziste și antihitleriste.

Activitatea sa principală însă, a fost aceea de a găsi noi aderenți la mișcarea Trandafirul Alb, reluând legătura cu prietenii săi din Saarbrücken, Köln, Bonn, Freiburg și Ulm.

În dimineața zilei de 18 februarie 1943 a fost arestat împreună cu sora sa Anneliese. Pe 19 aprilie 1943, judecătorul nazist de tristă amintire, Roland Freisler, președintele „Curții Poporului”, l-a condamnat pe Willi Graf, ca și pe ceilalți membri ai grupului, la pedeapsa capitală: moartea prin decapitare cu ghilotina.

Torturat timp de luni de zile de Gestapo, cu speranța zadarnică de a-i stoarce și numele altor membri ai grupului, a fost în cele din urmă ghilotinat pe 12 octombrie 1943. În ultima sa scrisoare, adresată surorii sale și prietenilor, scria: „Trebuie să continuați ceea ce am început!”.

Vezi și[modificare | modificare sursă]