Tocoferol

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vitamina E (Tocoferol)
General
Denumirea după IUPAC	(2R)-2,5,7,8-Tetramethyl-2-[(4R,8R)-4,8,12-trimethyltridecyl]-3,4-dihydro-2H-chromen-6-ol
Număr CAS	10191-41-0'
Formulă chimică	C29H50O2
Greutate moleculară	431 g/mol
Culoare	galbenă
Proprietăţi
Solubilitate	Grăsimi
Punct de topire	3 C
Densitatea	1 g/cm³
Stare de agregare	fluidă
DZR (bărbat adult)	15 mg/zi
DZR (femeie adultă)	12 mg/zi
Simptome ale deficinenţei
Oboseală; Dureri de cap; Dereglări ale memoriei şi gândirii.
Simptome ale supradozei
Surse comune
Ulei de floarea-soarelui; uleiuri vegetale; sparanghel; morcovi.

Tocoferolul, sau vitamina E, este esenţială pentru sănătatea omului. Din componenţa vitaminei E fac parte 8 tocoferolii, toţi având aceleaşi acţiuni fiziologice, mai activ şi mai eficace fiind însă alfatocoferolul, în functie de care, de altfel, se şi stabileşte necesarul în vitamina E şi, în mod normal, şi conşinutul diferitelor alimente în această valoroasă trofină.

Fiind puternic antioxidant, tocoferolul are un rol important în protejarea vitaminei A, a carotenilor şi a uleiurilor vegetale. De asemenea, vitamina E intervine favorabil în reproducere, în asigurarea funcţionării normale a glandelor sexuale şi a celor endocrine, înlesneşte depozitarea glicogenului în ficat şi în muşchi, inclusiv in muşchiul cardiac.

Tocoferolul are următoarele proprietăţi: intervine în metabolismul grasimilor, al calciului şi al fosforului, ca şi în sinteza proteinelor; limitează producerea de colesterol; controlează eliminarea apei din organism; previne îmbătrânirea celulelor; întăreşte şi protejează inima şi arterele împotriva instalării aterosclerozei; fortifică musculatura şi ţesutul conjunctiv, ca şi funcţia sexuală şi capacităţile mintale; acţionează pozitiv asupra circulaţiei sanguine periferice şi a regenerării pielii; are efect diuretic şi hipotensiv; ajută la preîntâmpinarea producerii avorturilor; scade riscul instalării ischemiilor cardiace; atenuează ritmul procesului de îmbătrânire; este eficient in diabetul zaharat, arsuri şi răni greu vindecabile, atrofie testiculară, ovariană şi uterină, impotenţă, sterilitate feminină şi masculină; ameliorează ritmul de dezvoltare a organelor genitale la pubertate; intervine în caz de menstruaţii dureroase, tulburări de menopauză, tulburări de creştere la copii, în miocardite, angina pectorala şi insuficienţă cardiacă, ateroscleroza (cu excepţia hipotensivilor), putând atenua chiar şi simptomele afectiunilor deja instalate ; are rol benefic in tratarea eczemelor, acneei, psoriazisului, miopiei evolutive, a opacifierii cristalinului şi cataractei, ca şi in boala Parkinson etc.

În plus, tocoferolul asigura protecţia vaselor sanguine, globulelor roşii, a plămânilor şi a ficatului, în hepatita cronică şi în cea epidemica. Tot el măreşte puterea de apărare a organismului faţă de infecţii, fiind şi anticancerigen. Această vitamină poate fi administrată cu eficienţă şi nou-nascuţilor, prematurilor, femeilor în caz de avort spontan, în unele anemii la copii, ca şi în arterita, tromboflebită, ulcere varicoase, afecţiuni reumatice inflamatorii, distrofii musculare etc. De asemenea, administrarea vitaminei E duce la importante ameliorări în diferite afecţiuni cardiovasculare, în special în durerile cardiace şi în stările de sufocare, preîntâmpina formarea cheagurilor de sange şi contribuie la dizolvarea acestora. Datorita virtuţilor sanogen-terapeutice pe care le are, tocoferolul este denumit şi "vitamina sănătaţii".

Necesarul zilnic de vitamina E

Exprimarea activităţii biologice a vitaminei E se face în miligrame sau în unităţi internationale (U.I.). La bărbaţii adulţi, necesarul zilnic de tocoferol este de cea 25 mg, direct proporţional cu vârsta şi cu cantitatea de acizi polinesaturaţi existenţi în alimentele consumate, putând fi asigurat, în general, de o raţie alimentară echilibrată. Sarcina şi alaptarea cresc necesarul de vitamina E. În condiţii de nematernitate, femeile au nevoie de mai puţina vitamina E decât bărbaţii. Un aport sporit de vitamina E le este necesar persoanelor vârstnice. De asemenea, ea trebuie administrată nou-nascuţilor, până la apariţia propriei flore intestinale, deoarece laptele matern e foarte sărac în tocoferol. În ultima vreme, după unii autori, se estimează că necesarul in vitamina E este mult mai mic. Clorul din apa de la robinet, laxativele cu ulei mineral, maternitatea şi menopauza, toate necesita sporirea aportului de vitamina E.

Carenta de vitamina E duce la distrofii musculare si la aparitia unor leziuni nervoase, precum si la instalarea atero-sclerozei. La femei, hipovitaminoza E poate produce avort spontan. Trebuie amintit si faptul ca insuficienta vitaminica respectiva provoaca boli ale muschilor si ale nervilor, iar cantitatea de colesterol creste in sange si in muschi. Tulburarile produse in organism de carenta de vitamina E sunt reversibile la femei si ireversibile la barbati. La adulti, aceasta carenta vitaminica produce si o usoara scadere a duratei de viata a globulelor rosii. Eficacitatea tocoferolului sporeste prin asocierea acestuia cu vitaminele A, B, si C, cu inozitolul, precum si prin aportul de mangan si seleniu. Tocoferolul intensifica activitatea vitaminei A.

În aprovizionarea organismului cu vitamina E, trebuie ţinut cont şi de faptul ca absorbţia intestinala a acesteia din alimentele consumate este de numai cea 30%. Carentă de vitamina E se întâlneşte mai des la bătrâni şi la malnutriţi, în inflamaţii cronice, diferite boli cronice etc. Hipervitaminoza E apare la doze farmaceutice foarte mari (300-800 mg/zi), ea putând produce oligospermie, ca şi azo-spermie, in cazul bărbaţilor, iar la femei - involuţie ovariana şi tulburari ale ciclului menstrual.

Vitamina E este solubilă în grăsimi şi în alcool, dar insolubilă în apă. Ea rezistă la caldura pana la cea 250ºC şi e sensibilă la lumină şi la oxigen. Temperaturile foarte ridicate, ca şi cele foarte coborate reduc cu până la două treimi cantitatea de tocoferol conţinută în vegetale şi în uleiuri. Tocoferolul este distrus prin pasteurizarea şi prin uscarea laptelui (lapte praf), prin contactul alimentelor cu bicarbonat de sodiu şi prin păstrarea acestora timp mai îndelungat. Astfel, carnea păstrată în frigidere pierde, în câteva zile, toată cantitatea de vitamina E de care dispunea iniţial. În făina albă, conţinutul în aceasta vitamina e cu cea 80% mai scăzut decât în făina integrală. Pierderi importante de vitamina E au loc în cazul rafinării diferitelor produse alimentare. Tocmai din acest motiv, se recomandă ca uleiurile vegetale sa fie obţinute prin presare la rece, şi nu prin rafinare, operaţie care se face la temperaturi ridicate.