Situl urban „Fabric” (I)

Adaugă legături
45°45′28″N 21°15′00″E (Situl urban „Fabric” (I)) / 45.7577°N 21.25°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Situl urban „Fabric” (I)
Piața Traian la începutul secolului al XX-lea
Piața Traian la începutul secolului al XX-lea
Poziționare
Situl urban „Fabric” (I) se află în România Timișoara
Situl urban „Fabric” (I)
Situl urban „Fabric” (I)
Coordonate45°45′28″N 21°15′00″E ({{PAGENAME}}) / 45.7577°N 21.25°E
LocalitateTimișoara, Timiș Modificați la Wikidata
Țara România
AdresaMărginit de:
 • Str. Timocului,
 • Str. Dacilor (ambele fronturi),
 • Str. Ștefan cel Mare (ambele fronturi),
 • Str. Școlii,
 • Str. Comănești – Piața Mitropolit Alexandru Șuluțiu Sterca,
 • Piața Aurel Vlaicu,
 • Str. Constantin Titel Petrescu,
 • Str. Costache Negruzzi,
 • Str. Petre Ispirescu
Edificare
ArhitecțiLászló Székely,
Henrik Telkes ș.a.
Stil arhitecturalStil eclectic istoricist,
Art Nouveau (Secession)
Data începerii construcției1744
Restaurarepermanent
Stare de conservarediversă
Înălțime1–2 etaje
Materialepreponderent cărămidă
Clasificare
LMITM-II-s-B-06096
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Localizarea și limitele sitului
Zona sitului în 1780
Zona sitului în 1890
Map
Clădiri și monumente din situl urban Fabric (I)

Situl urban „Fabric” (I) este cea mai veche zonă din cartierul Fabric al Timișoarei, declarată monument istoric având codul LMI TM-II-s-B-06096.

Construit după 1744, în special în secolul al XIX-lea și la începutul secolului al XX-lea, majoritatea clădirilor sunt în stil eclectic istoricist.

Limite[modificare | modificare sursă]

Limitele sitului sunt: Str. Timocului – Str. Dacilor (ambele fronturi) – Str. Ștefan cel Mare (ambele fronturi) – Str. Școlii – Str. Comănești - Piața Mitropolit Alexandru Șuluțiu Sterca – Piața Aurel Vlaicu – Str. Constantin Titel Petrescu – Str. Costache Negruzzi – Str. Petre Ispirescu.[1][2] Situl cuprinde ceea ce era cunoscut drept Fabricul Rascian, adică ce se afla la nord, est și sud de actuala Piață Traian.[3][4][5] Spre sud situl cuprinde o mică parte din zona de nord a Fabricului German,[3][4][5] cu biserica catolică (actual greco-catolică) „Nașterea Maicii Domnului”,[6] aflată în apropiererea Străzii Școlii, în zona căreia se dezvoltase Fabricul German.[4][5]

Istoric[modificare | modificare sursă]

După cucerirea în 1716 de către Habsburgi a Cetății Timișoara, aceasta a fost reconstruită. În jurul ei, pe o rază de 500 de stânjeni (948 m) s-a stabilit zona Non Aedificandi (esplanada).[4][7] Limita de 500 de stânjeni a esplanadei trecea cam la 100–150 m vest de actualele străzi Dacilor și Ștefan cel Mare.[4] Cartierul Palanca Mare, care era la nord de cetate, în zona Non Aedificandi, a ars în timpul asediului din 1716 și în anul 1738, astfel că populația lui, formată în marea sa majoritate din rascieni (ortodocși), a trebuit mutată.[4] În acest scop, în 1744 s-au aprobat și trasat două zone la limita zonei Non Aedificandi, zone care au format nucleele din care s-au dezvoltat actualele cartiere Fabric și Mehala.[4][5] În Fabric rascienii s-au așezat în jurul Pieței Traian, numită inițial Hauptplaz,[4] ulterior Fö tér[8] (română Piața Principală) și Kossuth tér,[6] și de-a lungul actualele străzi Dacilor și Ștefan cel Mare, în epocă Fö utca[8] (română Strada Principală), paralele cu limita zonei Non Aedificandi.[4] Simultan, în zona din nordul Pieței Traian, în perimetrul actualelor străzi Ion Creangă, Timocului, Dacilor și Ecaterina Todoroiu s-au așezat evreii din Palanca Mare, care nu aveau dreptul să se stabilească în cetate.[9] Această zonă era formată din case cu un singur nivel și avea aspectul tipic al cartierelor orașelor din estul Europei locuite de evrei (ștetl).[9] Toate aceste zone formau Fabricul Rascian.[3][4][6] Ulterior, spre sud, dincolo de un braț al Begăi astăzi secat, s-au așezat germani, dezvoltându-se Fabricul German.[4][5][10]

Cu excepția Pieței Traian, care de la început a fost concepută ca spațiu urban mărginit de case cu etaj în front continuu, inițial aspectul cartierului era unul rural, cu case vagon, amplasate perpendicular pe frontul stradal.[4] Ulterior clădirile au fost construite astfel încât să formeze fronturi stradale închise.[4] În prima jumătate a secolului al XIX-lea clădirile aveau doar parter sau și un etaj.[4] Abia spre sfârșitul secolului al XIX-lea au apărut clădiri cu două etaje.[4]

Comerțul interbelic[modificare | modificare sursă]

În zona sitului, mai ales în jurul Pieții Traian, erau numeroase prăvălii. În Palatul Ștefania erau magazine de textile, încălțăminte și parfumerie.[11] În apropiere, pe strada Ștefan cel Mare erau magazine de rechizite, băcănie, vopsele.[11] În Piața Traian erau magazine de haine, pielărie, mărunțișuri, alimentară, coloniale, cafenea.[11] Pe strada Dacilor erau un studio foto, o ceasornicărie, magazine de sticlărie, fierărie, sfori, vopsele.[11] În Palatul Nägele era farmacia Kovács.[11] O altă farmacie era vizavi de Fabrica de Bere.[11]

Clădiri și monumente care fac parte din sit[modificare | modificare sursă]

Clădiri din situl urban „Fabric” (I)
Poz. Descriere Adresă,
Coordonate 		Data autorizării,
data terminării,
Arhitect 		Imagine Note
1 Palatul Antal Nägele (Palatul farmaciei Aladár Kovács). Stil Secession cu decorațiuni geometrice. Str. Dacilor, nr. 10
45°45′34″N 21°14′59″E / 45.7594°N 21.2496°E ({{PAGENAME}}) 		23 aug 1910
18 iul 1911
Henrik Telkes 		[2][12][13][14][15][16]
2 Biserica Baptistă Numărul 2. Str. Zăvoi, nr. 12
45°45′32″N 21°15′04″E / 45.7589°N 21.2511°E ({{PAGENAME}}) 		1950 ?
3 Biserica Adventistă de Ziua a Șaptea (Fosta Sinagogă Sefardă). Str. Ecaterina Teodoroiu, nr. 6
45°45′31″N 21°15′07″E / 45.7587°N 21.2519°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea [17]
4 Casa Zlatko. Aici a locuit Virgil Birou.
Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06130 		Str. Dacilor, nr. 13
45°45′32″N 21°14′57″E / 45.7590°N 21.2493°E ({{PAGENAME}}) 		1840 [18]
5 Casă. Str. Dacilor, nr. 9
45°45′32″N 21°14′57″E / 45.7588°N 21.2493°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
6 Casă. Str. Dacilor, nr. 7
45°45′31″N 21°14′57″E / 45.7587°N 21.2493°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
7 Casă. Str. Dacilor, nr. 6
45°45′31″N 21°14′59″E / 45.75855°N 21.2497°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
8 Casă.
Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06129 		Str. Dacilor, nr. 4
45°45′30″N 21°14′59″E / 45.75845°N 21.2497°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XVIII-lea [18]
9 Hanul „Marocanul”. Stil eclectic istoricist. Str. Dacilor, nr. 1
45°45′29″N 21°14′57″E / 45.7581°N 21.2492°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea [19][20][21]
10 Palatul Mercur (Palatul Béla Fiatska). Stil Secession. P-ța Traian, nr. 2
45°45′29″N 21°14′59″E / 45.7581°N 21.2497°E ({{PAGENAME}}) 		13 iun 1908
1 apr 1909
Lipót Baumhorn (atribuit†) 		[2][20][22][23][24][25]
11 Casa baronului Mihály Nikolits de Rudna. Aspectul actual din 1901. P-ța Traian, nr. 3
45°45′29″N 21°15′00″E / 45.7581°N 21.2501°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea [22][25]
12 Hanul „Cerbul de Aur” („Grand Kafe”). Stil eclectic istoricist. Str. Zăvoi, nr. 1
45°45′29″N 21°15′02″E / 45.7580°N 21.2505°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea [20][25][26][27]
13 Biserica ortodoxă sârbească „Sfântul Gheorghe”. Stil clasicist. Turnul supraînălțat în 1890–1891 în stil eclectic istoricist neobaroc.
Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06169 		P-ța Traian, nr. 1
45°45′28″N 21°15′03″E / 45.7577°N 21.2509°E ({{PAGENAME}}) 		1745–1755 [18][26][28]
14 Palatul Comunității Sârbe din Fabric (Casa fundațională Minerva). Stil eclectic clasicist cu elemente neobaroce (stil Second Empire). Str. Ion Mihalache, nr. 1
45°45′27″N 21°15′03″E / 45.7575°N 21.2508°E ({{PAGENAME}}) 		1894
29 iul 1895

 [2][25][26][29][30][31]
15 Casa Duschnitz. Stil eclectic istoricist. Str. Anton Pan, nr. 1
45°45′26″N 21°15′02″E / 45.7572°N 21.2505°E ({{PAGENAME}}) 		1860 [20][32][33]
16 Palatul Baron Mihály Nikolits de Rudna (Hotelul „Păunul de Aur”, Palatul Szobovics). Stil eclectic istoricist, pilaștri corintici. Aspectul actual datează din 1901. P-ța Traian, nr. 6
45°45′26″N 21°15′00″E / 45.7573°N 21.2501°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea [20][25][34]
17 Casa Nenadovits. Stil eclectic.
Are cod LMI propriu: TM-II-m-B-06170 		P-ța Traian, nr. 7
45°45′26″N 21°14′58″E / 45.7573°N 21.2495°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XVIII-lea
 [20][25][18][35]
18 Palatul Ștefania (Palatul Totisz, Casa cu maimuțe), aripa de est. Stil Art Nouveau, curentul Secession. Sub cornișă sunt decorațiuni reprezentând urși și gorile. Str. Ștefan cel Mare, nr. 2
45°45′27″N 21°14′56″E / 45.7574°N 21.2488°E ({{PAGENAME}}) 		1909/
1910
László Székely 		[2][25][30][36][37][38][39][40]
19 Palatul Miksa Róna (Palatul Arthur Kincs), frontul de est. Stil Art Nouveau, curentul Secession. Str. Ștefan cel Mare, nr. 4
45°45′26″N 21°14′55″E / 45.7571°N 21.2487°E ({{PAGENAME}}) 		26 sep 1911
1912
Henrik Telkes 		[41][42][43]
20 Casă. Stil eclectic istoricist. Str. Ștefan cel Mare, nr. 3
45°45′25″N 21°14′58″E / 45.7570°N 21.2494°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea [44]
21 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 5
45°45′25″N 21°14′57″E / 45.7569°N 21.2493°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
22 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 7
45°45′24″N 21°14′57″E / 45.7568°N 21.2493°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
23 Casa Mária Till (Casa Rödig). Stil Secession. Str. Ștefan cel Mare, nr. 12
45°45′23″N 21°14′56″E / 45.7565°N 21.2489°E ({{PAGENAME}})
24 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 17
45°45′22″N 21°14′57″E / 45.7561°N 21.2492°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
25 Fosta berărie „La Ursul Negru” (fostul depozit de bere A. Dreher). Stil eclectic istoricist. Str. Ștefan cel Mare, nr. 20
45°45′21″N 21°14′56″E / 45.7557°N 21.2488°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea

 [45][46]
26 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 25
45°45′17″N 21°14′59″E / 45.7546°N 21.2496°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
27 Casă. Str. Ștefan cel Mare, nr. 27
45°45′15″N 21°14′59″E / 45.7543°N 21.2497°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
28 Casă. P-ța Mitropolit Alexandru Sterca-Șuluțiu, nr. 
45°45′16″N 21°15′01″E / 45.7545°N 21.2502°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
29 Biserica greco-catolică „Nașterea Maicii Domnului”. Stil baroc.
Are cod LMI propriu: TM-II-m-A-06165. 		P-ța Mitropolit Alexandru Sterca Suluțiu, nr. 1
45°45′16″N 21°15′02″E / 45.7545°N 21.2506°E ({{PAGENAME}}) 		13 martie 1763/
1765
Johann Theodor Kostka 		[6][18][47]
30 Casa Primăriei Sârbe din Fabric. Str. Constantin Titel Petrescu, nr. 3
45°45′25″N 21°15′05″E / 45.7569°N 21.2513°E ({{PAGENAME}}) 		sec. al XIX-lea
† De arh. Gabriel Székely, prin comparație cu stilul Palatului Apelor și a sediului Comunității Evreilor din Cetate.[48]
Monumente din situl urban „Fabric” (I)
Poz. Descriere Adresă,
Coordonate 		Data instalării,
Artist 		Imagine Note
A Mercur, copie a statuii Mercur zburând al lui Giambologna⁠(d), pe un glob, deaupra Palatului Mercur. P-ța Traian, nr. 2
45°45′29″N 21°14′58″E / 45.75808°N 21.24949°E ({{PAGENAME}}) 		1909 [49][50]
B Obeliscul Cruce. Monument ortodox sârb din marmură trandafirie, ridicat de Stojša Spasoević.
Restaurat în 1833, 1857, 1893 și 1910. 		P-ța Traian
45°45′28″N 21°14′58″E / 45.75784°N 21.24958°E ({{PAGENAME}}) 		1774 [50][51]
C Clopotul Libertății. Travertin. P-ța Traian
45°45′28″N 21°15′01″E / 45.75775°N 21.25031°E ({{PAGENAME}}) 		1992
Ștefan Călărășanu 		[52]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Lista monumentelor istorice pe patrimoniu.gov.ro
  2. ^ a b c d e Adina Bocicai, PUG Timișoara 2012: Studiu de fundamentare pentru determinarea zonelor construite protejate cu materializare specifică a valorii culturale. Fișă istorică a municipiului Timișoara – atașată PUG Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2017-11-10
  3. ^ a b c Opriș, Timișoara…, p. 79
  4. ^ a b c d e f g h i j k l m n o Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 200–204
  5. ^ a b c d e Cartierul Fabric Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2020-02-16
  6. ^ a b c d Delesega, Temesvári…, p. 36
  7. ^ Ciprian Glăvan, Defortificarea cetății Timișoarei, Analele Banatului, s.n., Arheologie – Istorie, XXI, Timișoara: 2013, p. 422, citând pe József Geml, Temesvár újkora, în Borovszky Samu, Magyarország vármegyéi és városai, Budapest: 1913, p. 121
  8. ^ a b v. harta din 1890 din articol
  9. ^ a b Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 158–159
  10. ^ Opriș, Timișoara…, pp. 96–97
  11. ^ a b c d e f Getta Neumann, Pe urmele…, hartă inserată între pp. 176–177
  12. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 230–231
  13. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, p. 164
  14. ^ Palatul Nagele Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2019-05-18
  15. ^ Palatul Kovács, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
  16. ^ Liana Păun, Timișoara uitată: Fabric, cartierul breslelor și al meșteșugurilor (IV) Cum au apărut farmacia Kovacs, „gara mică” și „șase case”, pressalert.ro, 8 iunie 2014, accesat 2020-02-14
  17. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 44–46
  18. ^ a b c d e Planul Urbanistic General: Anexa 5 Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, accesat 2020-02-20
  19. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 214–215, 224–225
  20. ^ a b c d e f Mihai Botescu, Mihai Opriș, Liubomir Stepanov, IX "Casele contesei și ale baronului" - actuala Piață Traian în secolele al XIX-lea și al XX-lea Arhivat în , la Wayback Machine., primariatm.ro, 31 mai 2011, accesat 2020-02-15
  21. ^ Fostul han Marocanul, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
  22. ^ a b Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 224–225
  23. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, p. 163
  24. ^ Palatul Mercur, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20
  25. ^ a b c d e f g Liana Păun, Timișoara uitată: Fabric, cartierul breslelor și al meșteșugurilor (III) Cine erau baronii și contesele care și-au pus amprenta asupra istoriei orașului, 1 iunie 2014, accesat 2020-02-15
  26. ^ a b c Delesega, Temesvári…, p. 132
  27. ^ Ilustrate: Timișoara în anul 1899 – Fabric, bjt2006.org, accesat 2020-02-15
  28. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 222–223
  29. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 223–224
  30. ^ a b Székely, Enciclopedia…, pp. 192–193
  31. ^ Casa comunității sârbe din Fabric, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
  32. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 162–163
  33. ^ Casa Duschnitz, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20
  34. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 220–221, 224
  35. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 220–221
  36. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 214–215
  37. ^ Delesega, Temesvári…, p. 133
  38. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 160–161
  39. ^ Palatul Stefania Arhivat în , la Wayback Machine., timisoara-info.ro, accesat 2019-05-18
  40. ^ Palatul Ștefania, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-20
  41. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, p. 215
  42. ^ Getta Neumann, Pe urmele…, pp. 166–167
  43. ^ Palatul Miksa Róna, heritageoftimisoara.ro, accesat 2019-05-19
  44. ^ Ștefan cel Mare nr. 3, heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
  45. ^ Fosta Berărie 'La Ursul Negru', heritageoftimisoara.ro, accesat 2020-02-15
  46. ^ Delesega, Temesvári…, p. 140
  47. ^ Opriș, Botescu, Arhitectura…, pp. 228–229
  48. ^ Székely, Enciclopedia…, p. 151
  49. ^ DCPCNJT Monumente…, p. 18
  50. ^ a b Delesega, Temesvári…, p. 91
  51. ^ DCPCNJT Monumente…, p. 15
  52. ^ DCPCNJT Monumente…, p. 49

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Situl_urban_„Fabric”_(I)&oldid=15763280