Rodica Ojog-Brașoveanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rodica Ojog-Braşoveanu

Rodica Ojog-Brașoveanu (n. 28 august 1939, București, d. 2 septembrie 2002) a fost o scriitoare de romane polițiste din România.

Tinerețe, debut[modificare | modificare sursă]

Rodica Ojog-Brașoveanu s-a născut ca fiică a Anei Ojog, profesoară, și a lui Victor Ojog, avocat. Tatăl său a fost de mai multe ori arestat și întemnițat, ca fost deputat liberal. Rodica a urmat primele clase la școala „Maison des Français”, apoi Liceul „Domnița Ileana" (azi „Mihai Eminescu”) (1948-1955) și la absolvire se înscrie la Facultatea de Drept a Universității din București, dar în 1956 este exmatriculată și arestată sub acuzația de solidarizare cu susținătorii revoltei populare anticomuniste din Budapesta.

După exmatriculare, pentru a-și asigura un viitor, s-a căsătorit cu un aristocrat neamț din Timișoara, al cărui nume începea cu „von”. Cu toate acestea a făcut memorii la Ministerul Învățământului pentru a se putea întoarce la facultate. I s-a comunicat că reîntoarcerea este condiționată de o „reabilitare” constând într-un an de muncă necalificată într-o fabrică, unde să devină „fruntașă în producție”. Soțul ei nu a fost de acord, așa că a divorțat și s-a angajat ca muncitoare la fabrica de medicamente „Galenica” unde, pe lângă faptul că a ajuns „fruntașă în producție”, a desfășurat și activități obștești, la brigada artistică, la echipa de dansuri, la gimnastică la cor etc.[1] După scurgerea anului de „reabilitare”, în 1962 a dat examen de admitere la Facultatea de Științe Juridice din Iași, pe care a absolvit-o în 1967 la Universitatea din București.

În 1969, a debutat cu un scenariu la televiziune (Crima din Cișmigiu), iar primul roman polițist, Moartea semnează indescifrabil, l-a scris la insistența soțului ei, actorul Cosma Brașoveanu, și l-a publicat în 1971 la editura „Albatros”, colecția „Aventura”. În urma succesului publicistic a renunțat la avocatură, după șapte ani de practică, și s-a dedicat scrisului. Până în 1999, după propriile declarații, a publicat 35 de romane, în majoritate polițiste, dar și câteva istorice și unul științifico-fantastic. Modelele preferate sunt Edgar Wallace, Georges Simenon, Karl May, iar dintre autorii români, Theodor Constantin și Haralamb Zincă. A fost supranumită „Agatha Christie a României".

Operă[modificare | modificare sursă]

Rodica Ojog-Brașoveanu a publicat romane polițiste, istorice și alte povestiri.

Romane polițiste[modificare | modificare sursă]

  • Moartea semnează indescifrabil, Editura Albatros, 1971
  • Enigmă la mansardă, Editura Kullusys, 2004
  • Necunoscuta din congelator, Editura Nemira, 2006
  • Poveste imorală, Editura Nemira, 2004
  • Telefonul din bikini, Editura Nemira, 2004
  • Cocoșatul are alibi, Editura Dacia, 1973
  • Răzbunarea sluților, Editura Nemira, 2006
  • O bombă pentru revelion, Editura Genesis, 1999 = Ștafeta
  • Ștafeta
  • Coșmar, Editura Nemira, 2004
  • Un blestem cu domiciliul stabil, Editura Universitară, 2007
  • Apel din necunoscut, Editura Universitară, 2007
  • Ancheta în infern, Editura Universitară, Colecția Păianjen, București, 2008
  • Crimă prin mica publicitate, Editura Odeon
  • Cutia cu nasturi, Editura Kullusys, 2007
  • Stilet cu sampanie, Editura: Kullusys, 2007
  • Telefonul din bikini, Editura Nemira, Colecția Bonton, București, 2008; Editura Universitară, Colecția Păianjen, București, 2009

Ciclul Melania Lupu[modificare | modificare sursă]

Melania este cheia întregii serii, prin unicitatea ei. Personajul este inspirat dintr-o eroină secundară a filmului Aeroportul. Este o hoață fără să fure, o escroacă fără să înșele... este acel personaj care, deși încalcă repetat legea, o face cu atâta candoare și inteligență încât farmecă cititorul. Maiorul Cristescu are „norocul” de a ancheta cazurile în care Melania este implicată.[necesită citare]

  • Cianură pentru un surâs, Editura Nemira, 2004
  • Bună seara, Melania!, Editura Dacia, 1976
  • 320 de pisici negre, Editura Nemira 2004, 2008
  • Anonima de miercuri, Editura Nemira 2000, 2008
  • Dispariția statuii din parc, Editura Nemira, 2004
  • O toaletă a la Liz Taylor, Editura Nemira 2000/Editura Universitară, 2007
  • Melania și misterul din parc, Editura Tribuna, 1990 (reeditat cu titlul Dispariția statuii din parc, Editura Nemira, 2004)

Romane de spionaj cu Minerva[modificare | modificare sursă]

Minerva Tutovan (personaj inspirat de propria profesoară de matematică), este o femeie atipică. Extrem de inteligentă, foarte puțin atractivă și cu un incredibil spirit de observație, se simte foarte bine în propria piele. Umorul specific romanelor Rodicăi Ojog Brașoveanu este obținut în romanele din această serie nu numai din situațiile în care este pusă Minerva - și originalele ei reacții - dar și din cuplul pe care îl face cu locotenentul Dobrescu.[necesită citare]

  • Spionaj la mânăstire, Editura Kullusys
  • Omul de la capătul firului, Editura Universitară, 2007/ Editura Scriptum, 2001
  • Plan diabolic, Editura Universitară, 2007
  • Minerva se dezlănțuie, Editura Scriptum, 2001
  • Panică la căsuța cu zorele, Editura Militară, 1977 (reeditat cu titlul Stilet cu șampanie, Editura Kullusys, 2007)
  • Nopți albe pentru Minerva, Editura Militară, 1982
  • Violeta din safe, Editura Kullusys, 2004

Romane istorice[modificare | modificare sursă]

Ciclul logofătului Andronic[modificare | modificare sursă]

  • Logofătul de taină, Editura Nemira, 2002, 2008
  • Agentul secret al lui Altîn-Bey, Editura Nemira, 2008
  • Ochii jupâniței, Editura Nemira, 2003, 2006
  • Letopisețul de argint, Editura Nemira, 2004
  • Vulturul dincolo de Cornul Lunii, Editura Nemira, 2004, 2008

Romane istorice (altele)[modificare | modificare sursă]

  • Al cincilea as, Editura Nemira, 2004
  • A inflorit liliacul, Editura Nemira, 2004
  • Întâlnire la Elysée, Editura Nemira, 2004
  • Să nu ne uităm la ceas, Editura Nemira, 2006

Povestiri[modificare | modificare sursă]

  • Grasă și proastă, Editura Nemira, 2006
  • Bărbații sunt niște porci, Editura Nemira, 2006
  • Povestiri de noapte bună

Piese de teatru[modificare | modificare sursă]

  • Cursa de Viena (1984)

Scenarii TV[modificare | modificare sursă]

  • Crima din Cișmigiu (1969)
  • Șantaj (1981)
  • A doua variantă (1984)
  • Enigma (1995-1996)
  • Poveste imorală (1998).

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Interviuri