Rigel

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Rigel
Rigel blue supergiant.jpg
Desen al stelei Rigel
Alte nume sau numere de catalog
Constelație: Orion; Ori
Denumire Bayer: β
Denumire Flamsteed:
Catalog Bright Star: HR 1713
Catalog Henry Draper: HD 34085
Catalog SAO: SAO 131907
Catalog Hipparcos: HIP 24436
Ascensie draptă: 05h 14m 32.272s
Declinație: −08° 12′ 05.91″
Magnitudine aparentă: 0.18
Paralaxă: 4.22 ± 0.81 mas
Distanță: aproximativ 800AL(240pc)
Magnitudine absolută: -6.7
Masă: 17 Mase solare
Luminozitate: 66000 L☉
Temperatură: 11000K
Imagine comparativă între Soare și giganta albastră Rigel(Beta Ori), stea care este de 60 de ori mai mare ca Soarele

Rigel (pronunțat /ˈraɪʤəl/) (β Orionis) este cea mai strălucitoare stea din constelația Orion și una dintre cele mai strălucitoare stele de pe cer cu magnitudine vizuală de 0.12. Deși Clasificarea Bayer i-a dat calificativul "beta", este aproape la fel sau chiar mai strălucitoare decât Alpha Orionis (Betelgeuse).

Spectroscopie[modificare | modificare sursă]

Studiile făcute pe Rigel au arătat mari diferențe ale configurației. Ea variază de la emisii largi la absorbți largi. Pentru un moment studiile sunt făcute pentru a determina dacă există un model.

Sistem[modificare | modificare sursă]

Rigel este cunoscuta ca și o stea dubla vizial incă din 1831 când pentru prima dată a fost măsurată de către F. G. W. Struve. Rigel B nu este bine vizibila din cauză că are o magnitudine de 6.7 dar si pentru că este destul de apropiata de Rigel A care este de 500 de ori mai luminos. Cele două stele sunt estimate ca fiind la o distantă de aproximativ 2200 UA una de cealalta.

De asemenae Rigel B este tot o stea dublă ale carei componente se invart in jurul centrului de masa o data la 9.8 zile. Cele două stele aparțin clasei spectrale B9V. Componentele Rigel B au mase egale cu 2.5 și 1.9 mase solare.

La sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20 a fost o controversă privind Rigel B. Uni spuneau că este o stea dubla in timp ce alții nu puteau să demonstreze.

Având 21 de mase solare, Rigel va sfârși într-o supernovă și-și va termina probabil „viața” sub forma unei « găuri negre ».

Etimologie și semnificatie[modificare | modificare sursă]

Numele stelei vine de la poziția sa în piciorul drept din constelația Orion. Este o contragere a sintagmei arabe Riǧl Ǧawza al-Yusra, care semnifică „piciorul stâng de pe centru”. Un alt nume arab este رجل الجبار , transliterat: riǧl al-ǧabbār, care înseamnă „piciorul celui mare”, de unde provine denumirea Algebar, denumire populară, ca și Elgebar, dar acestea sunt rar folosite.

Numele în alte limbi[modificare | modificare sursă]

  • 参宿七 (Shēnxiù Qī, „a șaptea dintre cele trei stele”) în chineză.
  • 源氏星 (Genjiboshi, „Stea a clanului Genji”) în japoneză.[1][2]


Articolul a fost tradus in mare parte pe baza unui articol similar de pe wikipedia in limba engleză.

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ "en:Daijirin" p.815 ISBN:4385139024
  2. ^ en:Hōei Nojiri "Shin seiza jyunrei" p.19 ISBN: 9784122041288

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Coordonate: Harta cerului 05h 14m 32.272s, −08° 12′ 05.91″