Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 8

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD)
ODD 8
Muncă decentă și creștere economică
"Promovarea creșterii economice susținute, incluzive și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a muncii decente pentru toți"
Inițiator:
Tip:
Adoptare:
Website:		Organizația Națiunilor Unite
Non-profit
septembrie 2015
sdgs.un.org
Acest infocasetă: vizualizare • discuție • modificare

Obiectivul de dezvoltare durabilă 8 (ODD 8 sau Obiectivul Global 8) - „Muncă decentă și creștere economică” este unul dintre cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă adoptate de Națiunile Unite în 2015. Potrivit Organizației Națiunilor Unite, obiectivul este: „Promovarea creșterii economice susținute, incluzive și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a muncii decente pentru toți”[1].

Obiectivul are 12 ținte în total. dintre care unele urmează să fie atinse până în 2030, iar altele până în 2020. Primele zece sunt ținte de rezultat. Acestea sunt: creștere economică durabilă, diversificare, inovare și modernizare pentru productivitate economică, promovarea politicilor de sprijinire a creării de locuri de muncă și dezvoltarea întreprinderilor, îmbunătățirea eficienței resurselor în consum și producție, ocuparea deplină a forței de muncă și muncă decentă cu salarii egale pentru aceeași muncă, promovarea ocupării forței de muncă, a educației și a formării tinerilor, eradicarea sclaviei moderne, a traficului de persoane și a muncii copiilor, protejarea drepturilor persoanelor angajate în muncă și promovarea unor medii de lucru sigure, promovarea unui turism durabil, benefic și universal, accesul universal la servicii bancare, asigurări și servicii financiare. În plus, există și două ținte pentru mijloace de implementare[2]: creșterea sprijinului pentru comerț (Aid for Trade), dezvoltarea unei strategii globale de ocupare a forței de muncă pentru tineri.

Pentru țările cel mai puțin dezvoltate, ținta economică este de a obține o creștere anuală de cel puțin 7% a produsului intern brut (PIB). În 2018, rata globală de creștere a PIB per locuitor a fost de 2 la sută[3].

În ultimii cinci ani, creșterea economică în țările cel mai puțin dezvoltate a crescut cu o rată medie de 4,3%[4]. În 2019, 22% dintre tinerii din lume nu aveau un loc de muncă și nici nu urmau cursuri de educație sau formare[4].

Context[modificare | modificare sursă]

Meșteri manufacturieri fabricând coșuri din bambus și confecții textile, în casa de patrimoniu „Heuan Chan”, Luang Prabang, Laos

Timp de aproape trei decenii, numărul lucrătorilor care trăiesc în sărăcie extremă s-a redus drastic. Acest lucru se întâmplă în ciuda impactului de durată al crizei financiare din 2007–2008 și al recesiunii globale. În țările în curs de dezvoltare, 34% din totalul locurilor de muncă au fost pentru clasa de mijloc, ponderea crescând în ritm rapid între 1991 și 2015[5]. Creșterea ocupării forței de muncă din 2008 „a fost în medie de doar 0,1% anual, comparativ cu 0,9% între 2000 și 2007”[6][7].

ODD 8 urmărește să promoveze creșterea economică durabilă și echitabilă pentru toți lucrătorii, indiferent de mediul din care provin, de rasă sau gen[8]. Aceasta înseamnă atingerea unor „niveluri mai înalte de productivitate economică prin diversificare, modernizare tehnologică și inovare, inclusiv prin concentrarea asupra sectoarelor cu valoare adăugată mare și cu intensitate a muncii ridicată"[8].

Crizele multiple pun economia globală sub o amenințare serioasă, estimându-se că rata glpbală de creștere a PIB-ului real per locuitor va încetini în 2023. Condițiile economice dificile împing mai mulți lucrători la angajare informală. Rata șomajului în rândul tinerilor continuă să fie mult mai mare decât rata adulților, ceea ce evidențiază provocările continue în asigurarea oportunităților de angajare pentru tineri. Totuși, pandemia Covid-19 a accelerat digitalizarea și a transformat accesul la finanțare. La nivel global, 76% dintre adulți dețineau conturi bancare sau conturi la instituții reglementate în 2021, față de 62% în 2014. Se estimează că inflația medie globală va scădea de la 7,5% în 2022 la 5,2% în 2023, pe fondul scăderii prețurilor la alimente și energie și a reducerii cererii, în special în marile economii dezvoltate[9].

Ținte, indicatori și progres[modificare | modificare sursă]

Pentru informații suplimentare, vezi Lista țintelor și indicatorilor ODD

ONU a definit cele 12 ținte și 17 indicatori pentru ODD 8. Țintele specifică obiectivele, iar indicatorii sunt modalitatea prin care se urmărește dacă aceste ținte sunt atinse înainte de termenul limită declarat, putând fi subiectul unei actualizări. Doi dintre indicatori urmează să fie atinși până în anul 2020, unul până în anul 2025, iar restul de paisprezece indicatori urmează să fie atinși până în 2030[10].

Ținta 8.1: Creștere economică durabilă[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 8.1.1: Rata anuală de creștere a PIB real per persoană angajată[11]

Textul integral al Țintei 8.1 este: „Susținerea creșterii economice per locuitor în conformitate cu circumstanțele naționale și, în special, creșterea cu cel puțin 7% pe an a produsului intern brut în țările cel mai puțin dezvoltate”[12].

Această țintă are un singur indicator: indicatorul 8.1.1 reprezintă „Rata anuală de creștere a produsului intern brut real per locuitor”[11].

Obținerea unei productivități mai mari va necesita diversificare și îmbunătățire tehnologică, împreună cu inovare, antreprenoriat și creșterea întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri).

În 2018, rata globală de creștere a PIB per locuitor a fost de 2%[3].

Ținta 8.2: Diversificare, inovare și modernizare pentru creșterea productivității economice[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 8.2.1: Rata anuală de creștere a PIB real pe angajat[11]

Textul integral al Țintei 8.2 este: „Atingerea unor niveluri mai ridicate de productivitate economică prin diversificare, modernizare tehnologică și inovare, inclusiv prin concentrarea asupra sectoarelor cu valoare adăugată mare și intensitate a muncii ridicată"[12].

Această țintă are un singur indicator: indicatorul 8.2.1 reprezintă „Rata anuală de creștere a PIB real per persoană angajată”[11].

În America de Nord, Canada și Statele Unite au înregistrat o creștere medie de 0,5% a PIB-ului per persoană angajată, dar în general continentul a înregistrat o scădere de aproximativ -0,53% în productivitate. America de Sud a înregistrat o scădere generală a PIB-ului per persoană angajată, Venezuela înregistrând valoarea maximă, de -31,8%. În general, continentul a înregistrat o scădere de aproximativ -2,56% a productivității[11].

Asia a înregistrat o creștere medie a PIB-ului per persoană angajată, de aproximativ 2,1%, China înregistrând valoarea maximă, de 6,6%. Europa a înregistrat o creștere medie a PIB-ului per persoană angajată de aproximativ 1,3%, Rusia înregistrând valoarea maximă, de 2,5%. Și Africa a avut o creștere medie a PIB-ului per persoană angajată, de aproximativ 0,4% ca și Oceania, care a înregistrat o creștere medie a PIB-ului per persoană angajată de aproximativ 0,85%, valoarea maximă înregistrându-se în Australia, de 0,2%[11].

Ținta 8.3: Promovarea politicilor de sprijinire a creării de locuri de muncă și de dezvoltare a întreprinderilor[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 8.3.1: Ocuparea informală a forței de muncă[11]

Textul integral al Țintei 8.3 este: „Promovarea politicilor orientate spre dezvoltare care susțin activitățile productive, crearea de locuri de muncă decente, antreprenoriatul, creativitatea și inovația și încurajarea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii, inclusiv prin accesul la servicii financiare"[12].

Are un singur indicator: indicatorul 8.3.1 reprezintă „Ponderea angajărilor informale în afara sectorului agriculturii, după sector și sex”[11].

Locurile de muncă aflate sub incidența ocupării informale de locuri de muncă non-agricole includ: întreprinderi private neînregistrate și/sau la scară mică, angajate în producția de bunuri sau servicii destinate vânzării sau trocului, vânzători stradali independenți, șoferi de taxi și lucrători la domiciliu, indiferent de dimensiune[11].

Ținta 8.4: Îmbunătățirea eficienței resurselor în consum și producție[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 8.4.2: Consumul intern de materiale per locuitor[11]

Textul integral al Țintei 8.4 este: „Până în 2030, îmbunătățirea progresivă la nivel mondial a eficienței utilizării resurselor în consum și producție și creșterea eforturilor de decuplare a creșterii economice de degradarea mediului, în conformitate cu Cadrul de programe pe 10 ani privind consumul și producția durabile[n 1], în special în țările dezvoltate"[12].

Această țintă are doi indicatori[11]:

  • indicatorul 8.4.1: „Amprenta materială, amprenta materială per locuitor și amprenta materială per PIB”,
  • indicatorul 8.4.2: „Consumul intern de materiale, consumul intern de materiale per locuitor și consumul intern de materiale per PIB”.

Amprenta materială totală este suma amprentei materiale pentru biomasă, combustibili fosili, minereuri metalice și minereuri nemetalice. Datele despre amprentele materiale sunt depășite și nu sunt disponibile după anul 2010[11]. Amprenta materială per locuitor a înregistrat o creștere de 39% din anul 2000 până în 2017, ajungând la 12,18 tone, iar amprenta materială pe unitatea de PIB a înregistrat o creștere de 7% din anul 2000 până în 2017, ajungând la 1,16 kg[11].

Consumul intern de materiale per locuitor a crescut cu 11% din 2010 până în 2017, ajungând la 12,17 tone, iar consumul intern de materiale pe unitatea de PIB a stagnat între 2010 și 2017, rămânând la o valoare de 1,16 kg[11].

Ținta 8.5: Ocuparea deplină a forței de muncă și muncă decentă, cu salarii egale[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 8.5.2: Rata șomajului[11]

Textul integral al Țintei 8.5 este: „Până în 2030, atingerea unei ocupări depline și productive a forței de muncă, locuri de muncă decente pentru toate femeile și toți bărbații, inclusiv pentru tineri și persoane cu dizabilități și remunerație egală pentru muncă egală"[12].

Această țintă are doi indicatori[11]:

  • indicatorul 8.5.1: „Câștigul orar mediu al angajaților de sex feminin și masculin, după ocupație, vârstă și persoane cu dizabilități”,
  • indicatorul 8.5.2: „Rata șomajului, după sex, vârstă și persoane cu dizabilități”.

Câștigurile medii sunt raportate pentru angajații bărbați și femei, dar nu sunt disponibile pentru analize ulterioare în toate țările[11]. În 2017, „a fost determinată o diferență de remunerare între femei și bărbați ponderată în funcție de gen de 19%”[13].

Ținta 8.6: Promovarea angajării, educării și formării tinerilor[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 8.6.1: Ponderea tinerilor (cu vârste între 15 și 24 de ani) care nu sunt angajați, nici în educație sau formare[11]

Textul integral al Țintei 8.6 este: „Până în 2020, reducerea substanțială a ponderii tinerilor care nu au un loc de muncă, nici nu urmează cursuri de educație sau formare"[12]. Spre deosebire de majoritatea țintelor ODD, care au ca termen limită anul 2030, aceasta este programată să fie atinsă până în 2020[11].

Această țintă are un singur indicator: indicatorul 8.6.1 reprezintă „Ponderea tinerilor (cu vârste între 15 și 24 de ani) care nu sunt angajați, nici în educație sau formare”[11].

Majoritatea ODD-urilor au ca termen limită fie anul 2020, fie anul 2030. În timp ce ODD 8 este programat până în 2030, termenul pentru ținta 8.6 a expirat deja în 2020. În 2019, „22% dintre tinerii lumii nu aveau un loc de muncă, nici nu urmau o formă de educație sau formare, valoare care a rămas relativ constantă din 2005”[11].

În Canada, de-a lungul anilor, a existat o scădere ușoară a numărului de tineri care nu sunt nici angajați, nici nu urmează cursuri de educație sau formare (Youth not in education, employment or training - NEET). Rata NEET în 1975 a atins o valoare de 18%, iar în 2020 de 20%[14].

Deși s-au înregistrat progrese în multe țări din America de Nord și Europa, acest lucru nu este valabil pentru majoritatea țărilor africane, unde ratele NEET pentru tineri sunt mai mari în prezent decât în 2015 (când au fost adoptate ODD-urile)[15].

Tinerii care nu sunt nici angajați, nici nu urmează cursuri de educație sau formare au mai multe șanse de a fi afectați negativ în ceea ce privește bunăstarea lor emoțională, fizică și psihosocială[16]. Lipsa locurilor de muncă decente poate contribui, de asemenea, la exacerbarea problemelor globale, cum ar fi sărăcia și migrația în masă[15].

Ținta 8.7: Eradicarea sclaviei moderne, a traficului de persoane și a muncii copiilor[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 8.7.1: Ponderea copiilor angajați cu vârsta între 5 și 17 ani[11]

Textul integral al Țintei 8.7 este: „Adoptarea de măsuri rapide și eficiente pentru eradicarea muncii forțate, a sclaviei moderne și a traficului de persoane și pentru a asigura interzicerea și eliminarea celor mai grave forme de muncă a copiilor, inclusiv recrutarea și folosirea copiilor soldați și, până în 2025, stoparea muncii copiilor sub toate formele"[12].

Această țintă are un singur indicator: indicatorul 8.6.1 reprezintă „Ponderea și numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 5 și 17 ani angajați în muncă, după sex și vârstă”[11].

Ținta 8.8: Protejarea drepturilor persoanelor angajate în muncă și promovarea unor medii de lucru sigure[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 8.8.1: Rata accidentelor profesionale mortale[11]

Textul integral al Țintei 8.8 este: „Protejarea drepturilor persoanelor angajate în muncă și promovarea unor medii de lucru sigure și securizate pentru toți lucrătorii, inclusiv pentru lucrătorii migranți, în special femeile migrante, și pentru cei cu locuri de muncă precare"[12].

Această țintă are doi indicatori[11]:

  • indicatorul 8.8.1: „Ratele de frecvență a accidentelor profesionale mortale și nemortale la 100.000 de muncitori, după sex și statutul de migrant”,
  • indicatorul 8.8.2: „Nivelul de conformitate la nivel național cu drepturile persoanelor angajate în muncă (libertatea de asociere și negociere colectivă) pe baza normelor Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și a legislației naționale, după sex și statutul de migrant”.

Ținta 8.9: Promovarea turismului benefic și durabil[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 8.9.1: Ponderea turismului în PIB-ul total[11]

Textul integral al Țintei 8.9 este: „Până în 2030, elaborarea și implementarea de politici pentru a promova turismul durabil care să creeze locuri de muncă și să promoveze cultura și produsele locale"[12].

Această țintă are un singur indicator: indicatorul 8.9.1 reprezintă „Ponderea turismului în PIB-ul total și în rata de dezvoltare”[11].

În 2020 a fost depusă o propunere de eliminare a indicatorului 8.9.2: „Ponderea locurilor de muncă din industriile turismului durabil în totalul locurilor de muncă din turism”[17].

Organizația Mondială a Turismului a Națiunilor Unite definește turismul durabil ca fiind „turismul care ține seama pe deplin de impacturile sale economice, sociale și de mediu actuale și viitoare, abordând nevoile vizitatorilor, ale industriei, ale mediului și ale comunităților gazdă”[18].

Ținta 8.10: Acces universal la servicii bancare, de asigurări și financiare[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 8.10.1b: Numărul de bancomate la 100.000 de adulți[11]

Textul integral al Țintei 8.10 este: „Consolidarea capacității instituțiilor financiare naționale de a încuraja și extinde accesul tuturor la servicii bancare, de asigurări și financiare"[12].

Această țintă are doi indicatori[11]:

  • indicatorul 8.10.1: „Numărul de sucursale ale băncilor comerciale la 100.000 de adulți și (b) numărul de bancomate (ATM) la 100.000 de adulți”,
  • indicatorul 8.10.2: „Ponderea adulților (în vârstă de 15 ani și peste) cu un cont la o bancă sau altă instituție financiară sau la un furnizor de servicii financiare prin telefonie mobilă (mobile-money-service provider)”.

Ținta 8.a: Creșterea sprijinului pentru comerț[modificare | modificare sursă]

Harta lumii pentru indicatorul 8.a.1: Angajamentele și plățile privind ajutorul pentru comerț[11]

Textul integral al Țintei 8.a este: „Creșterea sprijinului pentru comerț (Aid for Trade) pentru țările în curs de dezvoltare, în special țările cel mai puțin dezvoltate, inclusiv prin Cadrul integrat consolidat pentru asistența tehnică legată de comerț destinată țărilor cel mai puțin dezvoltate (Enhanced Integrated Framework for Trade- related Technical Assistance to Least Developed Countries)"[12].

Această țintă are un singur indicator: indicatorul 8.a.1 reprezintă „Angajamentele și plățile privind ajutorul pentru comerț (Aid for Trade)[11].

Indicatorul 8.a.1 este măsurat ca Asistență Oficială pentru Dezvoltare (AOD)[n 2] alocată ajutorului pentru comerț, în USD la valoarea din 2015.

În 2018, „angajamentele de ajutor pentru comerț au rămas stabile, la 58 de miliarde de dolari, pe baza prețurilor actualizate”[13]. Asia de Sud și Asia Centrală „au primit cele mai mari ponderi ale acesteia (31,4%), urmate de Africa subsahariană (29,2%)"[13].

Ținta 8.b: Dezvoltarea unei strategii globale de ocupare a forței de muncă pentru tineri[modificare | modificare sursă]

Absolvenți ai Acceleratorului de angajare a tinerilor „Harambee” din Johannesburg

Textul integral al Țintei 8.b este: „Până în 2020, dezvoltarea și operaționalizarea unei strategii globale privind ocuparea forței de muncă pentru tineri și implementarea Pactului global privind locurile de muncă al Organizației Internaționale a Muncii"[12].

Această țintă are un singur indicator: indicatorul 8.a.1 reprezintă „Existența unei strategii naționale dezvoltate și operaționalizate privind ocuparea forței de muncă pentru tineri, ca strategie distinctă sau ca parte a strategiei naționale de ocupare a forței de muncă"[11].

Spre deosebire de majoritatea țintelor ODD care au ca termen limită anul 2030, data-țintă pentru acest indicator este 2020. Conform datelor pentru 2019, 98% dintre țările chestionate au avut o strategie de ocupare a forței de muncă pentru tineri sau un plan de dezvoltare a uneia în viitorul apropiat[13] Organizația Internațională a Muncii, în calitate de agenție custode pentru acest indicator, este responsabilă de colectarea datelor privind progresul Strategiei globale de abilitare a tinerilor (Global Youth Empowerment Strategy)[19].

Agenții custode[modificare | modificare sursă]

Agențiile custode au sarcina de a măsura progresul indicatorilor[19]:

Provocări[modificare | modificare sursă]

Impactul pandemiei de COVID-19[modificare | modificare sursă]

Întrucât multe companii s-au închis și numeroase afaceri mici au fost afectate ca urmare a pandemiei COVID-19, se raportează că șansele de angajare vor continua să scadă[20].

Izbucnirea pandemiei COVID-19 în 2020 a redus rata de creștere a fiecărei economii din lume, inclusiv a fiecărui sector, cum ar fi băncile, asigurările și serviciile[13]. Alte sectoare, cum ar fi turismul, se confruntă, de asemenea, cu provocări, iar PIB-ul per locuitor este de așteptat să scadă cu 4,2%[21].

Critici[modificare | modificare sursă]

Mai mulți cercetători au observat că o creștere economică globală continuă de 3% (ODD 8.1) ar putea să fie în dezacord cu sustenabilitatea ecologică (ODD 6 - Apă curată și canalizare, ODD 12 - Consum și producție responsabile, ODD 13 - Acțiune climatică, ODD 14 - Viața marină și ODD 15 - Viața terestră), deoarece rata necesară de decuplare eco-economică globală absolută este mult mai mare decât a realizat orice țară în trecut. Potrivit antropologului Jason Hickel, ODD 8 poate intra în conflict și cu alte obiective non-mediu, de exemplu cu ODD 1 - Fără sărăcie sau poate deveni de nerealizat dacă dezvoltarea economică duce la automatizarea integrală a majorității locurilor de muncă, ceea ce poate fi mai ușor în sectorul de producție crucial al țărilor în curs de dezvoltare. În lumina acestui fapt, el propune eliminarea Țintei 8.1 - Creștere economică durabilă și modificarea altor obiective, cum ar fi Ținta 8.4 - Îmbunătățirea eficienței resurselor în consum și producție și ODD 10 - Reducerea inegalităților (reducerea inegalității veniturilor) pentru a le face cantitative și orientate în mod explicit către durabilitate și bunăstare socială[22].

Monitorizare și progres[modificare | modificare sursă]

Forumul Politic la Nivel Înalt pentru Dezvoltare Durabilă al ONU (High-level Political Forum on Sustainable Development - HLPF) se întrunește în fiecare an pentru monitorizarea globală a ODD, sub auspiciile Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite. Rapoartele de progres la nivel înalt pentru toate ODD-urile sunt publicate de Secretarul General al Națiunilor Unite[23].

Legături cu alte ODD[modificare | modificare sursă]

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt interdependente. Atingerea ODD 8 este codiționată de succesul și progresul altor ODD. Nu poate exista creștere în economia vreunei țări dacă cetățenii ei nu sunt bine educați. Prin urmare, ODD 8 - Muncă decentă și creștere economică este interconectat cu ODD 4 - Educație de calitate[24] și cu ODD 5 - Egalitatea de gen în privința șanselor egale de muncă[25]. Există, de asemenea, legături puternice cu ODD 9 - Industrie, inovare și infrastructură[26] și cu ODD 12 - Consum și producție responsabile[27].

Organizații[modificare | modificare sursă]

Sistemul ONU[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ La Conferința Națiunilor Unite pentru Dezvoltare Durabilă (Rio+20) din iunie 2012, șefii de state ai lumii au adoptat Cadrul de programe pe 10 ani privind modelele de consum și producție durabile (10-Year Framework of Programmes on Sustainable Consumption and Production), considerând că „schimbările fundamentale în modul în care societățile produc și consumă sunt indispensabile pentru realizarea unei dezvoltări durabile globale” (Johannesburg Plan of Implementation, 2002)
  2. ^ Asistența Oficială pentru Dezvoltare reprezintă fluxurile financiare alocate de Comitetul de asistență pentru dezvoltare al OCDE către țări și teritorii sau către instituții multilaterale care îndeplinesc un set de criterii legate de sursa finanțării, scopul tranzacției și natura concesională a finanțării

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ en Organizația Națiunilor Unite. „Resolution adopted by the General Assembly on 25 September 2015” [Rezoluție adoptată de Adunarea Generală la 25 septembrie 2015] (pdf). Transforming our world: the 2030 Agenda for Sustainable Development [Transformarea lumii noastre: Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă] (în engleză). 
  2. ^ en Bartram, Jamie; Brocklehurst, Clarissa; Bradley, David; Muller, Mike; Evans, Barbara (decembrie 2018). „Policy review of the means of implementation targets and indicators for the sustainable development goal for water and sanitation” [Evaluarea politicilor privind mijloacele de implementare a țintelor și indicatorilor pentru obiectivul de dezvoltare durabilă pentru apă și canalizare]. npj Clean Water. 1 (1): 3. doi:10.1038/s41545-018-0003-0 Accesibil gratuit. 
  3. ^ a b en UN Stats Open SDGs Data Hub. „The SDG Report 2020” [Raport ODD 2020]. undesa.maps.arcgis.com (în engleză). Accesat în . 
  4. ^ a b en Organizația Națiunilor Unite (). „United Nations World Economic Situation and Prospects” [Situația și perspectivele economice mondiale ale Națiunilor Unite] (PDF). undocs.org. Accesat în . 
  5. ^ en Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. „Goal 8: Decent work and economic growth” [ODD 8: Muncă decentă și creștere economică]. undp.org (în engleză). Accesat în . 
  6. ^ a b en Organizația Internațională a Muncii. „Goal #8: Decent work and economic growth (The 2030 development agenda)” [ODD 8: Muncă decentă și creștere economică (Agenda de dezvoltare 2030)]. www.ilo.org (în engleză). Accesat în . 
  7. ^ en SDG Compass. „Goal 8” [ODD 8] (pdf) (în engleză). 
  8. ^ a b en The Founder Institute. „17 Companies Helping Meet the 17 UN Sustainable Development Goals” [17 companii care ajută la îndeplinirea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale ONU]. fi.co (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ en Departamentul Națiunilor Unite pentru Afaceri Economice și Sociale. „The Sustainable Development Goals Report 2023” [Raport 2023 privind obiectivele de dezvoltare durabilă]. sdgs.un.org (în engleză). Accesat în . 
  10. ^ en SDG Compass. „Goal 8” [ODD 8]. sdgcompass.org (în engleză). 
  11. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af en Our World in Data (). „SDG Traker” [Monitorizare ODD]. ourworldindata.org (în engleză). Accesat în . 
  12. ^ a b c d e f g h i j k l en Organizația Națiunilor Unite. „Resolution adopted by the General Assembly on 6 July 2017” [Rezoluție adoptată de Adunarea Generală la 6 iulie septembrie 2017] (pdf). Work of the Statistical Commission pertaining to the 2030 Agenda for Sustainable Development [Activitatea Comisiei de Statistică referitoare la Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă] (în engleză). 
  13. ^ a b c d e en Organizația Națiunilor Unite (). „United Nations World Economic Situation and Prospects” [Situația și perspectivele economice mondiale ale Națiunilor Unite] (PDF). undocs.org. Accesat în . 
  14. ^ en Our World in Data . „Share of youth not in education, employment or training” [Rata tinerilor care nu sunt nici angajați, nici nu urmează cursuri de educație sau formare]. ourworldindata.org (în engleză). Accesat în . 
  15. ^ a b en Cieslik, Katarzyna; Barford, Anna; Vira, Bhaskar (). „Young people not in Employment, Education or Training (NEET) in Sub-Saharan Africa: Sustainable Development Target 8.6 missed and reset” [Tinerii care nu sunt nici angajați, nici nu urmează cursuri de educație sau formare (NEET) în Africa Subsahariană: Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 8.6 a fost ratat și resetat]. Journal of Youth Studies. 25 (8): 1126–1147. doi:10.1080/13676261.2021.1939287 Accesibil gratuit. ISSN 1367-6261. 
  16. ^ en Dickens, Lisa; Marx, Peter (). „NEET as an Outcome for Care Leavers in South Africa: The Case of Girls and Boys Town” [Rata NEET pentru tinerii din Africa de Sud care depășesc vârsta limită pentru a primi asistență socială: Cazul Centrului de Asistență Socială Girls and Boys Town]. Emerging Adulthood. 8 (1): 64–72. doi:10.1177/2167696818805891 Accesibil gratuit. ISSN 2167-6968. 
  17. ^ en Organizația Națiunilor Unite, Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale, Divizia de Statistică. „IAEG-SDGs 2020 Comprehensive Review Proposals Submitted to the 51st session of the United Nations Statistical Commission for its consideration” [IAEG-SDGs 2020 Propuneri de revizuire cuprinzătoare transmise celei de-a 51-a sesiuni a Comisiei de Statistică a Națiunilor Unite pentru examinare]. unstats.un.org (în engleză). Accesat în . 
  18. ^ en Organizația Mondială a Turismului a Națiunilor Unite. „EU Guidebook on Sustainable Tourism for Development” [Ghidul UE privind turismul durabil pentru dezvoltare]. unwto.org. Accesat în . 
  19. ^ a b en Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite. Conferința Statisticienilor Europeni, Geneva (). „Understanding the system of custodian agencies for Sustainable Development Indicators” [Înțelegerea sistemului agențiilor custode pentru Indicatorii de dezvoltare durabilă"] (PDF). unece.org. Accesat în . 
  20. ^ en Leal Filho, Walter; Brandli, Luciana Londero; Lange Salvia, Amanda; Rayman-Bacchus, Lez; Platje, Johannes (). „COVID-19 and the UN Sustainable Development Goals: Threat to Solidarity or an Opportunity?” [COVID-19 și Obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU: amenințare la solidaritate sau oportunitate?]. Sustainability (în engleză). 12 (13): 5343. doi:10.3390/su12135343 Accesibil gratuit. ISSN 2071-1050. 
  21. ^ en Departamentul pentru Afaceri Economice și Sociale al Națiunilor Unite (). „Sustainable development goal report 2020” [Raport 2020 asupra Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă] (PDF). unstats.un.org. Divizia de Statistică a Națiunilor Unite. 
  22. ^ en Hickel, Jason (). „The contradiction of the sustainable development goals: Growth versus ecology on a finite planet” [Contradicția obiectivelor de dezvoltare durabilă: dezvoltare versus ecologie pe o planetă finită]. Sustainable Development. Wiley. 27 (5): 873–884. doi:10.1002/sd.1947. ISSN 0968-0802. 
  23. ^ en Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite (). „Progress towards the Sustainable Development Goals Report of the Secretary-General” [Raportul Secretarului General privind progresul către obiectivele de dezvoltare durabilă]. undocs.org. Forumul politic la nivel înalt privind dezvoltarea durabilă. Accesat în . 
  24. ^ en Organizația Națiunilor Unite. „Goal 4: Quality Education” [ODD 4: Educație de calitate]. un.org (în engleză). Accesat în . 
  25. ^ en Organizația Națiunilor Unite. „Goal 5: Gender Equality” [ODD 5: Egalitatea de gen]. un.org (în engleză). Accesat în . 
  26. ^ en Organizația Națiunilor Unite. „Goal 9: Industries, innovation and infrastructure” [ODD 9: Industrie, inovare și infrastructură]. un.org (în engleză). Accesat în . 
  27. ^ en Organizația Națiunilor Unite. „Goal 12: Responsible consumption and production” [ODD 12: Consum și producție responsabile]. un.org (în engleză). Accesat în . 
  28. ^ en Banca Mondială. „World Bank Group and The 2030 Agenda” [Grupul Băncii Mondiale și Agenda 2030]. worldbank.org (în engleză). Accesat în . 
  29. ^ en Banca Mondială. „WDI: Sustainable Development Goals” [Indicatori de dezvoltare mondială: Obiectivele de Dezvoltare Durabilă]. datatopics.worldbank.org. Accesat în . 
  30. ^ en UN Women. „Sustainable Development Goal 8: Decent work and economic growth” [Obiectivul de Dezvoltare Durabilă 8: Muncă decentă și creștere economică]. unwomen.org (în engleză). Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Obiectivul_de_Dezvoltare_Durabilă_8&oldid=15882318