Motru
 | Deși acest articol conține o listă de referințe bibliografice, sursele sale rămân neclare deoarece îi lipsesc notele de subsol. Puteți ajuta introducând citări mai precise ale surselor. |
| Motru | |||
| — municipiu — | |||
 | |||
| |||
  Motru Motru (România) | |||
 Motru Motru (Județul Gorj) | |||
| Coordonate: 44°48′13″N 22°58′15″E / 44.80361°N 22.97083°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Gorj | ||
| Reședință | Motru[*] | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - Tip | Cosmin Morega (2020) | ||
| - primar al municipiului Motru[*] | Costel-Cosmin Morega[*][1] (PSD, octombrie 2020) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 50,09 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - municipiu | 15.950 locuitori | ||
| - Densitate | 456 loc./km² | ||
| - Urbană | 18.981 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 215200 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Motru este un municipiu în județul Gorj, Oltenia, România, format din localitățile componente Dealu Pomilor, Horăști, Însurăței, Leurda, Motru (reședința) și Ploștina, și din satele Lupoița, Râpa și Roșiuța.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Originea cuvântului Motru este geto-dacică, Mutru sau Mutria, după istoricul Giurescu, însemnând apă limpede, curată.
În perioada romană găsim „Ad Mutriam” ce se afla în localitatea Cătunele, pe Valea Motrului.
Primă atestare apare în hrisoavele de la Tismana din 1385 și 1444 sub denumirea Ploștina.
După anul 1450, Ploștina a aparținut județului Mehedinți până în anul 1948, când România a fost împărțită în regiuni și raioane, Ploștina aparținând raionului Baia de Aramă până la 1 ianuarie 1964, iar după aceea a aparținut de raionul Strehaia.
Minerii au descoperit un tezaur roman la Leurda, în anul 1964, monezi datând în jurul anilor 196 – 251 e.n. (monede din secolul al II-lea și al III-lea e.n. în timpul împăratului roman Septimius Severus).
În perioada medievală și chiar mult după, Roșiuța și Lupoița erau sate de moșneni. Din documentele vremii, aflăm că Tudor Vladimirescu a luat în arendă pe 3 ani moșia Ploștina de la mănăstirea Tismana.
În timpul Revoluției de la 1821, locuitorii localității au fost printre primii participanți, mulți dintre ei înrolându-se ca panduri. În fruntea lor era căpitanul de panduri Marius Pârv, haiduc ce a ajuns în oastea lui Tudor Vladimiresc.
La 24 mai 1966, prin decret al Consiliului de Stat, în zona din lunca Motrului, aparținând fostei comune Ploștina a fost organizat viitorul oraș Motru. Începând cu 1 septembrie 1968 localitatea Ploștina și satele Dealul Pomilor, Leurda, Însurăței, Horăști, Roșiuța, Râpa și Lupoița au intrat în componența orașului Motru, odată cu deschiderea zonei miniere.
Rezervele de lignit din Valea Motrului au fost exploatate din 1960, prin deschiderea minelor: Horăști, Leurda, Ploștina, apoi prin apariția Minei Roșiuta și Motru – Vest, iar în 1976, lucrările de deschidere a Carierei Lupoaia.
Ziua de 18 octombrie 2000 este data la care orașul Motru a fost declarat municipiu, prin Legea nr. 180.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a municipiului Motru
Români (85,43%)
Alte etnii (0,88%)
Necunoscută (13,69%)
Componența confesională a municipiului Motru
Ortodocși (83,51%)
Alte religii (2,03%)
Necunoscută (14,46%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația municipiului Motru se ridică la 15.950 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 19.079 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (85,43%), iar pentru 13,69% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (83,51%), iar pentru 14,46% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Municipiul Motru este administrat de un primar și un consiliu local compus din 19 consilieri. Primarul, Costel-Cosmin Morega[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Social Democrat | 8 | |||||||||
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||||
| Uniunea Salvați România | 2 | |||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 2 | |||||||||
| Partidul Alianța Liberalilor și Democraților | 1 | |||||||||
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Sarmiza Cretzianu, „De pe Valea Motrului”, 1947
Vezi și[modificare | modificare sursă]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
| |||||||||||||||||||
