Marele Duce Constantin Constantinovici al Rusiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Marele Duce Constantin Constantinovici
P090504.jpg
Căsătorit(ă) cu Prințesa Elisabeta de Saxa-Altenburg
Urmași
Prințul Ioan Constantinovici
Prințul Gabriel Constantinovici
Prințesa Tatiana Constantinovna
Prințul Constantin Constantinovici
Prințul Oleg Constantinovici
Prințul Igor Constantinovici
Prințul George Constantinovici
Prințesa Natalia Constantinovna
Prințesa Vera Constantinovna
Casa regală Casa Holstein-Gottorp-Romanov
Tată Marele Duce Constantin Nicolaevici al Rusiei
Mamă Alexandra de Saxa-Altenburg
Naștere 22 august 1858(1858-08-22)
Strelna, Imperiul Rus
Deces 15 iunie 1915 (56 ani)
Pavlovsk, Imperiul Rus

Marele Duce Constantin Constantinovici al Rusiei (rusă Константи́н Константи́нович) (22 august 185815 iunie 1915), a fost nepot al împăratului Nicolae I al Rusiei, poet, dramaturg rus. Este mai bine cunoscut sub numele "KR" care provine de la transliterarea numelui său Konstantin Romanov.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Al patrulea copil al Marelui Duce Constantin Nicolaevici și a soției lui Alexandra de Saxa-Altenburg, KR s-a născut la Palatul Constantin, Strelna. Sora lui mai mare, Marea Ducesă Olga s-a căsătorit cu regele George I al Greciei în 1867.

Din copilărie KR a fost mai interesat de litere, artă și muzică decât de activitățile militare pretinse băieților Romanov. Cu toatea acestea a fost trimis pentru a servi în Marina Imperială Rusă. KR era nemulțumit și a plecat din marină pentru a se alătura regimentului de elită Izmailovski al gărzii imperiale.

S-a căsătorit în 1884 la St Petersburg cu Prințesa Elisabeta de Saxa-Altenburg, verișoara sa de gardul doi. După căsătorie, Elisabeta a devenit Marea Ducesă Elisabeta Mavrikievna. În familie i se spunea "Mavra".

Familia Marelui Duce Constantin Constantinovici

Cuplul a avut nouă copii:

  • Prințul Ioan (1886–1918)
  • Prințul Gabriel (1887–1955)
  • Prințesa Tatiana (1890–1979)
  • Prințul Constantin (1891–1918)
  • Prințul Oleg (1892–1914)
  • Prințul Igor (1894–1918)
  • Prințul George (1903–1938)
  • Prințesa Natalia (decedată la două luni, 1905)
  • Prințesa Vera (1906–2001)

Copii Marelui Duce Constantin au fost primii care au intrat sub incidența noii legi a familiei pronulgată de împăratul Alexandru al III-lea. Prin această lege se stabilea ca de acum înainte numai copiii și nepoții pe linie masculină ai Țarului vor purta titlurile de Mare Duce sau Mare Ducesă; ceilalți descendenți vor purta titlurile de "Prinț al Rusiei" sau "Prințesă a Rusiei". Revizuirea legii avea drept scop restrângerea numărului de persoane care primeau venit de la Trezoreria imperială.

Marele Duce Constantin a fost devotat soției și un tată iubitor. Familia locuia la Palatul Pavlovsk, reședința favorită a străbunicului Marelui Duce, împăratul Paul I.

Viața publică[modificare | modificare sursă]

Marele Duce Constantin Constantinovici

KR a fost atât patron al artelor din Rusia cât și un artist rus. Pianist talentat, Marele Duce a fost președinte al Societății Ruse Muzicale; printre prietenii săi apropiați se număra Piotr Ilici Ceaikovski. Însă KR era înainte de toate un om al literelor. A fondat câteva societăți literare ruse. A tradus lucrări străine în limba rusă (inclusiv Schiller și Goethe) și era deosebit de mândru de traducerea rusă a lui Hamlet. Realizat ca poet și dramaturg, KR era interesat și să regizeze piesele sale. De fapt, Marele Duce a jucat în ultima lui piesă "Rege al Iudeii" în rolul lui Iosif din Arimathea.

KR era un susținător al curentului slavofil în domneiul artelor. Marele Duce Constantin a fost președinte al Academiei Ruse de Științe (1889-1915), membru de onoare al Academiei Regale Suedeze de Științe (1902). Și-a adus contribuția la deschiderea noului Muzeu Zoologic din Sankt Petersburg. A fost președintele societății imperiale de arheologie ruse, a societății imperiale de naturalsim, de antrolpologie și de etnografie. A fost membru al societății imperiale pentru încurajarea artelor și a societății muzicale din Sankt Petersburg.
Marele Duce Constantin a fost membru de onoare al societății astronomice din Rusia, al societății istorice ruse, al Crucii Roșii Ruse, al societății ruse al transporturilor maritime comerciale.

A fost foarte devotat atât Țarului Alexandru al III-lea cât și Țarului Nicolae al II-lea. KR și soția sa erau printre puținii Romanovi apropiați de Nicolae al II-lea și de împărăteasa Alexandra. De asemenea, a fost prieten apropiat cu Marea Ducesă Elisabeta Fiodorovna căreia i-a scris o poezie. A fost unul dintre puținii membri ai familiei imperiale care s-au dus la Moscova pentru a asista la funerariile soțului Elisabetei, Marele Duce Serghei Alexandrovici, care a fost ucis de o bombă.

Viața privată[modificare | modificare sursă]

Toată viața sa, într-o epocă în care societatea era foarte puțin tolerantă cu homosexualitatea, el a luptat pentru a concilia homosexualitatea sa cu convingerile ortodoxe.

Așa cum viața sa publică a fost foarte intensă, viața sa privată a fost discretă. Fără publicarea, la mult timp după moartea sa, a jurnalului său intim, lumea n-ar fi știut că Marele Duce Constantin a fost bisexual.[1]

Marele Duce menționează prima sa experiență homosexuală din timpul când servea în garda imperială. Constantin a făcut mari eforturi să-și reprime trăirile. În ciuda iubirii pentru soția sa, KR n-a rezistat tentațiilor. În jurnalul intim susține că între 1893 și 1899 a stat departe de practica a ceea ce el numea "păcatul său principal". După nașterea celui de-al șaptelea copil, KR a vizitat câteva bordeluri de bărbați din St Petersburg.

La sfârșitul anului 1904, KR s-a simțit atras de un tânăr pe nume Yatsko. În ultimii ani, el scrie în jurnal că atracția pentru bărbați s-a diminuat.

Arbore genealogic[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Maylunas, Andrei, and Mironenko, Sergei, editors; Galy, Darya, translator, A Lifelong Passion: Nicholas and Alexandra: Their Own Story, 1997

Legături externe[modificare | modificare sursă]