Lista conților de Olanda

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Blazonul conților de Olanda

Conții de Olanda s-au aflat la conducerea comitatului de Olanda din Țările de Jos între secolele al X-lea și al XVI-lea.

Casa de Olanda[modificare | modificare sursă]

Primul conte de Olanda, Dirk I, a fost fiul natural sau vitreg al contelui Gerolf de Frizia. El a primit în 922 un teritoriu în zona Egmond din partea împăratului Carol cel Gras, într-un loc numit Bladella (astăzi, Bladel, în apropiere de Eindhoven). Acest eveniment este considerat ca actul de naștere al comitatului de Olanda. Cu toate acestea, până către 1100, numele acordate de obicei comitatului erau cele de Frizia de vest, Frizia sau Kennemerland; în ciuda acestui fapt, conții de după Dirk I se intitulau de Olanda.

Trebuie menționat că cronologia primilor conți este incertă. Existența unui conte între Dirk I și Dirk al II-lea a fost doar de curând sugerată, dat fiind că se consideră că referința la conți sub numele de Dirk între 896 și 988 trimite la trei conți diferiți, iar nu la doi. Acest al treilea conte numit Dirk este plasată între ceilalți doi Dirk și este cuantificat drept Dirk I bis, pentru a evita confuzia cu deja stabilita numărătoare a celorlalți conți de Olanda având acest nume.

Casa d'Avesnes[modificare | modificare sursă]

Când Ioan I a murit fără a avea urmași, comitatul a fost moștenit de către Ioan al II-lea d'Avesnes, conte de Hainaut din 1299. Ioan d'Avesnes era fiul Adelaidei, sora lui Willem al II-lea de Olanda.

Casa de Wittelsbach[modificare | modificare sursă]

În timpul domniei Margaretei, puterea reală în comitat a fost deținută de fiul ei, Willem al V-lea. Acesta va deveni conte în urma unui război civil și va ocupa și poziția de duce de Bavaria-Straubing, ca Wilhelm I.

Un război de succesiune a avut loc între Ioan al III-lea și Iacobine (Jacqueline). În cele din urmă, războiul s-a încheiat cu victoria lui Filip al III-lea cel Bun, ducele de Burgundia în 1432, care, între timp, moștenise pretențiile lui Ioan asupra comitatului de Olanda. Filip era nepot de frate al lui Willem al VI-lea, care se căsătorise cu o fiică a ducelui Filip al II-lea cel Viteaz de Burgundia. În 1432, Filip al III-lea a constrâns-o pe Iacobina să abdice din Hainaut și Olanda în favoarea sa.

Casa de Valois[modificare | modificare sursă]

Casa de Habsburg[modificare | modificare sursă]

Pe perioada dominației străine a Burgundiei și a Habsburgilor, comitatul era guvernat de un stadtholder în numele contelui. În 1581, statele generale olandeze ale Provinciilor Unite s-au autoproclamat independente față de dominația spaniolă a lui Filip al II-lea (al III-lea, în poziția de conte de Olanda). Până la Pacea Westfalică din 1648, regii Spaniei au continuat să utilizeze titlul de conți de Olanda, însă ei pierduseră puterea efectivă asupra Olandei.

Comitatul de Olanda și Frizia occidentală, 15821795[modificare | modificare sursă]

Comitatul a continuat să existe ca stat membru constitutiv al Republicii Olandeze până în 1795. Nu mai existau însă conți, dat fiind că statele din Olanda și Frizia occidentală erau suverane în comitat, cu toate că titlul comital a fost oferit în 1584 lui Wilhelm de Orania, cu puțin înaintea morții acestuia. Stadtholder-ii erau conducători executivi de facto.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]