Karl Mannheim

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Karl Mannheim
Date personale
Născut[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria[5][6] Modificați la Wikidata
Decedat (53 de ani)[1][2][3][4] Modificați la Wikidata
Londra, Anglia, Regatul Unit Modificați la Wikidata
ÎnmormântatGolders Green Crematorium[*][[Golders Green Crematorium (Columbarium and crematorium in London)|​]][6] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuLáng Júlia[*][[Láng Júlia (Hungarian psychoanalyst (1893-1955))|​]] () Modificați la Wikidata
Cetățenie Regatul Unit
 Germania
 Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiesociolog[*]
cadru didactic universitar[*]
scriitor Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză[7][8]
limba germană[7][8]
limba maghiară[7][8] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Heidelberg
Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta  Modificați la Wikidata
OrganizațieUniversitatea Johann Wolfgang Goethe Frankfurt
Școala de Economie și Științe Politice din Londra
Universitatea din Heidelberg  Modificați la Wikidata
Profesor pentruNorbert Elias[*][[Norbert Elias (sociolog german)|​]], Margarete Freudenthal-Sallis[*][[Margarete Freudenthal-Sallis (German-Israeli sociologist)|​]]  Modificați la Wikidata

Karl Mannheim (n. 1893- d. 1947) a fost un filozof și sociolog german.

A fost profesor de sociologie la Frankfurt și Londra, elev al lui Max Weber. Domeniul principal de cercetare al lui Mannheim l-a constituit sociologia cunoașterii, pe care a fundamentat-o printr-o asimilare specifică a rezultatelor sociologiei teroretice germane si a concepției materialiste a istoriei, rămânând însă predominant pe terenul idealismului. Mannheim a urmărit să trateze sistematic factorii care determină gândirea grupurilor sociale, considerând sociologia cunoașterii drept o "știința empirică a faptelor", care are ca temă de studiu "gândirea reală" a grupurilor umane. Mannheim considera cunoașterea nu ca pe un fapt al gândirii pure, ci ca un rezultat al conviețuirii active în societate. Într-un spirit relativist, Mannheim considera ideologia ca falsă conștiință, ca interpretare spontană sau conștient denaturată a realității, determinată de diferitele poziții sociale ale oamenilor, negând astfel valoarea ei cognitivă reală. Mannheim și-a imaginat și un nou tip de om al viitorului, in formarea căruia ar trebui sa se pornească "de la modele religioase", ceea ce, evident, arată cât de mult a rămas Mannheim între limitele conștiinței burgheze a timpului.

Opere[modificare | modificare sursă]

  • "Suflet și cultură" (1918)
  • "Ideologie si utopie" (1929)
  • "Asupra problematicii si sociologiei in Germania" (1929)
  • "Sociologia cunoașterii" (1931)
  • "Temele contemporane ale sociologiei" (1932
  • "Omul si societatea in epoca reconstrucției" (1935)
  • "Diagnosticul epocii noastre" (1943)
  • "Libertate, putere si planificare democrată" (1950)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Karl Mannheim”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ a b Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ a b Karl Mannheim, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  4. ^ a b Karl Mannheim, SNAC, accesat în  
  5. ^ „Karl Mannheim”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  6. ^ a b Find a Grave, accesat în  
  7. ^ a b c Autoritatea BnF, accesat în  
  8. ^ a b c CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dicționarul de Filozofie, Editura Politică