Incunabul

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Prima pagină a Bibliei Gutenberg

Incunabul (în franceză incunable, în latină incunabulum = leagăn, început, obârşie, locul unde s-a născut cineva, aici cu sensul de carte de început) se numeşte un exemplar dintr-o carte tipărită în primii ani ai introducerii tiparului (înainte de anul 1500). Prin extensie, termenul este folosit pentru a desemna un exemplar care face parte dintre cele mai vechi tipărituri.

Primul incunabul cunoscut este Biblia de 42 de rânduri tipărită în jurul anului 1455 de Gutenberg, fiind considerată prima carte tipărită cu litere mobile din Europa. S-au păstrat doar patru exemplare complete (cu 1.282 pagini). Unul din exemplare este păstrat la Göttingen şi poate fi consultat online în formă electronică.

[modifică] Incunabule păstrate în România

  1. Danse macabre, o lucrare tipărită în 1490, care cuprinde traducerea în limba latină - singura, de altfel - a unei balade medievale franceze. Cartea este foarte rară, în lume fiind menţionate doar 7 exemplare. Este ilustrată cu 24 xilogravuri dispuse în friză, probabil realizate de miniaturistul Pierre le Rouge, reprezentant al Şcolii din Tours. Miniaturile au o ridicată valoare documentară şi artistică. Ele reprezintă 40 de personaje prinse în dans cu Moartea, care formează o galerie de fizionomii şi costume specifice tuturor categoriilor sociale, tuturor îndeletnicirilor din Franţa acelor vremi, înfăţişate cu exactitate de un artist contemporan.
  2. Directorium Humanie vitae alias parabolae antiquorum sapientum (o culegere de fabule), de Johannes de Capua. Lucrarea a fost tipărită în 1498 la Strasbourg. Este o ediţie foarte rară, de fapt un unicat, singura lucrare conoscuă aflându-se în România. În secolul al XIII-lea, Johannes de Capua tradus această culegere de fabule dintr-o versiune ebraică a cărţii denumite Panchatantra, compusă în sec.III sau IV î.H. de un înţelept brahman, cunoscut în Occident sub numele de Bidpai.
  1. Summa de casibus conscientiae a lui Astesanus de Ast (1466).
  2. Epistulae heroides de Ovidiu (1494),
  3. Opera lui Homer (1488, prima ediţie),
  4. Comoediac de Aristofan, (1498),
  5. Opera Graece de Aristotel, (1495-1498) în cinci volume,
  6. Historiae Romanae Decades de Titus Livius, (1469).
  1. Decretum Gratiani (1 septembrie 1486)
  2. Ecloga Triginta de Teocrit (1495)
  3. Comoediae novem de Aristofan (1498)
  4. Comentarii questionum Tasculanarum de Marcus Tullius Cicero (1499).
  1. Postilla super totam Bibliam de Nicolaes de Lyra tipărit la Nürnberg de Anton Köberger (1481).
  • La biblioteca din cadrul sediului central al Arhivelor Naţionale din Bucureşti, au fost recent identificate patru incunabule, cuprinzând urătoarele opere:
  1. Eusebii Caesariensis Chronicon, Veneţia, Ratdolt, 1483;
  2. [Gerardus de Vliederhoven], Quattuor nouissima cum multis exemplis pulcherrimis ..., Koeln, Henricus Quentell, 1492;
  3. [Hartmann Schedel], [Liber chronicarum], [Augsburg], [1497]
  4. Pomponio Leto, Romanae historiae compendium ab interitu Gordianu iunioris usque ad Iustinum III şi Pomponii Vita. M. Antonius Sabellicus M. Antonio Mauroceno equiti salutem, Veneţia, per Bernardinum Venetum, 1499.

[modifică] Legături externe


Unelte personale